KorAP: Find »[drukola/base=dialect & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...153 >

3,808 matches

Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084

INSULĂ” latină într-o mare slavică și ugro-finică, în același timp este și o „insulă” în grupa sa de limbi romanice. În gălăgia planetară a celor peste șase miliarde de oameni, care „sporovăiesc” în aproape o mie de limbi și dialecte, „vocea” limbii române este relativ redusă din cauza numărului redus de români. Pe teritoriul României vorbesc românește permanent douăzeci de milioane de oameni (fără vocile minorităților conlocuitoare care...mai vorbesc și în limba lor). În schimb, compensează vocile românești din Republica Moldova

LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
conlocuitoare care...mai vorbesc și în limba lor). În schimb, compensează vocile românești din Republica Moldova, din Ucraina (zona Cernăuți, ținutul Herței și fâșia sudul Basarabiei, până aproape de Odesa). În „Istoria limbii române” la pag.30, G. Ivănescu face următoarele precizări: • „Dialectul daco-român se vorbește în România, Republica Moldova, partea de est a Banatului sârbesc, regiunea dintre Timoc și Morava, nord-vestul Bulgariei, în Ucraina și Ungaria; • „Dialectul macedo-român, în Macedonia, Epir și Tesalia (sudul Serbiei și nordul Greciei), vorbit de aromâni, armâni, rrămâni

LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
Basarabiei, până aproape de Odesa). În „Istoria limbii române” la pag.30, G. Ivănescu face următoarele precizări: • „Dialectul daco-român se vorbește în România, Republica Moldova, partea de est a Banatului sârbesc, regiunea dintre Timoc și Morava, nord-vestul Bulgariei, în Ucraina și Ungaria; • „Dialectul macedo-român, în Macedonia, Epir și Tesalia (sudul Serbiei și nordul Greciei), vorbit de aromâni, armâni, rrămâni (cuțovlahi); • „Dialectul meglenoromân, în regiunea Meglen (orășelul Nănta) și în zece sate vecine (Bosnia), poate și în Asia Mică. Se numesc vlahi-vlași; • „Dialectul istro-român

LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
se vorbește în România, Republica Moldova, partea de est a Banatului sârbesc, regiunea dintre Timoc și Morava, nord-vestul Bulgariei, în Ucraina și Ungaria; • „Dialectul macedo-român, în Macedonia, Epir și Tesalia (sudul Serbiei și nordul Greciei), vorbit de aromâni, armâni, rrămâni (cuțovlahi); • „Dialectul meglenoromân, în regiunea Meglen (orășelul Nănta) și în zece sate vecine (Bosnia), poate și în Asia Mică. Se numesc vlahi-vlași; • „Dialectul istro-român, în opt sate din peninsula Istria (vlăhi-vleși), în Bosnia și Croația (mavrovlahi). Mai sunt în Albania și nordul

LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
Ungaria; • „Dialectul macedo-român, în Macedonia, Epir și Tesalia (sudul Serbiei și nordul Greciei), vorbit de aromâni, armâni, rrămâni (cuțovlahi); • „Dialectul meglenoromân, în regiunea Meglen (orășelul Nănta) și în zece sate vecine (Bosnia), poate și în Asia Mică. Se numesc vlahi-vlași; • „Dialectul istro-român, în opt sate din peninsula Istria (vlăhi-vleși), în Bosnia și Croația (mavrovlahi). Mai sunt în Albania și nordul Italiei. De fapt, în teritoriile menționate se vorbesc limbi românești „speciale”: aromâna, istroromâna și meglenoromâna. Toți se consideră rrâmâni din peninsula

LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522

Mă consider unul din cei mai norocoși oameni deoarece, acum când vă scriu, am în fața mea prima Biblie din lume scrisă în versuri cu rimă. Majoritatea oamenilor a auzit că pe întreg globul există aproximativ 3000 de limbi, fiecare cu dialectele și graiurile ei. Deși Biblia este singura carte tradusă majoritar în numeroase limbi ale lumii, încă nu se poate spune că ea s-a tradus în toate cele peste 3000 de limbi ci, integral și cu precizie, în cca 800

CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
Mă consider unul din cei mai norocoși oameni deoarece, acum când vă scriu, am în fața mea prima Biblie din lume scrisă în versuri cu rimă. Majoritatea oamenilor a auzit că pe întreg globul există aproximativ 3000 de limbi, fiecare cu dialectele și graiurile ei. Deși Biblia este singura carte tradusă majoritar în numeroase limbi ale lumii, încă nu se poate spune că ea s-a tradus în toate cele peste 3000 de limbi ci, integral și cu precizie, în cca 800

CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606

dos: Peti de la Viena, Tibi din Texas și Jolt de la Reghin. Când trec strada, Laura (din Franța) și Adi (din Canada) râd cu poftă de un banc cu italieni, povestit de Marcela (de pe strada Râului), care amestecă accentul ardelenesc cu dialectul de Napoli. Doar Nonna, care se apropie de vârsta de o sută de ani, oftează fără chef de glume, îngrijorată inutil de viitorul urbei noastre natale, populate cu din ce în ce mai puțin tineret. N-are rost să exagerăm angoasa Nonnei. Nici emigrarea

ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967

graiul ‘carpaticilor’ din Tămașda - Bihor (rroma kaśtale) sufixul -(V)p`en (1) este folosit la crearea de substantive abstracte, de gen masculin, terminate la N. sg. în consoană și pl. în vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka), lotfitka, litofska, -pen este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
sunt la OBL. -(V)màs- la sg. și -(V)màn- la pl., neputând fi confundate cu sufixul deverbal -vo, identificabil în subst. de gen masculin cu terminațiile accentuate -o la sg. și -e la pl. în dialectele căldărarilor, lovarilor, ursarilor, în graiurile domneștilor, ‘carpaticilor’ din Mera, bumbăcarilor, toate vorbite în România. laźa.v/o, -e sau laʒa.v/o, -e s.m. rușine (1) semnalat de Daniel Samuel Petrilă (2) Ileana Lăcătuș, Csilla Könczei, ILONKA NENI

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980

Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU Autor: Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU Autor: Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul dialectului carpatic (în cazul de față fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul dialectului carpatic (în cazul de față fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul dialectului carpatic (în cazul de față fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja. Am remarcat existența atât a derivării cu prefixe, cât și a derivării cu sufixe. Prefixul

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
față fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja. Am remarcat existența atât a derivării cu prefixe, cât și a derivării cu sufixe. Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen care să reprezinte un antonim. Trebuie reținut faptul că pentru a

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
prin derivare cu prefixul -bi s-a transformat în biźuźo (biźuźo este diferit de cuvântul melalo "murdar", deoarece primul termen a căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu"). Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
decât derivarea cu prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, si sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă că varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
cu prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, si sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă că varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
rareori, si sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă că varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
că varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
De reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul Nominativ: sg. ćälibo "plăcere">pl. ćälibe "plăceri"; sg. xanamikipo "alianță">pl. xanamikipe "alianțe"; sg. xanăribo "adunare">pl.

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul de "persoană degradata". Un alt termen care a primit o altă valoare gramaticala este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
și soarele stătea în loc"; kidea pe sar phenélpes "așa cum se spune"; na hâș destúl (dósta) "n-a fost destul"; ande léskri lipsa "în lipsa lui"; hálas mánge dragó "mi-era drag". Se observă că cele mai multe prepoziții românești sunt preluate și în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Acestea intra în combinație cu structuri formate în interiorul limbii rromani, dar care traduc elemente din expresii românești consacrate, unele dintre acestea având chiar caracter mitologic. Exemplele următoare sunt ilustrative în acest sens: kaj po kham daśtik

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
rromani, Editura Universității din București. Sărau, Gheorghe 2012, Dicționar român - rrom, Editura Sigma, București. Surse inedite: Corespondentele Alexandru Ruja - Gheorghe Sărau dintre anii 1995 și 2001. (sursă foto: din arhiva personală) Referință Bibliografica: Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu / Daniel Samuel Petrila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Samuel Petrila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]