1,683 matches
-
regional, spre universal”. În pofida activității diplomatice dusă de Nicolae Titulescu, s-a hotărât demiterea sa sub pretextul unei așa-zise „remanieri guvernamentale”. Titulescu, presimțind acest moment, și-a prezentat demisia din funcția de ministru de externe la 11 iulie 1936. Diplomatul român declara în acest sens regelui Carol al II-lea: „Mi-am dat seama imediat că locul meu nu mai era în guvernul Tătărăscu, deoarece se contracara politica externă pe care o duceam... Pentru a nu-mi da demisia în
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
am dat copia actului de demisie președintelui Tătărăscu”. Primul ministru, într-un referat adresat regelui Carol al II-lea, se pronunța pentru acceptarea acestei demisii. Astfel, Tătărăscu declara că aceasta se datora situației internaționale dificile pe care și-o crease diplomatul român, iar pe plan intern, spunea primulmistru, poziția lui Titulescu se clătina din cauza „unor exagerări ale domniei sale - în vorbă și în atitudine - în chestiunea raporturilor cu Uniunea Sovietică“. La 14 iulie 1936, regele primea o scrisoare din partea lui Octavian Goga
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
regimului hitlerist în 1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesați de o conlucrare cu statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovieto-germană în cazul în care nu se realiza o legatură franco-sovietică. Diplomatul român considera că o politică externă solidă trebuie să pornească de la bune relații cu statele vecine, indiferent de forța lor economică sau militară ori de regimul social. Titulescu declara: „Numai printr-o politică constantă de pace și prietenie, cu toate
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
în 1924; Statele Unite ale Americii în 1933). Titulescu conștientiza efectele negative ce puteau să reiasă în urma menținerii unei situații anormale în relațiile cu statul vecin de la est, ale lăsării acestei mari puteri în afara sistemului de securitate colectivă. În această direcție, diplomatul român a decis să negocieze cu Uniunea Sovietică în vederea încheierii unui tratat de neagresiune; să semneze la Londra, la 3-4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii; să reia relațiile diplomatice dintre cele două țari, la 9 iunie 1934, în urma unui
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
cu ocazia reluării de fapt a relațiilor diplomatice , când politicianismul a ținut să salveze oarecari aparențe de consecvență“. Titulescu a susținut încheierea la 2 mai 1935 a Tratatului de asistență mutuală franco-sovietic și al celui cehoslovaco-sovietic la 16 mai 1935. Diplomatul român a participat efectiv la redactarea celui dintâi care prevedea că statele semnatare trebuiau să-și acorde reciproc ajutor imediat și necondiționat în cazul în care unul dintre acestea ar fi fost victima unei agresiuni neprovocate venită din partea unui stat
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
securitate sporită, căci URSS nu-și mai păstrează libertatea de acțiune în privința Germaniei“. Afirmația ministrului de externe român era valabilă atât timp cât Uniunea Sovietică nu avea de gând să-și pună în practică planurile imperialiste. Referindu-se tot la acest document , diplomatul român declara următoarele: “Tratatul de asistență mutuală pe care l-au semnat Parisul și Moscova este un evenument de o așa importanță încât nu pot fi prevăzute încă de pe acum toate consecințele sale fericite pentru organizarea păcii. Respectând cu fidelitate
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
a unor detalii, în primul rând prin canalele germane și chiar...sovietice, fiind în interesul ambelor părți să verifice trăinicia tratatului sovieto-român în perspectivă“. Din cauza apropierii de Uniunea Sovietică, Titulescu a fost acuzat că ar fi comunist. În acest sens, diplomatul român declara: „Politica noastră față de Uniunea Sovietică derivă din necesitatea de a trăi în bună armonie cu un vecin de 170.000.000 de oameni. Nu sunt comunist, n-am împărtășit niciodată această doctrină. Consider însă că o apropiere pe
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
putut să ajute Uniunea Sovietică luptând impotriva Poloniei. Acest articol făcea referire la sincronizarea prevederilor tratatului cu acțiunile Franței. România dorea să aibă garanția Franței, în cazul în care prevederile tratatului ar fi fost puse în aplicare. Constatăm faptul că diplomatul român a rămas fidel sistemului de securitate colectivă promovat de Franța, în care Polonia într-o primă perioadă și Cehoslovacia reprezentau pilonii centrali. Titulescu nu dorea ca România să rămână singură alături de Uniunea Sovietică . Titulescu a fost acuzat de faptul
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Criza de la 11 iulie 1936 atingea deznodământul în ziua de 29 august 1936. Momentul demiterii lui Titulescu a fost bine ales de regele Carol al II lea și primul -ministru Tătărăscu. Komarosvski relatează modul secret în care a fost demis diplomatul român: “Trebuie să recunoaștem meritele regizorilor reorganizării guvernului Tătărăscu și Inculeț - întrucât afacerea a fost realizată strălucit, ca la carte . La orele 12, în ziua de sâmbătă, 29 august, Tătărăscu a fost în audiență la rege, la Sinaia; la orele
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
gara Sinaia. Djuvara a alergat spre trenurile către Sinaia, a sosit acolo și a așteptat până când, în sfârșit a sosit Tătărăscu. Tătărăscu și Inculeț au acționat în secret - vineri nu se știa încă nimic și chiar nu s-a bănuit”. Diplomatul român afirma că momentul a fost unul controversat: „s-a pretins că se vede un plan care ar fi pregătit lovitura din 29 august 1936... Un plan? Sunt foarte slabi cei ce vorbesc astfel. Ar fi fost mult mai simplu
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
și de anumite animozități personale care existau între acesta și o serie de personalități românești cum ar fi: Carol al II-lea, Gheorghe Tătărăscu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Gheorghe I. Brătianu, Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu. Aceștia îl acuzau pe diplomatul român de deteriorarea raporturilor cu Italia, Germania și Polonia . În special Octavian Goga și Gheorghe I. Brătianu se pronunțau categoric în favoarea abandonării colaborării cu Moscova și pentru o orientare spre Berlin. În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
păstrare a independenței și integrității teritoriale a acesteia într-o perioadă în care tendințele revizioniste erau foarte puternice. Concluzii Demiterea lui Nicolae Titulescu ne apare ca un act de “injustiție morală” diametral opus față de eforturile pe care le-a depus diplomatul român în politica externă românească și internațională din acea perioadă. În cuprinsul cărții au fost analizate, cauzele și contextul intern și internațional, care au determinat înlocuirea acestuia din funcția de ministru de externe, la 29 august 1936. Astfel, pe plan
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
vizând Principatele, circulă nedeghizate între marile cancelarii, inițiatorul aflându-se acum, de regulă, la Paris. J. L. Mothley, trimisul S.U.A. la Roma, îi scria, în februarie 1859, lui Bismarck că Rusia este, în toate privințele, tot atât de îndepărtată ca și America. Diplomatul se înșela amarnic, încât e de presupus că misiva sa i-a stârnit lui Bismarck un zâmbet îngăduitor. Este adevărat că și în 1859, Rusia continua „să se reculeagă”, dar „mai activ”, urmărind cu cea mai vie atenție desfășurările internaționale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țarul urmărea să tranșeze chestiunea orientală. El a fost însă împiedicat de ceea ce s-a lovit necontenit în desfășurările sale de anvergură, și anume de revoluție, de revoluția din 1848-1849. De mult timp - scria, la 12 aprilie 1848, poetul și diplomatul rus F. I. Tiutcev - în Europa există numai două puteri: revoluția și Rusia; ele stau față în față și mâine, poate, vor intra în luptă; între ele nu există nici tratate, nici mediație; viața uneia este moartea celeilalte; de rezultatul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ASOCIAȚIA AMBASADORILOR și DIPLOMAȚILOR de CARIERĂ din ROMÂNIA PAGINI DIN DIPLOMAȚIA ROMÂNIEI ("semper fidelis patriae") Vol. I Coordonatorii volumului: Ion M. Anghel Lucian Petrescu Valeriu Tudor Asociația adresează mulțumiri Fundației EURISC pentru sprijinul de ordin financiar acordat (prin achiziționarea unui număr de exemplare din
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
DIN DIPLOMAȚIA ROMÂNIEI ("semper fidelis patriae") Vol. I Coordonatorii volumului: Ion M. Anghel Lucian Petrescu Valeriu Tudor Asociația adresează mulțumiri Fundației EURISC pentru sprijinul de ordin financiar acordat (prin achiziționarea unui număr de exemplare din acest volum). ASOCIAȚIA AMBASADORILOR și DIPLOMAȚILOR de CARIERĂ din ROMÂNIA PAGINI DIN DIPLOMAȚIA ROMÂNIEI ("semper fidelis patriae") Vol. I EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 Motto: "Diplomația nu este o sinecură agreabilă, cum își închipuie unii, ci un loc de grea muncă și de și mai grea răspundere
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
spre a putea caracteriza această politică drept îndrăzneață și dinamică, dar, în același timp, înțeleaptă și echilibrată bazată pe o apreciere judicioasă a evoluției vieții internaționale, izvorâtă din înțelegerea profundă a intereselor României și potențată de un înalt devotament al diplomaților față de țară și de grija pentru destinele neamului nostru. Niciodată, ca în această perioadă (anii '60 -'80), politica externă a României nu a fost mai strălucită, iar diplomația română nu a fost mai îndrăzneață și percutantă, demnă, urmărind cu dârzenie
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pozitiv. În cursul unei vizite făcute la MAE al R.F.G. (22 septembrie 1966), s-a comunicat Părții vest-germane că Partea română a început pregătirile pentru vizita la Bonn, legată de stabilirea relațiilor diplomatice, a ministrului afacerilor externe român, Corneliu Mănescu. Diplomatul vest-german a spus că ei apreciază foarte mult înțelegerea de care se dă dovadă în problemele Germaniei, iar acest lucru este încurajator pentru MAE în eforturile pe care le face spre a se ajunge la normalizarea deplină a relațiilor dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Sale, Regina Iuliana. Modul în care Ambasada și-a îndeplinit sarcinile în acea perioadă a fost bine apreciat de MAE și de celelalte instituții centrale românești, care aveau reprezentanți la Haga. Privind retrospectiv, pot aprecia mai obiectiv calitatea și profesionalismul diplomaților, care răspundeau pe atunci de sectoarele politic, economic, consular și cultural ale ambasadei. În vederea pregătirii vizitei la nivel înalt, ambasada a răspuns cu promptitudine la toate solicitările MAE de materiale și informații. Ne-a revenit, și de data aceasta, sarcina
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
negociator și de diplomat care i-au permis să-și pună întreaga experiență în îndeplinirea mandatului care asigura participarea activă a României la transformarea Balcanilor într-o zonă a cooperării și a bunei vecinătăți. "Mai presus de orice spunea el diplomatul român trebuie să-și iubească Țara și să o slujească cu devotament". În fapt, prin aportul său la elaborarea mandatelor, a proiectelor de Hotărâre de la reuniunile balcanice la un anumit nivel, el s-a dovedit a fi un adevărat discipol
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
relațiile bilaterale, devenea tot mai indispensabilă componența economică și, în acest sens, desființarea barierelor comerciale. În abordarea tematicei complexe a situației din Balcani, a evoluției raporturilor instaurate între Statele din zonă, există tendința (atât din partea unor studioși, cât și a diplomaților), de a încadra această situație, mai ales după cel de-al doilea război mondial, într-o viziune strict cronologică, istorică, trecându-se cu ușurință peste faptul că, aici, procesul amplu de stabilire a unor raporturi de bună înțelegere și cooperare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cooperare pornește dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat. Departe de mine intenția de a conferi o asemenea cronologie evenimentelor din zonă. De fapt, însăși tematica volumului este cea a contribuției directe, sub diferite forme ale diplomației și diplomaților români, la conturarea fenomenelor complexe ale securității regionale, proces care nu aparține desigur doar perioadei marcate de ultimii 65 de ani. Respectând realitățile, trebuie menționat că această tendință de bună vecinătate și colaborare a statelor din zonă este mai veche
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
orientărilor, găsirea de noi forme și modalități acceptabile și pentru celelalte țări, precum și modalități directe de înfăptuire. Acest mod de gândire îndemna la suplețe și, mai ales, la o bună cunoaștere a problemelor, impunând o temeinică voință de autodepășire din partea diplomaților. * * * Îmi amintesc că, la Tirana, după o reuniune pregătitoare la nivel de ambasadori, a avut loc Conferința miniștrilor de Externe. Discuțiile au fost animate, nu au lipsit nici contradicțiile care dovedeau mai ales o închistare dogmatică, pentru ca, în final, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nivel corespunzător pentru a face un schimb de păreri, care să marcheze începutul unei colaborări, ce urmează să se refere, atât la problema relațiilor dintre noi, partide și state, cât și la problemele care interesează mișcarea comunistă și muncitorească internațională". Diplomatul, care l-a însoțit pe ambasador, relatează mai apoi în memoriile sale că inițiativa dialogului româno-chinez, vis-à-vis de problematica internațională a vremii, aparține României***. În acel timp, și conducerea chineză potrivit constatării redactorului șef al ziarului Renmin ribao, Wu Lengxi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pe acest text, că este bine, dar noi nu trebuie să apărem prea grăbiți să răspundem". Conformându-se indicației prezidențiale, Kissinger s-a întâlnit abia la 29 ianuarie cu ambasadorul român Corneliu Bogdan. În cursul întrevederii, Kissinger a transmis prin diplomatul român un mesaj oral, în cuprinsul căruia Washingtonul se declara dispus să discute cu partea chineză toate marile probleme internaționale, inclusiv chestiunea Taiwan-ului. A relevat, totodată, preferința americanilor de a continua schimbul de mesaje prin canal pakistanez, motivând abil
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]