959 matches
-
în funcție de care hematuria poate fi: - de cauză nefrologică: frecventă în nefropatii glomerulare, poate apărea și în rinichiul polichistic, nefropatii interstițiale acute, necroză papilară (PN acute severe, siclemie, consum de analgezice, diabet), nefropatii vasculare (embolie de arteră renală, tromboza venei renale), diateze hemoragice, medicație favorizantă (anticoagulante, analgezice) - de cauză urologică: tumori indiferent de localizare, litiaza renală, infecția urinară, traumatisme, patologie legată de tratamente oncologice (chimiosau radioterapie). Notă! Stabilirea cauzei se face prin investigații specifice, dar primul element de orientare este examenul sedimentului
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sau persistentă 6. cauza hematuriei:nefrologică: - glomerulară: hematurie microscopică, nedureroasă, fără cheaguri, cu hematii dismorfice și cilindri hematici, însoțită de proteinurie de tip glomerularextraglomerulară: cistita infecțioasă, nefropatii interstițiale acute, rinichi polichistic, afecțiuni vasculare, necroza papilară - extrarenală: prin tulburări de hemostază (diateze hemoragice, hemofilie, coagulare diseminată intravasculară), tratament cu AINS sau anticoagulante - urologică: nu se însoțește de proteinurie semnificativă, poate fi însoțită de durere sau de cheaguri, este frecvent macroscopică și cu caracter recidivant: - tumori renale, vezicale (cel mai frecvent), prostatice - litiaza
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
hemofilie. Pot sugera prezența metastazelor osoase sau a fracturilor patologice. - sindromul hemoragic se manifestă prin sângerări cutanate (peteșii, echimoze) și mucoase (epistaxis, gingivoragii, HDS, rectoragii, metroragii, hemoptizii, hematurie), hematoame cu localizare articulară, subcutanată, musculară etc. Este manifestarea clinică majoră a diatezelor hemoragice. Reprezintă una din cauzele frecvente de anemie feriprivă, este cauza anemiei posthemoragice acute, face parte din tabloul clinic al leucemiilor acute, sindroamelor mieloproliferative, gamapatiilor monoclonale (boala Waldenström) etc - alte simptome și semne sunt pruritul, febra, transpirațiile, icterul. Pruritul generalizat
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
acuză arsuri. Modificările sunt cunoscute sub numele de glosita Hunter. În leucemiile acute pot apărea leziuni care interesează gingiile, amigdalele, mucoasa obrajilor, glandele salivare. Leziunile evoluează către ulcerații, hemoragii, necroze și gangrene, suprainfecții care determină halenă fetidă (angina ulcero-necrotică). În diatezele hemoragice apar peteșii, hemoragii mucoase. În leucemiile acute și cronice poate apărea hipertrofia glandelor salivare. Aparatul cardiovascular poate prezenta semne de insuficiență ventriculară stângă sau globală, modificări ale TA (ex. HTA în policitemia vera), tulburări de ritm și de conducere
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
hepatice, adrenalina). Trombocitoza patologică apare în sindroame mieloproliferative, leucemii, limfoame, după splenectomie, traumatism și intervenții chirurgicale, hemoragii și hemolize masive, neoplazii. Scăderea numărului de trombocite se numește trombocitopenie și este fiziologică la nou născut și premenstrual, patologică în afecțiuni numite diateze hemoragice. Trombocitopenia se însoțește clinic de sindrom hemoragipar. 2. Studiul frotiului de sânge periferic Este o metodă curentă de analiză morfologică a celulelor sanguine. Constă în recoltarea celei de-a doua picături de sânge după puncționare, etalarea sa pe partea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sau polichimioterapie agresivă în funcție de pacient și de tipul de limfom - alte resurse sunt: Ac monoclonali, radioterapie - în LMNH agresive și foarte agresive se preferă tratament combinat: chimioterapie + Ac monoclonali anti-CD20 + radioterapie. Poate fi indicat precoce transplant autolog de măduvă osoasă. DIATEZE HEMORAGICE Definiție, noțiuni generale Diatezele hemoragice (sindroamele hemoragice) sunt stări patologice caracterizate prin sângerări spontane/provocate determinate de alterarea procesului normal de hemostază. Hemostaza este un ansamblu de procese fiziologice care permit atât oprirea rapidă a sângerării, indiferent de cauză
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și de tipul de limfom - alte resurse sunt: Ac monoclonali, radioterapie - în LMNH agresive și foarte agresive se preferă tratament combinat: chimioterapie + Ac monoclonali anti-CD20 + radioterapie. Poate fi indicat precoce transplant autolog de măduvă osoasă. DIATEZE HEMORAGICE Definiție, noțiuni generale Diatezele hemoragice (sindroamele hemoragice) sunt stări patologice caracterizate prin sângerări spontane/provocate determinate de alterarea procesului normal de hemostază. Hemostaza este un ansamblu de procese fiziologice care permit atât oprirea rapidă a sângerării, indiferent de cauză, precum și repermeabilizarea vasului prin dizolvarea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Se realizează grație intervenției succesive a factorilor de coagulare plasmatici și tisulari (cascada coagulării). Are două faze: extrinsecă și intrinsecă. Patologia hemostazei include entități cauzate de afectarea unei singure faze sau a tuturor fazelor. Schema generală de abordare a unei diateze hemoragice cuprinde stabilirea etiologiei, date de anamneză, examen clinic și explorări de laborator. Stabilirea etiologiei presupune răspunsul la următoarele întrebări: caracterul acut sau cronic al sindromului hemoragic, natura congenitală sau dobândită, faza/fazele de hemostază afectată/afectate (Fig. 96). Datele
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
se referă la: - antecedentele personale de sângerări spontane sau provocate de diferite manevre medicale (tratament stomatologic, intervenții chirurgicale etc), afecțiuni cunoscute (ex. hemofilie, purpură trombocitopenică idiopatică - PTI), boli infecțioase, expunere la medicamente, toxice, radiații, aditivi alimentari, conservanți - antecedente heredo-colaterale de diateze hemoragice transmise ereditar (ex. hemofilie). Este importantă stabilirea vârstei apariției primei sângerări, gravitatea sindroamelor hemoragice, circumstanțele de apariție (spontană sau provocată) etc. Sunt disponibile și anamneze stereotipizate. Examenul clinic obiectiv este orientat spre urmărirea caracterelor, aspectului, localizării sindromului hemoragic, asocierii
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
generale nespecifice sau sugestive pentru o boală de sistem sau hemopatie. Explorările de laborator vor fi sistematizate în: - obligatorii: timp de sângerare, timp de coagulare, trombocite - adiționale în funcție de suspiciunea clinică și de informațiile furnizate de parametrii obligatorii. În funcție de datele obținute, diatezele hemoragice se pot clasifica astfel: 1. de cauză vasculară (purpure vasculare) 2. de cauză plachetară care includ entități multiple legate fie de scăderea numărului de trombocite sau de defecte calitative (trombopatii ereditare- trombastenia Glanzmann, sindromul Bernard-Soulier, boala von Willebrand de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de calciu și acid uric. După 65 de ani predomină litiaza calcică, în raport cu imobilizarea, scăderea sintezei de 1-25 vit. D3 și în raport cu un risc mai mare de hiperparatiroidism secundar. La acestea se adaugă scăderea funcției renale, frecvența mai mare a diatezei gutoase și a hipocitraturiei (62). Compoziția chimică a calculilor reno-ureterali la adulți este în majoritate oxalică, apoi fosfatică, urică și în mare parte mixtă, oxalo-fosfatică sau oxalo-urică. În România, între 1972 și 1998, timp de 26 ani, numărul internărilor pentru
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
băieți/ fete/ copii] (cazul nominativ-acuzativ, numărul plural), a [ajuns] (timpul perfect compus, persoana a III-a, singular), voi [veni] (timpul viitor, persoana I, numărul singular), [ar/ să] fi [vrut] (timpul perfect), foarte [frumos] (gradul de comparație superlativ absolut), se [gândea] (diateza reflexivă, persoana a III-a) etc.; * gramaticală de tip raportual cuvântul marcând un anumit raport sintactic, în propoziție sau în frază: [Mama] și [tata au ajuns la timp.] (raportul de coordonare în propoziție), [Scrie] și [citește.] (raportul de coordonare în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
marcă pentru modul supin); datorită lor (datorită = marcă pentru cazul dativ), în fața celorlalți (în fața = locuțiune prepozițională, marcă pentru cazul genitiv), pe masă (pe = marcă pentru cazul acuzativ); * conjuncția să marcă pentru modul conjunctiv; * verbele auxiliare mărci pentru categoriile gramaticale de diateză, mod și timp ale verbelor: Textul este citit de către toți elevii. (este = marcă pentru diateza pasivă), ar vrea (ar = marcă pentru modul condițional-optativ), Să fi încercat, ar fi reușit. (fi = marcă pentru timpul perfect), va fi scris (va = marcă pentru
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prepozițională, marcă pentru cazul genitiv), pe masă (pe = marcă pentru cazul acuzativ); * conjuncția să marcă pentru modul conjunctiv; * verbele auxiliare mărci pentru categoriile gramaticale de diateză, mod și timp ale verbelor: Textul este citit de către toți elevii. (este = marcă pentru diateza pasivă), ar vrea (ar = marcă pentru modul condițional-optativ), Să fi încercat, ar fi reușit. (fi = marcă pentru timpul perfect), va fi scris (va = marcă pentru timpul viitor I, fi = marcă pentru timpul viitor anterior), au scris (au = marcă pentru timpul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a III-a a verbului la modul indicativ prezent); * topica: Lupul atacă câinele. Câinele atacă lupul 81. (topica diferențiază cazurile acuzativ și nominativ ale celor două substantive); * categoriile gramaticale din limba română sunt: persoana, genul, numărul, cazul, gradele de comparație, diateza, modul și timpul comune mai multor clase semantico-gramaticale (persoana, genul, numărul, cazul, gradele de comparație) sau specifice 82 unei anumite clase semantico-gramaticale (diateza, modul și timpul specifice verbului); NOTĂ. Fiecare categorie gramaticală reflectă unitatea dintre conținut și formă 83. Forma
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale celor două substantive); * categoriile gramaticale din limba română sunt: persoana, genul, numărul, cazul, gradele de comparație, diateza, modul și timpul comune mai multor clase semantico-gramaticale (persoana, genul, numărul, cazul, gradele de comparație) sau specifice 82 unei anumite clase semantico-gramaticale (diateza, modul și timpul specifice verbului); NOTĂ. Fiecare categorie gramaticală reflectă unitatea dintre conținut și formă 83. Forma este reprezentată prin mărcile prezentate supra, în timp ce conținutul diferențiază maniera de raportare a locutorului la realități/ caracteristici ale acestora. Astfel, categoria gramaticală a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care apare o însușire la diferite obiecte sau la același obiect în contexte diferite sau în care apar însușiri diferite la același obiect sau la obiecte diferite (pozitiv, comparativ de superioritate/ egalitate/ inferioritate, superlativ relativ de superioritate/ inferioritate, superlativ absolut); diateza reflectă raportul subiect acțiune obiect (activ, pasiv, reflexiv); modul presupune raportarea într-o anumită manieră a locutorului la acțiune (indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin); timpul presupune indicarea raportului dintre momentul derulării acțiunii exprimate prin verb și momentul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
săi este importantă. (cazul genitiv); Spune-le celorlalți vestea. (cazul dativ); Voi, veniți aici! (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, se diferențiază pronumele care, contextual, îndeplinesc rol de marcă de tip categorial (se gândește pronumele reflexiv se = marcă pentru diateza reflexivă, persoana a III-a) de cele care îndeplinesc funcție sintactică (Se vede zilnic în oglindă. [pe sine] pronumele reflexiv se îndeplinește funcția sintactică de complement direct), respectiv de cele care îndeplinesc dublu rol102 în propoziție (funcție sintactică) și în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu valoare substantivală) etc. III.2.6. Verbul se definește 107, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale (care exprimă acțiunea, starea, existența, posibilitatea, necesitatea etc.) și de cuvinte nenoționale; morfologic, prezintă categoriile gramaticale specifice de diateză, mod, timp și categoriile gramaticale comune de persoană și număr; sintactic, îndeplinește contextual fie funcția sintactică-tip de predicat verbal, fie funcția de marcă de tip categorial. Verbele din limba română se diferențiază 108 în funcție de: * formă/ structură: verbe sintetice (a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
predicativ, pot forma singure predicatul unei propoziții: a iubi, a cere, a spera, a exista, a trăi etc.) vs. verbe nepredicative (verbe care nu pot forma singure predicatul unei propoziții) auxiliare (care au rol de marcă a categoriilor gramaticale de diateză, mod și timp: a fi, a avea, a vrea/ a voi [el] este [ajutat], diateza pasivă; ar [vrea], modul condițional-optativ; au [citit], timpul perfect compus), respectiv copulative (componente ale predicatului nominal, în cadrul căruia sensul verbului este completat de cel al
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a trăi etc.) vs. verbe nepredicative (verbe care nu pot forma singure predicatul unei propoziții) auxiliare (care au rol de marcă a categoriilor gramaticale de diateză, mod și timp: a fi, a avea, a vrea/ a voi [el] este [ajutat], diateza pasivă; ar [vrea], modul condițional-optativ; au [citit], timpul perfect compus), respectiv copulative (componente ale predicatului nominal, în cadrul căruia sensul verbului este completat de cel al elementului cu rol de nume predicativ: a fi, a deveni, a rămâne, a părea, a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a se numi etc.); NOTĂ. 1. Același verb poate avea, contextual, valori diferite prin raportare la criteriul predicativității. De exemplu, verbul a fi este: verb predicativ El este acasă. ["se află"]; verb auxiliar El este ajutat de părinți. (marcă pentru diateza pasivă); verb copulativ El este foarte atent. (componentă a predicatului nominal este foarte atent). 2. Un verb își păstrează caracterul predicativ/ nepredicativ, indiferent de modul la care este folosit; de exemplu: în E ușor a-i ajuta pe cei dragi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tranzitive: a comunica, a dori, a spune etc. sau dublu tranzitive: a învăța Tata îl învață pe copil o poezie.) vs. verbe intranzitive (a pleca, a veni, a merge etc.); Clasa semantico-gramaticală a verbului se raportează la categorii gramaticale specifice (diateza, modul și timpul) și la categorii gramaticale comune cu alte clase semantico-gramaticale (persoana și numărul): * diateza: activă (trăiește) vs. pasivă (este apreciat) vs. reflexivă 109 (se cuvine); * modul modurile personale, predicative (indicativ vii, conjunctiv să vii, condițional-optativ aș veni, imperativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe copil o poezie.) vs. verbe intranzitive (a pleca, a veni, a merge etc.); Clasa semantico-gramaticală a verbului se raportează la categorii gramaticale specifice (diateza, modul și timpul) și la categorii gramaticale comune cu alte clase semantico-gramaticale (persoana și numărul): * diateza: activă (trăiește) vs. pasivă (este apreciat) vs. reflexivă 109 (se cuvine); * modul modurile personale, predicative (indicativ vii, conjunctiv să vii, condițional-optativ aș veni, imperativ vino!110); modurile nepersonale, nepredicative (infinitiv a veni, gerunziu venind, participiu venit, supin de venit); * timpul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ieși, a se face, a însemna, a părea, a se numi. Formulați enunțuri în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, copulativă, respectiv rol de verb auxiliar. Exemplificați, într-un enunț, valoarea dublu tranzitivă a verbului a învăța. Precizați diateza, modul, timpul și funcția sintactică a verbelor din textele de mai jos: (a) "Tată-său, deznădăjduit, pusese în gând să-l taie; dar fiul său cel mic, Prâslea, veni cu rugăciune către tată-său, și-i zise: Tată, atâția ani
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]