17,651 matches
-
lui Marinka i s-a decât în timpul crizei de petrol din nouă de Friedrich Asinger privind aprobat după un timp ‘să-și 1973. Rezultatul a fost că chimizarea hidrocarburilor. Mi-am întregească familia’. reprezentanții firmei care mă luat inima în dinți, și deși nu mai Ajuns în Austria, am căutat de solicitaseră să lucrez pentru ei, mvăzusem cartea, am îndrăznit să-i îndată să-mi găsesc de lucru, atât au invitat să mai aștept puțin, pentru spun că autorul mă citează
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
învingem bineînțeles) și m-am mutat aproape ortodontici, niște butoni făcuți din repulsia stârnită de reciclare, am de firmă. Noua mea funcție a fost oțel inoxidabil care se lipesc pe oferit la început serviciul gratis. însă de scurtă durată: cerând dinți. Prin crăpătura acestora se Aceasta ne-a adus câteva zeci de mereu informații, firma a crezut introduce un arc de sârmă care, contacte cu doctori care plăteau că,venind din România, vreau să ancorat de măsele și tras treptat, doar
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
de mereu informații, firma a crezut introduce un arc de sârmă care, contacte cu doctori care plăteau că,venind din România, vreau să ancorat de măsele și tras treptat, doar dacă erau mulțumiți. Avându fac spionaj industrial: afirmația a aduce dinții în poziția dorită. mi spatele pe jumătate asigurat, am fost sprijinită și de șeful meu căruia i Observând că acești brackeți, trecut Rubiconul și mi-am dat se făcuse frică că vreau să-i iau a d e v ă
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
am adâncit și am responsabi l cu dezvol tarea a început să-și plătească singură pus la punct procedeul pe care în adezivilor pentru lipirea bracketilor mortgage-ul și Jenny a obținut o principiu îl folosim și astăzi: saltul direct pe dinte, procedeu aflat în slujbă la un laborator, firma la care semnificativ pe care l-am făcut în fașă pe atunci. După ce am creat lucram a decis să nu mai continue acea perioadă a fost sortarea ‘Bond-Eze,’ primul sistem de acrilați
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
Poate tatăl meu știa dar el nu era să-l ??, plecase lăsându-mi doar o durere fierbinte gâlgâind în urna trupului. Fructele negre, mai încet, mai ușor de cules nu mă nchinam decât la nevoie îndată ce le striveam coaja cu dinții cădeam într-un somn ciudat, înțepenit în aceeași poziție din care mă trezeam fără nici un pericol căci nimeni, niciodată nu cădea și nu se rărea din somnul fructului negru. Într-o zi, nu știu ce zi era, din copac crscuseră cât să
Gânditorul. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_77]
-
nu eliberează. Personajele se scoală cu greu, mormăind, din somn și merg prin oraș cu pași împleticiți de băutură. Ori visează că îmbracă o sutană ca să facă, sub ea, tot răul din lume. Înjură când se roagă, bolborosesc, își scrâșnesc dinții, își exersează gâtlejul pentru urlet. Își scobesc pielea și carnea cu unghiile. Gănău, rege peste groapa de gunoi a orașului, adună „o armată numai a lui”: „cizme desperecheate și sparte, capete de păpuși, scaune pe jumătate arse, burți hămesite de
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
un om. În aer se simte frica, nu teroarea, frica. Cei mai mulți sunt tineri, total neobișnuiți cu astfel de manifestări, iar situația pare ireală pentru ei. Împotriva jandarmilor exista o ură vecină cu demența. Vedeam în jurul meu oameni care strângeau din dinți, pentru că abia se abțineau să nu sară peste ei. Imaginea jandarmilor venind este impresionantă, inspiră teamă. Bine dotați se joacă cu bastoanele amenințător. Senzația este că jandarmii abia așteaptă cel mai mic semn de violență pentru a mătura tot în
REPORTAJ SPECIAL - Mărturie din piaţa Universităţii: ziua în care a murit democraţia () [Corola-journal/Journalistic/23895_a_25220]
-
zile până la sfârșitul praznicului. De Boboteaza se crede se crede că se deschide cerul și animalele vorbesc și că oamenii, în ofensivă împotriva spiritelor rele, sunt ajutați de lupi, singurii care văd aceste spirite, le aleargă și le sfâșie cu dinții. Citește și: Tot în această zi are loc Chiraleisa, obicei de purificare a spațiului și de invocare a rodului bogat, organizat de copii după modelul colindelor. În ajun sau chiar de Boboteaza, mici grupuri de băieți intra în curțile oamenilor
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
legitim privirea asupra chipului ei, pipăind cele mai mici detalii. Ochii deschiși la culoare, atât de pierduți c-ai zice că două spații goale îi sălășluiesc pe față. Șuvițe de păr vopsite în negru și polen roz pe pleoape. Între dinții din față o strungăreață (dinții norocului!) - de fapt o adevărată cavernă - pe care disperarea ei o face să semene cu un puț în care dispar cuvintele rostite. Clinchetul monedelor e la fel de asurzitor precum tăcerea respirațiilor ținute. Inițial ea protestează, apoi
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
pipăind cele mai mici detalii. Ochii deschiși la culoare, atât de pierduți c-ai zice că două spații goale îi sălășluiesc pe față. Șuvițe de păr vopsite în negru și polen roz pe pleoape. Între dinții din față o strungăreață (dinții norocului!) - de fapt o adevărată cavernă - pe care disperarea ei o face să semene cu un puț în care dispar cuvintele rostite. Clinchetul monedelor e la fel de asurzitor precum tăcerea respirațiilor ținute. Inițial ea protestează, apoi e obligată să-și golească
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
la 1866. Sigur e că, la noi, ordinea traducerii exegezelor d-sale a apărut în această formă inversata. Am comentat în 1996 exegeza privind perioadă 1866-1947 și mă bucur că aceeași editură, Humanitas, a publicat, în traducere românească, și cea dinții perioadă din dezvoltarea României moderne. Să observ mai întîi că îndreptîndu-se spre un segment din această încleștata istorie(și ocolind ansamblul) dl. Keith Hitchins a optat pentru examenul aprofundat, fiecare dintre cele două cărți depăsindu-o în dimensiune pe cea a
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
Dimpotrivă, E. Lovinescu, și el sociolog dar numai al culturii, a polemizat deschis cu Zeletin, considerînd că intrarea în modernitate a țarii e un fenomen datorat exclusiv influenței ideologicului, consolidarea economicului venind după aceea și că o consecință a celui dinții. Dl Keith Hitchins nu se pronunță explicit despre această controversă cu stagiu, dar implicit, alegînd că moment de început anul 1774 parcă exprimă o opțiune. Nu e aici locul unei analize exhaustive a traiectului istoric al întregii cărți. Îmi propun
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
lui C. Rădulescu-Motru asupra conștiinței etnice, id est a conștiinței de comunitate specifică. Aceasta are trei componente: conștiința de origine, de limbă și de destin. Conștiința de origine se bizuie pe un substrat afectiv și pe recunoașterea tradiției, fiind cea dinții în ordine istorică. Societățile care rămîn exclusiv la treaptă ei sînt sortite însă degenerescentei și pieirii, așa cum se întîmplă cu multe din colectivitățile de sălbatici care vegetează pînă în prezent. Conștiința comunității de limbă are în plus vectorul intelectual. Înlesnind
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
că e o temă predilectă a lui Băsescu, să îi fac și lui o plăcere că l-am zguduit. Deci proverbul "Iobagul, când trece țarul, se bese!". Cam asta a fost atitudinea noastră, ne plecam și în același timp printre dinți "Fire-ai al dracu tu să fi!". Bă, dar la un moment dat, când simțim noi că vine meciul, când e momentul, ne dezlănțuim de nu va ști ce l-a lovit".
Badea: Legătura dintre Tyson şi România: avem meci cu Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/21575_a_22900]
-
și mut , Apoi , voios pe- aripi sublime , Catre cerească înălțime , Cu sufletul a dispărut. Și Demonul , înfrânt, sălbatic Își blestema nebunul vis , Din nou, trufaș și singuratic , Pribeag rămase prin abis . Din nou înfrânt porni-n neștire , Încrâncenat scrișnind din dinți , Lipsit de țel și de iubire Și părăsit de nazuinți !... Deasupra văii Koisaur , Pe-un povârniș abrupt de munte , Niște ruini , de vremi cărunte , Și-aruncă umbrele-mprejur . Și -acum copiii , pe-nserate , Lângă -un batran povestitor , Cu spaimă-asculta basmul lor
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
cu un plod/ după ea și un bărbat în lesă (...) administratorul Sandu chiar spusese când a văzut-o Mamă/ ce bună e! S-o fut în gură!" Apoi, pe neașteptate, sentimentul de frustrare sublimează într-o imagine superbă: "Văzând-o dinții lui Ianuș îi ciopârțesc buzele/ sexul lui este o libelulă albastră care fecundează/ găurile de aer deasupra piscinei albastre în/ răceala și sclipiciul căreia se va omorî" Imagini expresive, memorabile apar și în alte câteva poeme: "un concurs de înot
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
criminalul Iliescu! Dacă tot a scăpat de oamnii de onoare din partid, poate să-și dea în petic oricât dorește, îngânat de purtătorul său de palavre, o obrăznicătură pentru care principiile sunt o marfă iar adevărul o flegmă scuipată printre dinți în obrazul naivilor. Când ideea liberală devine, ca la atotputernicul șef actual al lui... Ionescu-Quintus, obsesia bicefală a câștigării președinției și a locurilor în parlament, așadar, o competiție pentru ciolan, ajunge să-mi fie dor de gângăvelile cretine ale lui
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
la Sighet, un memorial al tuturor plăcerilor mele. Un/ muzeu în care tu apari cu vătraiele aburinde ale picioarelor tale/.../și mă torturezi mereu./.../ Să-mi scoți ochii din orbite cu țepușa îndelung vătămătoare/ a gurguiului tău /.../ Să-mi scoți dinții, pe rând, și plombele, și măselele/ cu ventuza sărutului tău./.../ Tu ești sighetu' fără de sfârșit/ și fără de ieșire/ al dezmățului meu. Aici au venit și-au făcut după tine seriale/ lucia hossu-longin și cameramanu'său. Au filmat scenele/ iubirii noastre
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
nu legionarii au pregătit, cum atestă toate documentele, rebeliunea pentru a-l debarca pe Antonescu și a acapara ei întreaga putere în stat, ci, dimpotrivă, generalul a declanșat o lovitură de stat, scoțînd armata împotriva legionarilor înarmați, totuși, pînă în dinți. Deși dl Răzvan Codrescu pare a fi codrenist și nu simist, se folosește de această stratagemă a lui Sima pentru a contribui la reabilitarea mișcării legionare, toată prezentată ca pură și eroică. Cît privește asasinarea lui N. Iorga și Virgil
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
într-un sanatoriu de alienați...". Zbătîndu-se între limitele artificiale ce și le-a impus, D.R. Popescu scrie astfel: Se știe. Turgheniev a scris: "Am renunțat să mai citesc Crimă și pedeapsă - toată povestea îmi amintește de o nesfîrșită durere de dinți". Bine, bine, dar ce e de făcut atunci cînd pe unii eterni clienți ai clinicilor de stomatologie îi apucă durerile de măsele și spun că Preda a fost un colaboraționist, un mercenar al ideilor naționale și un scriitor mediocru? Ei
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
într-un an mi se șterge din minte și nu păstrez decât imaginile plăcute. Or, ceea ce ți-e dat să trăiești la întoarcere seamănă nu cu un duș rece - cum spun comentatorii de sport - ci cu o durere năpraznică de dinți. Spre lauda lor, trebuie să spun că, an după an, vameșii români au făcut progrese în privința limbajului și a politeții. De bine, de rău, au început s-o rupă pe nemțește și pe englezește. Polițaii cu bulan și securiștii cu
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
Tot B.S. La șaptezeci de ani, pe care abia i-a împlinit, se îmbracă mereu subțire, chiar și cînd e ger, cel mult cu un fîș pe el și cu capul gol. Tremură tot timpul. Uneori îl aud clănțănind din dinți. Veșnic emană senzația aceea de frig continuu pe care a trăit-o în cei șaptesprezece ani de detenție. Se îmbracă sumar totdeauna. De mîncat, mănîncă puțin, glumind că marii patroni capitaliști, ca Ford, erau abstinenți; abia dacă ciuguleau cîte ceva
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
fi avînd... El, care obișnuia să zică, la bătrînețe: "De luptat, acum nu mă mai lupt decît cu ereditatea, de care nu sînt răspunzător!" Pășesc alături de el prin parcul Herăstrău, vara, și îl aud și în miezul verii clănțănind din dinți ușor, repede, ca gonit din urmă de ceva; o crispare a lui lăuntrică, parcă de ghețuri ce se așează, căutînd o ordine a lor, cît mai echilibrată, sau pe un termen mai lung. Face infarct în noiembrie pe un minus
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
ori, poetul devenit cronicar se lasă atras de magia metaforelor până la a oculta chiar textul analizat: Dorin Popa "cochetează fin cu ironia din existență ș�ț fără a-și asmuți câinii sarcasmului", Angela Marinescu "adoptă în poezie o indiferență a dinților de rechin" etc.. Poeții pe care Traian Coșovei îi aduce în discuție sunt, în marea lor majoritate, colegi ai săi de generație, optzeciști - Mariana Marin, Liviu Ioan Stoiciu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Denisa Comănescu, Ion Stratan ș.a. -, sau mai tinerii
Un poet despre poeți by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16909_a_18234]
-
asemenea "perle" dadaist-comuniste, care, publicate într-un ziar oarecare, s-ar fi pierdut în negură, dar autorul a ținut să și le adune cronologic într-un volum față de care cu greu se mai poate justifica prin: "Eu am scrîșnit din dinți în taina sufletului meu de la început pînă la sfîrșit", cum susținea într-un interviu. Oare așa să fie și în cazul acestei culegeri? Tare mă tem că nu l-a obligat nimeni pe laureatul Premiului de Stat să-și publice
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]