731 matches
-
se află o parte a rezervației forestiere de gârniță Seaca-Optășani, întinsă pe aproximativ 124 ha. Alături de acest arbore vegetează și gorunul, unele exemplare având peste un secol vechime. Fauna este compusă din diferite specii de animale sălbatice (vulpea, lupul, mistrețul, dihorul de stepă, viezurele, hârciogul, pisica sălbatică) și din păsări (ciocârlia de câmpie, privighetoarea, cucul, fazanul, bufnița etc.) specifice zonei de deal. Bălțile au de asemenea o mare varietate de pești (carasul, crapul, roșioara ș.a.) iar în albia râului Vedea întâlnim
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
Imaginea pe care o aveau clienții despre Audi la acel moment era una conservatoare. Ca atare, a fost acceptată propunerea inginerului constructor de șasiuri Jörg Bensinger de a dezvolta o tracțiune integrală pe vehiculul militar de teren (jeep) Volkswagen "Iltis" („Dihorul”) pentru un Audi performant, de raliu. Automobilul cu astfel de calități, "Audi quattro" (un coupé turbo), a fost prezentat în 1980. "Audi quattro" a fost primul automobil german de producție la scară largă cu tracțiune integrală permanentă prin intermediul unui diferențial
Audi () [Corola-website/Science/311854_a_313183]
-
Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN), astfel: Mamifere cu specii: lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare (cu specii de "Dendrocopus major" sau "Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), zaica ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
este câinele preferat al forțelor de poliție. Localnicii își doreau să țină sub control dezvoltarea viguroasă a unor specii de rozătoare, în special din habitatul acvatic (șobolanul de apă, nutria) și a unor prădători de talie mai mică (vidra, jderul, dihorul, nevăstuica). Pentru obținerea unui câine competitiv au încrucișat exemplare de copoi Otterhound și de Terrier Galez (Welsh Terrier). Cele două rase au stat la baza selecționării acestui Terrier de talie mare ( este cel mai mare câine din această familie creat
Airedale Terrier () [Corola-website/Science/312289_a_313618]
-
toamna lanurile de porumb și culturile de cartofi. Destul de frecvent se întâlnește jderul și veverița cât și, uneori, pisica sălbatică. În zona colinară, ba chiar și în lunca Oltului, își fac veacul, „iezănea”(bursucul), iepurele, vulpea,nevăstuica, „helciu”(hermelina) și dihorul. Prin cotloanele săpate în țărmuirea Oltului, tot mai rar se vede vidra. Din fauna mărunta amintim: ariciul, „sobolul” (cârtița), liliacul, șoarecele de câmp, „cloțanul”(șobolanul) și „cățălu pământului”(hârciogul). Păsări: Amfibii, reptile, pești și insecte:
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
etc. Dintre animalele mari care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
Vegetația este una de stepa, plantele ierboase cele mai răspândite fiind graminoidele iar dintre arbuști porumbacul și măcieșul. La cultura plantelor cele mai răspândite sunt grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, floarea - soarelui, cartoful etc. Animalele specifice zonei sunt vulpea, iepurele, dihorul, șoarecele de câmp, cârtita, iar dintre păsări amintim cioară, vrabia, ciocârlia, potârnichea, prepelița, coțofana și fazanul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sacadat se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
zarzări. Fauna cuprinde specii puține: iepurele de câmp, lupul, căprioara și mistrețul. În pădurea Brebu au fost crescuți fazani; dropia nu s-a mai văzut de ani de zile, în schimb prepelițele și potârnichiile populează lanurile. Rozătoarele, cum ar fi dihori, șobolani, popândăi, șoareci de camp sunt destul de numeroase. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt cele care provoacă pagube semănăturilor: ciori, grauri, vrăbii, turturele. Cele mai îndrăgite sunt rândunelele care se întorc la cuiburile lor, în apropierea Paștelui. Conform recensământului efectuat
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
de fag”, stejar, gorun, frasin, tei, salcâm, paltin, iar pe malul apei: răchită, salcă, arini și plopi. Fauna se remarcă prin specii diverse în funcție de vegetație astfel: în pădurile mari și dese se ascund mistrețul, urși din loc în loc, lupi, veverițe, dihori, spre deosebire de apă unde întâlnim: latite, porconi, iar până în 1910 se observă păstrăvul pe valea pârâului Criva. Ca o mângâiere pentru solul puțin productiv, se găsește aici un foarte bun cărbune de pământ, formând o legătură între Banat și Petroșani. Linia
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
șoimul rândunelelor ( Falco subbuteo), uliul porumbar și uliul păsărar. Dintre răpitoare de noapte: cucuveaua (Athene noctua), ciuful de pădure ( Asio otus) etc. Dintre mamifere putem aminti căprioara ( Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea ( Canis vulpes), iepurele de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt caracteristice o serie de rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul ( Cricetus cricetus), șoarecele de câmp ( Microtus arvalis), ariciul, șoarecele comun ( Buteo buteo) schimbat iarna de șorecarul încălțat ( Buteo Lagopus). Dintre
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere putem aminti ariciul, hârciogul, dihorul, iepurele de câmp, vulpea, lupul, mistrețul și căprioara. Multe din animalele enumerate sunt obiecte de vânătoare iar altele sunt pe cale de dispariție fiind ocrotite prin lege. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Acâș se ridică la de locuitori, în
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
un indicator al sănătății ecosistemului. Fotograful Helmut Ignat a publicat, în ediția în limba română a revistei National Geographic, nr. 109, din mai 2012, p. 41, o serie de fotografii reprezentând păsări sălbatice (rațe, lișițe, lebede, gâște), și mamifere (vidre, dihori, bizami, vulpi) care s-au stabilit în acest ecosistem specific unei delte. În timpul migrațiilor de primăvară și toamnă, zona joacă un rol deosebit de important pentru o serie de specii de păsări migratoare rare. Pe tot parcursul anului se braconează specii
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
Țării Bârsei este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentată. Prin pădurile de conifere și foioase sălășluiesc animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai întâlnite sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
păsări, reptile, amfibieni, insecte) specii de plante din floră (arbori, arbuști, ierburi, flori) spontană a nordului Apusenilor. Mamifere cu specii: lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare neagră ("Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
în 2003), în pădurea de la Babadag există cel mai mare efectiv din Dobrogea (25 exemplare). În spațiile deschise iepurele are efective mari câte (700 ex.) în arelele: Făgărașu Nou Daieni, Babadag-Sarichioi și Beștepe-Sarinasuf. Areale largi de răspândire are nevăstuica și dihorul comun.Foarte rar se întâlnește dihorul galben. Dintre rozătoare, întâlnim: chițcanul comun, șoarecele de câmp, șoarecele gulerat, șoarecele de pădure, șobolanul de câmp, popândăul, șoarecele de mișuna, iar la Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
există cel mai mare efectiv din Dobrogea (25 exemplare). În spațiile deschise iepurele are efective mari câte (700 ex.) în arelele: Făgărașu Nou Daieni, Babadag-Sarichioi și Beștepe-Sarinasuf. Areale largi de răspândire are nevăstuica și dihorul comun.Foarte rar se întâlnește dihorul galben. Dintre rozătoare, întâlnim: chițcanul comun, șoarecele de câmp, șoarecele gulerat, șoarecele de pădure, șobolanul de câmp, popândăul, șoarecele de mișuna, iar la Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Nemeobius lucina) Printre animalele care viețuiesc în pădurile din jurul râului se numără: ursul (Ursus arctos), mistrețul(Sus Scrofa), vulpea(Caniș vulpes), lupul(Caniș lupus europaeus), iepurele(Lepus europaeus), viezurele(Meles meles), căprioara (Capreolus capreolus), ariciul(Erinaceus europaeus), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul(Mustela putorius). Unele dintre aceste animale atacă gospodăriile localnicilor, provocând pagube. Dintre păsările caracteristice zonei amintim ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre cuprinsă că piesa principala și în blazonul Huniazilor. În
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
comună. Exemple de scriere a denumirii unor specii: - pentru nevertebrate: Unio pictorum Linné (scoica mare de râu), Unio crassus Philipsson (scoica mică de râu), Unio tumidus Philipsson; -pentru vertebrate: Mustela erminea Linné (hermina), Mustela nivalis Linné (nevăstuică), Mustela putorius Linné (dihorul negru sau dihorul de pădure), Mustela eversmanni Linné, (dihorul de stepă); - pentru plante: Viola jordanii Hanry, Viola canina Linné (viorele salbatice), Viola mirabilis Linné (viorele), Viola uliginosa Bess, Viola joii Janka (tămâioară), Viola odorata Linné (toporaș)
Nomenclatură binară () [Corola-website/Science/300001_a_301330]
-
scriere a denumirii unor specii: - pentru nevertebrate: Unio pictorum Linné (scoica mare de râu), Unio crassus Philipsson (scoica mică de râu), Unio tumidus Philipsson; -pentru vertebrate: Mustela erminea Linné (hermina), Mustela nivalis Linné (nevăstuică), Mustela putorius Linné (dihorul negru sau dihorul de pădure), Mustela eversmanni Linné, (dihorul de stepă); - pentru plante: Viola jordanii Hanry, Viola canina Linné (viorele salbatice), Viola mirabilis Linné (viorele), Viola uliginosa Bess, Viola joii Janka (tămâioară), Viola odorata Linné (toporaș)
Nomenclatură binară () [Corola-website/Science/300001_a_301330]
-
nevertebrate: Unio pictorum Linné (scoica mare de râu), Unio crassus Philipsson (scoica mică de râu), Unio tumidus Philipsson; -pentru vertebrate: Mustela erminea Linné (hermina), Mustela nivalis Linné (nevăstuică), Mustela putorius Linné (dihorul negru sau dihorul de pădure), Mustela eversmanni Linné, (dihorul de stepă); - pentru plante: Viola jordanii Hanry, Viola canina Linné (viorele salbatice), Viola mirabilis Linné (viorele), Viola uliginosa Bess, Viola joii Janka (tămâioară), Viola odorata Linné (toporaș)
Nomenclatură binară () [Corola-website/Science/300001_a_301330]
-
iar coada de 15-30 cm lungime. Jderul flămânzilă, deși poartă denumirea de jder, face parte din alt gen decât jderul propriu-zis. Uzual, jderul, de asemenea este și o denumire comună pentru toate speciile din genul "Martes", care sunt asemănătoare cu dihorul sau nevăstuica. Au o lungime (cap + trunchi) de 34-61 cm; iar coada de 15-30 cm și o greutate de 0,680-2 kg. Longevitatea = 5-10 ani. Corpul este alungit, zvelt, mlădios. Capul este relativ mare; botul ascuțit. Urechile sunt destul de mari
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
păsări, reptile și amfibieni. Mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), dihor ("Mustela putorius"), arici comun ("Erinaceus europaeus"), pârș cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul pitic ("Pipistrellus
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
cu specii de mistreț ("Sus scrofa") șacal auriu ("Canis aureus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de piatră ("Martes foina"), jderul de copac ("Martes martes"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), dihor de stepă ("Mustela eversmannii"), popândău european ("Spermophilus citellus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan de gradină ("Crocidura suaveolens"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Prezența ecosistemelor terestre (păduri, tufărișuri, pajiști, stâncării) și a celor acvatice (lacuri
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Sus scrofa") șacal auriu ("Canis aureus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de piatră ("Martes foina"), jderul de copac ("Martes martes"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), dihor de stepă ("Mustela eversmannii"), popândău european ("Spermophilus citellus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan de gradină ("Crocidura suaveolens"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Prezența ecosistemelor terestre (păduri, tufărișuri, pajiști, stâncării) și a celor acvatice (lacuri și bălți aflate în
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]