650 matches
-
influența parnasianismului și a simbolismului francez. Empanada. Cu diminutivul empanadita; plăcintă mică, din aluat de pâine sau din foi de plăcintă, specifică bucătăriei spaniole și hispano-americane, umplută cu carne, pește sau verdețuri, coaptă la cuptor sau prăjită În ulei. Ensaimada. (diminutiv: ensaimadita) Specialitate din insula Mallorca: un rulou spiralat din aluat franțuzesc ușor Îndulcit, care se poate umple cu cabello de ángel (peltea pregătită din partea fibroasă a chitrei fiartă În sirop de zahăr), frișcă sau cu un cârnat de porc numit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
salatei verzi; are frunzele foarte crețe și se folosește la prepararea salatelor. Estancia. Fermă cu conac, unde se practică În mod special creșterea vitelor. Facón. Cuțit mare, drept, cu montură; cel folosit de gauchos avea peste 40 cm lungime. Finochietto. Diminutiv it. finocchio, „mărar“, considerat purtător de noroc. Florida. Strada elite din Buenos Aires, și astăzi extrem de luxoasă, străbate parte din centrul ideal, elegant și cosmopolit al orașului; aparținea aristocratizanților, esteți rafinați, și avangardiștilor, care au creat, cu formula artei pentru artă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pentru reprezentațiile În care Își schimba extrem de repede hainele, machiajul și vocea. Funes Funes, Gregorio. Cunoscut ca el Deán, „Decanul“ (1749-1829), a fost un ecleziast și om politic argentinian, liberal și reformator, argentinian. Gagiu. Traducerea dată cuvântului compadre, „cumătru“, cu diminutivul compadrito, care denumește un personaj pitoresc al mahalalei, simplu, fanfaron și bătăuș, care se distingea prin modul său de a se Îmbrăca (exagerând liniile modei), de a vorbi (lunfardo, argou În stilul celui practicat de delincvenții din mahalalele orașului Buenos Aires
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ponce. În limba spaniolă, substantivul generic puma este masculin; femeninul se formează cu ajutorul articolului hotărât la, dar articolul la care precede În original numele propriu Pumita nu are acest rol, ci aparține vorbirii colocviale, ușor vulgară și lipsită de eleganță. Diminutivul apocopat al lui Ricardo. Înșiruirea numelor acestor patru „istorici“ este tipică viitorului stil ludic și glumeț-Înșelător pe care Îl va adopta Borges, În Încercarea de a deschide ficțiunii drum În realitate. După primii doi istorici, reali de altfel, urmează alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
decât bluesul, băutura & nevasta! (Uite, dom’le, m-am prostit sau îndrăgostit - fac rime!) VERBA WOLANd Mașinuțele și băieții Ruxandra CESEREANU Spuneam în episodul trecut că băiețeii se joacă îndeobște cu mașinuțele în copilărie (iertare, din nou, pentru abuzul de diminutive), chiar dacă, uneori, ei se joacă totuși și cu păpușile. Fetițele, în schimb, se joacă mult mai rar cu mașinuțele. Eu, de pildă, nu m-am jucat niciodată. În schimb, la maturitate, am făcut o adevărată pasiune, la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Era pe la mijlocul lui mai; aerul dulce (sesizați deja accentele diabetice ale expozeului?, n. m.) al dimineții, îmbălsămat de mirosul florilor sălbatice și de acel parfum răcoros al frunzelor de curând crescute, răspândea peste tot o suflare învitătoare; păsărelile (ah, iarăși diminutivele care îl excedau pe Maiorescu, n. m.), săltând prin crăngi, cântau acele mii de melodii sublime care inspiră în inima omului și melancolie, și plăcere (liber la batiste, vă rog, n. m.)". În ambele extrase, prezența umană este mai mult
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de Maria, cea căreia preacinstitul nu îndrăznise să i-l dăruiască: "Sus, pe cer, sunt multe stele; Câmpu-i plin de floricele; Dar nici una dintre ele Nu-i ca chipul puicii mele!". Monorimă și pes octosilabic (precum în poezia populară), cacofonie, diminutive hilare, expresii tocite, toate concură la coagularea unui șablon sentimentalist de care s-ar fi rușinat până și Văcăreștii sau Costache Conachi. Și, credeți-mă pe cuvânt, bărboșii boieri aveau standarde relativ modeste, fiindcă poezia neotrubadurescă din secolele al XVIII
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ce voia să spună. „Treaba ta, nu mă privește.“ Andrei ridica din umeri. Mai târziu o însoțea pe Luchi acasă. Fascinat de debitul ei verbal, de aroganța și prostia ei. Nici măcar n-o întrebase cum o cheamă, sau de unde vine diminutivul ei. O privea cu un zâmbet amuzat. Înaltă și urâtă, cu nas mare, ochi înguști, spălăciți și fără expresie, fruntea cât două degete, buze senzuale și groase, disproporționat de mari față de ovalul feței. În schimb, cu picioare lungi, armonios pierdute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
năravul de a consuma opium a pătruns în Țările Române mai ales prin filieră turcească. Mai multe argumente pledează în favoarea acestei afirmații. În primul rând, chiar proveniența terme- nului afion : din turc. afyon, preluat la rândul lui din gr. opion (diminutiv al lui opos = „suc”). Tot prin filieră turcească ne vin cuvântul tiriac și derivatul tiriachiu (din turc. tiriaki = „consumator de opium”), cuvinte preluate de turci tot din greacă. Dimitrie Cantemir povestește despre un anume individ care locuia la Istanbul în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu care vorbește în mod direct, atât cu ajutorul textului, cât și video-ului. Weblog-ul este o altă platformă web ce poate semnifică jurnal. Cuvântul weblog (web + log = weblog sau we + blog = weblog) a fost înlocuit cu timpul de blog. Acest diminutiv a fost utilizat și folosit pentru prima dată de către Peter Merholz, fondatorul companiei Adaptive Path (David Réguer, Patrick Couton Wyporek et Christiane Legris Desportes, Blogs, Médias sociaux et Politique, Éd. Leș 2 encres, Paris, 2009, p. 9.). În general, blogurile
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
51 Z Zelea-Codreanu, Corneliu, avocat, om politic 34 Zelea-Codreanu, Elena (Lilica) 34, 35, 53 Notă Pentru o mai mare utilitate și claritate, am trecut și calitatea/ profesia în dreptul fiecărui nume, acolo unde aceasta era cunoscută. Uneori, am pus între paranteze diminutivul sub care erau cunoscute respectivele persoane. Când numele dintre paranteze e pus între ghilimele, atunci este vorba despre o poreclă (știut fiind faptul că în aviație poreclele erau foarte frecvente). În privința aviatorilor militari, am preferat să scriu doar "aviator", fără
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
făcuse ușoară și frumoasă. Înzestrase mișcările ei cu grație, dar și cu un fel de stângăcie copilărească. Genul acela de amestec de elasticitate și neîndemânare pe care Îl au pisoii abia născuți. O strigă folosind numele ei rusesc, Lizaveta, apoi diminutivul, Liza, pe urmă numele ebraic, Elișeba. Fără folos. Mama lui nu se Întoarse și nici nu reacționă În vreun fel. Așa că Începu să alerge. La fiecare șapte-opt pași era nevoit să se oprească, să se ghemuiască și să Închidă robinetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
când în când o marsuină adevărată?“. Bun, ar fi fost două linii valabile de fugă stilistică, către o descriere macabră a situației, ceea ce n-ar fi fost rău sau către una delirant-comică. Dar când toată paradigma se topește sub greutatea diminutivelor iese cam ce ați citit mai sus. Nu doar greața e împrumutată de la Sartre, ci și obsesia dominării erotice Cartea este presărată cu momente de dragoste de o lipsă de autenticitate antologică. Iar asta se întâmplă și pentru că personajele masculine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
de versuri a Mariei Marin - Minuni cu ochi căprui, Arefeană, București, 2007 - este plină de dulcegării. Autoarea crede, probabil, că trebuie să scrie astfel, fiindcă se adresează copiilor. Nimic mai departe de adevăr. Copiii nu așteaptă de la maturi să folosească diminutive, să simuleze gândirea puerilă, să-și subțieze vocea și să vorbească peltic. Or, Maria Marin tocmai asta face, se maimuțărește, șarjând fără grație naivitatea și gingășia. Iată, ca exemplu, poezia Bunicuța, plină de substantive și adjective diminutivate și producând repede
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu vreau s-o am pe conștiință“. Ultimele două versuri sunt remarcabile prin folosirea fără grație a limbii române. Să le recitim: „dar întâi să rezolv cu grijulica trotuarului, / că nu vreau s-o am pe conștiință“. În mod special, diminutivul de la „grijă“, „grijulica“, sună, vorba lui Petre Roman, ca naiba. Dacă ar fi acceptat în limba română curentă, ar genera enunțuri imposibile, de genul: „N-ai nici o grijulică, îți aduc banii mâine!“ Sau: „Bietul de el, e copleșit de grijulici
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ne-am făcut fericiți unul pe altul. Ce am prețuit ca fiind frumos. Ce a fost amăgire. De ce ne-am devenit străini, ne-am rănit reciproc. De ce te-am strigat încă multă vreme, și nu numai dintr-o predilecție pentru diminutive, „Annchen“, iar și iar. Eram o pereche ca dintr-o carte cu poze, așa se spunea despre noi. Nedespărțiți și destinați unul altuia, așa păream să fim și așa și eram: pe potrivă. Tu, deliberat mândră, eu cu o siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
-i, domnule Minache! Numai că eu nu pot să mă duc, nu-mi permite sănătatea să mă bat cu lumea care ar veni acolo. Iată, că de când povestesc, am uitat să spun cum mă cheamă. Sunt cunoscut ca dom’Minache, diminutiv pe care l-am primit de mic, deși numele meu este Manolache. Dar nimeni nu mi se adresează așa, decât în actele oficiale, căci și eu m-am recomandat scurt Minache. - Doamnă Catrinel, dacă doriți să cumpărați ceva, îmi spuneți
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
clasa a patra de normală. Mai avea o soră și un frate și mai mare care bea mult și atunci când se îmbăta număra pumnii pe sacul fetelor și mamei. Un ticălos! După vacanța de iarnă, deci în ianuarie 1930, Motea (diminutivul pentru Matrona) rămăsese acasă. Am întâlnit-o și am întrebat-o de ce nu s-a dus la școală. Eram cu Fenea și se ferea de ea. A venit apoi și mi-a spus că frate-său nu are bani pentru
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
le suporte cu o rezistență la capătul puterilor, declanșându-i și accentuându-i dispoziția nativă pentru alcoolism: se îmbăta din ce în ce mai adesea și din ce în ce mai total. Fapt este că, într-o seară romantică, Vladimir și-a amintit cât de suav rostea Zoe diminutivul său de societate, Vlady, și din momentul acela îi remarcă logica și felul fermecător de a cugeta ("Königsberg e un nume nemțesc, deci problema podurilor s-a consumat la nemți!"; "Vai, cartea aia, pe cât e de groasă, pe atâta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
trebuie să le încurc. Să nu mai zic de produse! Baia mea arată ca o farmacie. Găsești în ea atâtea spume de ras și săpunuri că mi-aș putea deschide o afacere. — Adi, dragă — știa că ei nu-i place diminutivul ăsta așa că-l folosea de câte ori avea ocazia — ești atât de nerecunoscătoare. Tu îți dai seama câte fete n-ar vrea să fie în locul tău? Să petreacă măcar o noapte în corpul ăla al tău? Ei drăcie, chiar azi dimineață am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
cred că spun chestia asta, dar trebuie să-i dau dreptate Adrianei. Ești o monogamă în serie și de aceea n-ai fost decât cu trei bărbați până acum. Și cred că Adi vrea să spună — reuși să strecoare o dată diminutivul pe care aceasta nu-l suporta, deoarece Adriana era preocupată în același timp de mâncare, băutură și conversația despre sex — că ar trebui să fii singură pentru o vreme. Și să fii singură înseamnă să te întâlnești cu diferiți oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
mănăstirii Mănăstirea Cetățuia a fost zidită cu cheltuiala lui Gheorghe Duca, voievodul Moldovei, pe colina ce se numea mai dinainte Cetățuia, nume luat de la o fortificație mai veche ridicată aici. Cuvântul cetățuie este de origine latină, civitas= cetate. Este un diminutiv creat de limba noastră populară. Cetățile erau locuri fortificate cu construcții de piatră, din lemn, din pământ și aproape întotdeauna situate pe înălțimi, fiind ele însele adevărate întărituri naturale. Deci, aici, în aceste locuri a fost întâi cetatea sau cetățuia
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Augusto își apără regele cu un cal. Și sfârși prin a pierde partida. Când se despărțiră, Víctor, punându-i dreapta ca un jug pe ceafă, îi șopti la ureche: — Vasăzică Eugenita, pianista, ei? Bine, Augusto, bine; vei stăpâni pământul. „Of, diminutivele astea - gândi Augusto -, diminutivele astea groaznice!“ Și ieși pe stradă. IV „De ce e diminutivul un semn de afecțiune? - își zicea Augusto în drum spre casă -. Poate pentru că dragostea micește obiectul iubirii? Îndrăgostit, eu? Eu, și îndrăgostit! Cine-ar fi spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cu un cal. Și sfârși prin a pierde partida. Când se despărțiră, Víctor, punându-i dreapta ca un jug pe ceafă, îi șopti la ureche: — Vasăzică Eugenita, pianista, ei? Bine, Augusto, bine; vei stăpâni pământul. „Of, diminutivele astea - gândi Augusto -, diminutivele astea groaznice!“ Și ieși pe stradă. IV „De ce e diminutivul un semn de afecțiune? - își zicea Augusto în drum spre casă -. Poate pentru că dragostea micește obiectul iubirii? Îndrăgostit, eu? Eu, și îndrăgostit! Cine-ar fi spus-o?!... O fi având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
se despărțiră, Víctor, punându-i dreapta ca un jug pe ceafă, îi șopti la ureche: — Vasăzică Eugenita, pianista, ei? Bine, Augusto, bine; vei stăpâni pământul. „Of, diminutivele astea - gândi Augusto -, diminutivele astea groaznice!“ Și ieși pe stradă. IV „De ce e diminutivul un semn de afecțiune? - își zicea Augusto în drum spre casă -. Poate pentru că dragostea micește obiectul iubirii? Îndrăgostit, eu? Eu, și îndrăgostit! Cine-ar fi spus-o?!... O fi având însă dreptate Víctor? Oi fi îndrăgostit ab initio? Pesemne dragostea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]