1,120 matches
-
Realizînd două conferințe de presă separate pentru cele două grupuri țintă de jurnaliști, eliminați plictiseala care ar putea interveni în sală, la o conferință de presă unică, la unul dintre cele două grupuri, în momentul în care membrii sistemului ar dialoga cu exponenți ai celuilalt grup de jurnaliști. Indiferent că abordați o problemă tehnică, sau una generală care să stîr-nească interesul opiniei publice, tema rămîne practic nucleul în jurul căruia veți țese conferința de presă. În funcție de această temă, și de cît este
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
vârste diferite. Scopul acțiunii sportive trebuie: -să ajute tinerii să le placă viața, așa cum este ea! -să ajute tinerii să își dezvolte relațiile între ei! -să ajute tinerii să aibă legături dincolo de spațiul natal închis! -să ajute tinerii să poată dialoga unii cu alții! -să ajute ființa umană, indiferent de vârstă! . Cu toate că era computerului presupune o comunicare simultană prin chat indiferent de spațiu, sportul are puterea de a constitui un suport pentru sistemul auditiv și facultățile declanșate de aceste mutații ale
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sport trebuie să învețe viitorii sportiv și non-sportivi: -să trăiască o viață sănătoasă, -să aibă obiceiuri alimentare sănătoase, -să combată supraponderabilitatea, -să valorifice sportul și activitățile de antrenare în viața obișnuită! Când pierzi abilitățile fizice dorești să conduci și să dialoghezi cu lunga nuia, precum o realiza profesorul, grec din imaginea arhaică din secolul V î. H.! Se naște o paradă de teorie, a relației dintre sport și societate, întrucât conștiința teoretică și aceea științifică, au valoare doar când descoperă esența
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
omul se află, prin urmare, într-un mod de a fi unul cu celălalt, mod ce își găsește exprimarea printr-o relație. Relația este numită dialogică, pentru că raportul existențial între Dumnezeu și om se fundamentează pe capacitatea amândurora de a dialoga. Aceasta se probează în istorie și în cotidian, prin recunoașterea unor momente concrete, numite situații privilegiate ale acestui dialog, printre care se numără și sacramentul reconcilierii. Prezenta lucrare este justificată de mai multe aspecte - spiritual, moral și pastoral - care susțin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
există, în mod incontestabil, o relație. Pentru a înțelege această afirmație, prioritar și necesar devine a vedea cum este Dumnezeu, cum este omul și cum sunt implicați într-o relație unul cu celălalt. Fiind convinși de trăsătura amândurora de a dialoga, susținem că relația nu este oarecare, ci dialogică și caracterizată de o derulare în timp, fapt pentru care raportul omului cu Dumnezeu preia ulterior denumirea de proces, în speță, de proces dialogic. Omul, ființă dialogică Omul poate fi privit și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sfânt”. Uneori, Dumnezeu alege destinatari particulari, ca de exemplu Abraham, Ilie, Samuel, etc., iar alteori, cultivă un raport de dialog cu alți oameni, din afara culturii și tradiției iudaico-creștine. Există, prin urmare, trei tipuri de parteneri de dialog, cu care Dumnezeu dialoghează: poporul lui Israel, persoane singulare din acest popor și oameni din afara spațiului iudaic sau creștin. În tot acest proces de dialog, Dumnezeu se „adaptează” la posibilitățile umane și la contextul cultural, istoric și social în care omul se găsește. Același
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
privilegiat al întâlnirii cu Dumnezeu, semn și instrument, în care Dumnezeul cel viu își arată atenția și fidelitatea sa protagonistului uman al alianței”. Fiind un loc privilegiat de întâlnire, Biserica devine și un spațiu de referință în care Dumnezeu poate dialoga cu omul. Ea „este marele și unicul gest al lui Dumnezeu și gestul umanității care primește, în care iubirea lui Dumnezeu, reconcilierea și autocomunicarea lui Dumnezeu sunt în mod veșnic anunțate și dăruite”. De aceea, orice sacrament îl pune pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că este ascultat; h) confesorul, indiferent de tematica și de ariile dialogului, nu va uita să îi anunțe penitentului darul mântuirii și posibilitatea de a-și relua viața în harul sfințitor; i) pentru a găsi o pocăință potrivită, confesorul poate dialoga cu penitentul în privința alegerii acesteia. Dialogul are un caracter discret, pentru ca să se poată verifica disponibilitatea penitentului de a împlini acțiunea de pocăință, nu doar cu scopul reparării, ci și în vederea reînnoirii sale spirituale. Caracteristic acestui demers este solidaritatea la care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod fals ideea unei psihoterapii. Deși confesorul trebuie să îl asculte cu atenție pe penitent, el poate să îl și întrerupă în momentul în care divaghează de la actul mărturisirii și vorbește despre alte lucruri nesemnificative. Niciun confesor nu poate să dialogheze cu penitentul sau să îi pună întrebări, dacă penitentul însuși nu dorește acest lucru și dacă nu dorește sincer să găsească calea adevărată prin care să poată să crească. Întreg dialogul sacramental trebuie trăit la lumina Duhului Sfânt, cel care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului, iar confesorul nu se opune acestora și nici nu le refuză. Ele sunt implicite, atunci când confesorul nu își manifestată în mod deschis voința de a solicita, dar prin modul său de a acționa, de a vorbi, sau de a dialoga, creează în sufletul penitentului „senzația” că se desfășoară un abuz în sacramentul reconcilierii. De aceea, dialogul dintre confesor și penitent trebuie să fie atent la ambele posibilități de abatere: atât activă, cât și pasivă, fie ele implicite, sau explicite. Se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
își dezvolte „acea sensibilitate umană care îi permite să înțeleagă nevoile și să accepte doleanțele, să intuiască dorințele neexprimate, să împărtășească speranțele și așteptările, bucuriile și necazurile vieții obișnuite; să fie capabil de a-i întâlni pe toți și a dialoga cu toți”. Tot la nivel individual, confesorul este îndemnat să continue aprofundarea cunoștințelor de teologie, psihologie, sociologie pentru a putea veni mai bine în ajutorul penitenților, care apelează la sacramentul reconcilierii din ce în ce mai condiționați de spiritul și gândirea lumii moderne. În
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
tot pe atâta scârbă... A început s-o cresteze de jur-împrejur. Cuțitul nu intra în lemn, de parcă ar fi fost piatră. „Cine nu știe ce-i carpenul uscat nu va pricepe ce înseamnă să încerci a face ceea ce fac eu” - dialoga Toaibă cu sine, pansându-și bășicile din palmă cu o batistă. A încercat s-o rupă. Încercare zadarnică însă. Cu palmele sângerânde, a continuat să cioplească cu disperare. Când a văzut nuiaua ruptă, și-a șters sudoarea de pe frunte și
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
E drept, aveam uneori conștiința ticăloșiei mele, dar constatarea era rece, rațională, fără priză la inimă. Nu se producea nici o schimbare în bine. Cum s-ar fi produs dacă după un sfert de oră uitam de orice remușcare? Spuneam adesea, dialogând cu mine: Dacă mi-ar păsa de suferința pe care o las în urmă și aș căta s-o alin, nu m-aș abate mereu din cale? Prefer să merg înainte! Drumul învingătorului e înainte! Chiar dacă ar călca pe cadavre
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Cristian Tabără, Cătălin Ștefănescu, Marina Constantinescu, Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu? (Știu că s-a început câte ceva la Humanitas, dar suntem la nivelul broscuței privind en raccourci elefantul.) De ce întârzie admirabila energie radiofonică pe nume Teodora Stanciu - omul care a dialogat îndelung cu cele mai substanțiale personalități ale culturii române din ultimele decenii - să-și transcrie interviurile de la Radio România Cultural într-o suită editorială menită să devină rival citibil pentru „fonoteca de aur“? De ce, oare, se perpetuează, în lumea noastră
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Garçon, unde-i iepurașul? De data asta, cățelul m-a privit galeș și parcă olecuță mustrător: „Te rog să nu-mi mai aduci aminte!” Cum eu nu sunt dintre cei ce dau buzna în sufletul omului, am renunțat să mai dialoghez și l-am mângâiat pe cățel pe cap. El a gemut înfundat, iar eu am priceput că nu de plăcerea mângâierii a scheunat el, ci de greutatea tristeții provocate de dispariția prematură a iepurașului. Așa cum am mai spus, lucrurile nu
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
venit încă una: „Care sunt păcatele străine?” Și răspunsul a curs la fel de limpede: „A sfătui pe altul la păcat; a porunci altuia să păcătuiască; a consimți la păcatele altuia; a ajuta pe altul la păcat; a apăra păcatele altuia.” În timp ce dialogam cu gândurile mele, în ușa chiliei a apărut, ca o umbră, bătrânul călugăr. Nu i-am auzit pașii. Ce mai face zbuciumatul meu fiu? m-a întrebat el cu voce moale. Nu știu cum să-ți spun, sfințite părinte, dar parcă mi-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
avându-l în frunte pe Frescobaldi, cu celebrele sale „comentarii” organistice. Acum, în Baroc, și celelalte instrumente ocupă un spațiu tot mai relevant, și nu neapărat cu rolul de a acompania. Muzica instrumentală, uneori, suplinind cel de-al doilea cor, dialoga cu vocile, creându-se un amalgam timbral cu efecte sonore originale și fascinante. Alteori, compozițiile exclusiv instrumentale înlocuiau în totalitate cântul antifonelor din Proprium sau al altor părți liturgice. Muzica a obținut astfel un rol principal și domina asupra ritului
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Hergé își atinge punctul cel mai înalt în parcursul chinez și cel central-european al lui Tintin. Și aici, ca și cu alte ocazii, mitologia romanelor cavalerești este suprapusă peste fondul de imagini și de cuvinte al tradiției cu care autorul dialoghează, fecund. Le lotus bleu este cronica inițierii lui Tintin în arcanele unui paradis devastat. China pe care o străbate Tintin este China războiului sino-japonez, un peisaj marcat de dominația sângeroasă a instabilității și crimei. Antijaponez, textul lui Hergé este contemporan
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
unei perechi de eroi ce posedă, fiecare dintre ei, atât propensiunea către mister a lui Holmes, cât și fidelitatea lipsită de ambiguitate a doctorului Watson. Este ca și cum, odată cu nașterea celor doi actori ai ficțiunilor sale, Jacobs ar fi intenționat să dialogheze, intertextual, cu o tradiție narativă care îl precedă. Atât Blake, cât și Mortimer au acces, împreună și separat, la misterul lumii pe care o explorează. Complementaritatea personajelor se sprijină pe existența unui numitor comun al inteligenței cutezătoare și nedomolite. Edgar
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
prenta pe care sensibilitatea postbelică o lasă asupra textului și organizării sale. Să ni-i imaginăm, printr-un joc al fanteziei critice, pe Verne, Wells și Doyle continuând să trăiască fantasmele secolului XX de după 1945, să ne imaginăm ficțiunile lor dialogând cu un timp ce cunoaște explozia atomică și confruntarea, implacabilă, dintre ideologii. Blake et Mortimer ilustrează, până la un punct, posi bilul timbru al acestei literaturi care ar fi putut fi scrise. Noutatea este dată de înscrierea în spațiul povestirilor pentru
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
al viselor din care s-a ivit. Ciclul lui Corto Maltese este organizat de Pratt în jurul peisajelor, legendelor, erotismului și aromelor. Peregrinările acestui marinar fără flotă și pirat visător se suprapun peste harta ce recompune însăși identitatea tradiției cu care dialoghează scriitorul. De esența acestei postmoder nități latine a lui Pratt este apelul la intertextualitate ; de la versuri la fotografii și mituri, toate sunt prinse în acest athanor în care proza grafică prepară un extract puternic asemenea opiului. Femeile lui Corto Maltese
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
unor oboseli acumulate de gospodarul respectiv, un om extrem de harnic, care alerga surmenat zi și noapte ca să-și strângă produsele ce trebuiau culese de pe loturile muncite cu atâta tenacitate și râvnă. Tata fusese martor ocular în momentul când cei doi dialogaseră poreclindu-se între ei și a intervenit în discuția lor, întărind faptul că urma să treacă acceleratul de dimineață și e bine să fie bărbat treaz spre a nu da de necaz. Vestea întreitei tragedii s-a răspândit ca fulgerul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
trebui să construim acești roboți inteligenți care să ne ajute. Sisteme de computere inteligente cum ar fi cele anti-dispozitive de spionaj repară alte sisteme. Sisteme e-mail vorbesc cu alte sisteme e-mail, nu cu cele umane. La fel cum roboții inteligenți dialoghează astăzi cu roboți inteligenți, o nouă evoluție tehnologică este posibil să își facă apariția. Nu este dificil să concepem că vor exista roboți care vor repara alți roboți. Ce-ar fi dacă un robot inteligent ar avea o conversație greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
unor trunchiuri fragile de copaci, În loc să mă trimită să refac clădiri În ruină de fiecare dată cînd li se va părea că arăt rău. Băieții foarte tineri retrași În lumea lor lăuntrică au lucruri mai bune de făcut decît să dialogheze cu medicii, mai ales cînd medicul se adresează de preferință mamei. În camera mea, Înconjurat de cărțile mele din colecția „Biblioteca alpinistului“, după ce Îmi fixasem la bocanci crampoane care mușcau din straturile de gheață și de zăpadă Întărită, dialogam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
să dialogheze cu medicii, mai ales cînd medicul se adresează de preferință mamei. În camera mea, Înconjurat de cărțile mele din colecția „Biblioteca alpinistului“, după ce Îmi fixasem la bocanci crampoane care mușcau din straturile de gheață și de zăpadă Întărită, dialogam pe versantul dinspre nord al Annapurnei cu Maurice Herzog și cu Lachenal. Am petrecut ceasuri bune pe creasta aceea de gheață, vîrful Annapurna, adîncit În gînduri, cufundat Într-o stare de satisfacție completă, fără să-mi mai doresc nimic de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]