668 matches
-
actuala expoziție, sub destinderea unui vocabul senin: „din grădina cu flori dalbe”. Dar imboldul, astfel operativ, s-a iscat din grația unei întîlniri deloc previzibile, pictorului, cuprins de frămîntarea tonică proprie acestor ultime creații, i-a ieșit în cale, inocent dialectală, o colindă ardelenească, respirînd fraged intimitatea cu vegetalul. Acolo vestea bună a Nașterii se conjugă floreal, printre afinități radioase, Fiul Sfînt - spune viersul - a venit pe lume „în grădina cu flori dalbe”. Și întîia sa lucrare, proiectat în ipostază umană
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
Săracu?) Marele lingvist și filolog care a fost Ovid Densusianu, cu studii înalte în Franța, atunci cînd, împreună cu I.A. Candrea și Th. Speranția au alcătuit antologia de vorbire populară Graiul nostru, constata, în 1905-1906, pe cînd își desfășura ancheta dialectală, că „țăranii nu au spirit patriotic“. Pentru că cei interogați despre „răzbelul“ de independență din 1877 nu aveau deloc amintirea eroicelor bătălii victorioase de la Plevna și Grivița, ci răspunsul era: „mi-a murit fratele în răzbel“ - și alt răspuns: „ce bine
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
un englez tipic (caz rarisim în branșa sa, dominată de indieni și pakistanezi), la vreo șaizeci de ani, cu privire ghidușă, dar trăsături sobre și aer profesional. Mă pregătesc pentru dialogul (inevitabil) care va urma, puțin înfricoșat de probabilul accent dialectal, îngreunat, eventual, și de capriciile difuzorului (prevăzut cu buton roșu) din cabină. Ne spune, previzibil, că nicicînd vara nu fu mai frumoasă la Londra. Vorbește bine, destul de apropiat de standardele RP, iar difuzorul nu pune probleme de sonorizare. Mă destind
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
Supliment care să unifice mai mult seria veche și pe cea nouă, adăugînd la cuvintele din primele litere ale alfabetului înregistrate la începutul secolului o serie de neologisme impuse între timp, ca și regionalisme și cuvinte vechi descoperite de anchetele dialectale și de cercetările filologice mai recente. Realismul prudent al acestor proiecte nu ne poate împiedica să imaginăm, utopic, situația ideală: o reeditare completă, unificată, adusă la zi, a întregului dicționar. Dincolo de aventurile apariției sale, de impresia unei povești fără sfîrșit
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
citate, organizare a sensurilor) greu sau chiar imposibil de găsit altminteri (accesibil doar cui putea scotoci prin arhivele Institutelor de Lingvistică); e rezultatul unei minuțioase adunări de cuvinte și de citate, mai ales din texte și glosare vechi, din materiale dialectale, atlase lingvistice etc.; presupune o riguroasă analiză a sensurilor, complicate operații de stabilire a corelațiilor și a etimologiilor. Rezultatul e grăitor chiar în termeni banal cantitativi: în vreme ce în DEX litera U ocupă doar 14 pagini, tomul corespunzător din DLR (în
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
În secolele al XVII-lea - al XVIII-lea, în texte se întîlneau mai ales formele în iei și ii (iii). Concurența formelor a fost descrisă și de Mariana Costinescu, în Normele limbii literare în gramaticile românești (1979). Iar în textele dialectale contemporane e înregistrat adesea un genitiv-dativ neconform normelor academice. Iorgu Iordan, în Limba română actuală. O gramatică a greșelilor (ediția a II-a, 1948), se arăta convins de motivarea fundamental estetică a unei norme care ținea în primul rînd de
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
s-a născut la București în 1941, fiu al unui cunoscut avocat și al Ameliei Pavel, istoric de artă. Absolvă strălucit Facultatea de Filologie a Universității din București (în 1962) și lucrează ca cercetător la Centrul de Cercetări Fonetice și Dialectale de sub conducerea lui Al. Rosetti, maestrul său în anii de formație lingvistică. Împreună cu alți colegi de generație, este unul dintre fondatorii Cercului de Poetică și Stilistică din București (1963), aflat sub îndrumarea lui Tudor Vianu, Mihai Pop și Al. Rosetti
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
semnalarea creațiilor expresive, a formulelor idiomatice, a jocurilor de cuvinte, a deraierilor lexicale. Cunoscută fiind bogăția extraordinară a limbajului lui Caragiale și precizia cu care fenomenele de variație pe care le înregistrează plasează personajele din punct de vedere social, cultural, dialectal, temporal, se înțelege că o asemenea carte are foarte mult material (în final, autorul recunoaște, cu deplină onestitate, că nu a realizat o cercetare exhaustivă: dar cartea sa este, evident, mai aproape de exhaustivitate decât tot ce s-a scris până
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
cea deja discutată, apocopa tre': "Tre' să spun" (titlu de melodie). Marcată popular și regional este forma trebe, mai frecventă în texte citate sau parodice; atribuită în genere unor vorbitori din Banat și Transilvania, adesea în asociere cu alte particularități dialectale: "trebe deci să vă uitați pă listă" (timișoara.com); "ne-a zis: "dă-l încolo că nu-i mai trebe nimic!"" (ib.); "că la noi îs magazine da numa ce-ți trebe nu găsești" (Cotidianul 5-11. 03. 2001); "Nu-mi
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
cămeșă trebă-a coasă" (FA 372, 1999 - reportaj din Maramureș); "Apăi dacă trăbă, trăbă!" (verena.net; banc cu ardeleni); "Nu-mi trăbă dolari, nu-mi trăbă NATO" (lumeam.ro); "trăbă să deschid o nouă conexiune" (lug.ro). Foarte clară e diferențierea dialectală și în privința formei trebu, pe care o găsim în prezent, în Internet, aproape exclusiv în textele parodice sau colocviale din Republica Moldova: "Nu trebu', c-om mai păți cevai!" (tara.press.md); "trebu să-i știi" (ournet.md); "muzică, night cluburi
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
Rodica Zafiu Despre folosirea particularităților dialectale moldovenești în textele muzicii actuale am mai discutat, chiar recent, în această rubrică. Fenomenul - recunoscut și comentat chiar de criticii muzicali și de public - merită însă mai multă atenție, pentru că pune în discuție o chestiune lingvistică neglijată sau chiar evitată
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
multă atenție, pentru că pune în discuție o chestiune lingvistică neglijată sau chiar evitată conștient în cultura românească. Varietățile regionale ale limbii române au fost minimalizate și condamnate la dispariție de teoriile și programele educative centralizate în jurul "limbii literare unice"; trăsăturile dialectale din operele unor scriitori importanți din trecut au fost puse sub semnul "popularului" și rezolvate prin glosare. E drept că nici nu s-a dezvoltat la noi, cu mici excepții, o literatură dialectală. În stereotipurile mentalității populare, dialectele sînt marcate
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
educative centralizate în jurul "limbii literare unice"; trăsăturile dialectale din operele unor scriitori importanți din trecut au fost puse sub semnul "popularului" și rezolvate prin glosare. E drept că nici nu s-a dezvoltat la noi, cu mici excepții, o literatură dialectală. În stereotipurile mentalității populare, dialectele sînt marcate social și fac obiectul unor acte de respingere și devalorizare; "accentul moldovenesc", de exemplu, este adesea ironizat de vorbitori din afara zonei sale de utilizare. Or, fenomenul actual modifică simțitor datele problemei: se creează
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
marcate social și fac obiectul unor acte de respingere și devalorizare; "accentul moldovenesc", de exemplu, este adesea ironizat de vorbitori din afara zonei sale de utilizare. Or, fenomenul actual modifică simțitor datele problemei: se creează cu intenție forme populare de "literatură dialectală" - textele muzicii de diverse genuri - și noutatea are succes: graiul moldovenesc e la modă, prin grupuri și soliști proveniți atît din Moldova românească ("Fără zahăr") cît și, mai ales, din Republica Moldova ("Zdob și Zdub", "Planeta Moldova", Pavel Stratan). Există diferențe
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
Moldova românească ("Fără zahăr") cît și, mai ales, din Republica Moldova ("Zdob și Zdub", "Planeta Moldova", Pavel Stratan). Există diferențe semnificative de utilizare a mărcilor identității regionale de către cei menționați: unii propun mai ales argoul basarabean ("Planeta Moldova"), alții preferă formele dialectale rurale (Pavel Stratan). Fenomenul interesează deopotrivă istoria culturală, dialectologia, stilistica și sociolingvistica. Reacția publicului oferă un material suplimentar de analiză: comentarii despre diferențele regionale, apeluri la explicarea punctelor neînțelese, texte transcrise "după ureche". Un text este reprodus și de autor
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
care se deduc destul de ușor din cele comune: a lepăda "a se lăsa de ceva" ("Eu vreau să lepăd / Da' nu știu cum"), a lega "a se produce, a se realiza ceva" ("Eu am zîs, da' văd că nu leagă") etc. Autenticitatea dialectală e conferită în și mai mare măsură de formele pronominale specifice: negativele nica ("nimic") și nime, demonstrativele (aista, ista), ca și de adverbele amu ("Să te pot vedea amu"), numa ("pe unde numa' n-am umblat"), deodată ("la început": "Tata
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
în spiritul jocurilor de cuvinte ("păcăliturilor") populare: "de-atîta coada n-are urs", "uite o fost și de-amu nu-i" - și creează în text surprize continue ("Uite-o cioară care zboară, d'amu-i în ceaun"), punînd în valoare pitorescul dialectal prin ingeniozitatea limbajului. Se poate regăsi în aceste cîntece un stil narativ și comunicativ care a căpătat prin Creangă autoritate literară, dar pare oricum să existe, în mediile populare, independent de valorificarea cultă. Expresivitatea sa se bazează pe tautologie glumeață
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
-l poate scăpa pe povestitor de la moarte), atmosfera basmelor arabe și „dimensiunea islamică” a Egiptului, le va regăsi mai degrabă în celălalt roman de Naghib Mahfuz, tradus de Mihai Pătru (care a avut de înfruntat în acest text și nonșalanța dialectală a autorului): O mie și una de nopți și zile (Layali alf layla). Tradiția spunerii de povești e o direcție pe care autorul a exploatat-o din plin și în alte cărți ale sale, fiind un - să-i spunem ca
Două chipuri ale Egiptului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4939_a_6264]
-
hibrid real al vorbitorilor contemporani. Răpirea fetelor de împărat de către zmei e povestita într-un limbaj în care, pe fodul popular, se întîlnesc fabulosul și cronică infracțională: szmeiit "și-a bătut joc de ele pînă cînd le-a omorît" (Texte dialectale - Muntenia, I). Actualizarea poveștilor (în care, cum se știe, apar azi telefoane, restaurante, avioane etc.) și narativizarea folclorica a faptului divers sînt două tendințe autohtone destul de puternice. Evident, lexicul tematic ar putea fi urmărit mai în detaliu; un procedeu al
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
vântul în plete Corăbii, Care nu știu ce le paște La întâlnirea cerului cu pământul Orizont pe care ar vrea să îl atingă Mai departe, tot mai departe. * Se apropie toamna Luna-i mai mică și somnul mai lung Trec griorile cântând dialectal, Nu ies din rând. * Pe patine, gheața cenușie a asfaltului Întorcând uneori capul. După nimfă, trei centauri pe biciclete Ce ai putea să spui, Daphne? Întreabă satirul. Ploaia de foc cade - O stinge mlaștina, fumegând, de turbă * Acolo e măgura
Poezie by Romulus Ioan Joca () [Corola-journal/Imaginative/2937_a_4262]
-
des mots, ed. a IV-a, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1959-1960 DEX Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Aca demiei R.S.R., București, 1975 DEX2 Dicționarul explicativ al limbii române, ed. a II-a, Editura Univers Enciclopedic București, 1998 14 dial. dialectal DLR Academia Română, Dicționarul limbii române, M-Z; D-E, J, L, Editura Academiei Române, București, 1965 -2010 DN Florin Marcu și Constant Maneca, Dicționar de neologisme, ed. a II-a, Editura Științifică, București, 1966; Editura Academiei, București, ed. a III-a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
au etimologii depășite. B. P. Hasdeu a publicat primele trei volume dintr un proiect măreț intitulat Etymologicum Magnum Romaniae = EMR (1885-1893), cuprinzând termenii de la A și B (până la bărbat). Înregistrează cuvinte din limba comună și multe cuvinte vechi și/sau dialectale, dar ignoră neologismele. Consultarea acestei opere enciclopedice, cu etimologii în mare parte corecte, este obligatorie în orice încercare de stabilire a unei etimologii. Elementele autohtone sunt tratate pe spații foarte întinse. Cel mai bun dicționar etimologic este opera lui Al.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pentru care, în română, cuvântul vechi de origine latină oaspe, care are o familie numeroasă (ospăț, ospăta, ospătar, ospătărie etc.) și nu era omonim cu niciun alt cuvânt, a fost înlocuit cu turcescul musafir (în Muntenia și Moldova), cu termenul dialectal german gost (în Banat) și cu maghiarul vindeg (< vendég) (în câteva localități din nordul Transilvaniei). În cazul bilingvismului activ, dacă una dintre cele două limbi folosite concomitent de vorbitori este acreditată cu prestigiu mai mare, aceasta este, în mod frecvent
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cuvânt deosebit de interesant, pentru că, în mod surprinzător, are originea îndepărtată în latină, deși cartoful a fost adus în Europa târziu, din America de Sud. În latină, exista construcția terrae tuber „tubercul de pământ“, care apare la Pliniu. Aceasta a fost transmisă italienei dialectale, unde se găsește termenul tartuffolo pentru a denumi niște ciuperci comestibile din genul Tuber, de forma unor tuberculi, care se dezvoltă în pământ. Din italiană, cuvântul a fost împrumutat de germană, Kartoffel, pentru a denumi leguma bine-cunoscută, ale cărei părți
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în italiană (bivacco), în engleză (bivouac) și a revenit în germană (Biwak). Și româna îl are tot din franceză; prima apariție, la Duiliu Zamfirescu. Dolar, numele monedei mai multor state (SUA, Canada, Australia, Liberia și Malaysia), are la origine cuvântul dialectal german Daler, al cărui corespondent literar este Taler. Talerul era o monedă austriacă de argint, care a circulat în trecut și în țările române. Numele acestei monede are o poveste interesantă. În 1519, în Boemia, s-a bătut o monedă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]