1,735 matches
-
spus că mulți candidați nu au îndeplinit condițiile de recomandare pentru diplomație. Există o definiție a diplomatului, o listă de virtuți indispensabile unui diplomat adevărat? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu aș vrea să cădem în ispita descrierii înguste a rostului și rolului diplomaților. Activitatea diplomatică nu poate fi nicidecum rezumată la obligațiile de protocol sau la prezența socială. Evident, ele fac parte din temele cotidiene ale diplomației, în cele mai multe cazuri. Aceasta înseamnă însă o bună cunoaștere a regulilor delicate de comportament social și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
cotidiene ale diplomației, în cele mai multe cazuri. Aceasta înseamnă însă o bună cunoaștere a regulilor delicate de comportament social și un bun fler al relațiilor personale. Dar diplomația înseamnă și altceva: activitate intelectuală în adevăratul sens al cuvântului. Să fim înțeleși, diplomatul nu poate să evoce România, țara sa, în întreaga sa amplitudine. Nici nu i se cere acest lucru. Nu pentru aceasta reprezintă România în exterior. El trebuie să fie factorul argumentat. Mediul care produce argumentația optimă pentru interesele naționale. Un
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
este acela care poate oferi un răspuns potrivit, risipind ignoranța sau reușind să contrazică un stereotip. Elena Chiriță: Multe vor fi schimbările după integrarea României în Uniunea Europeană. Vectorii politicii europene vor propulsa diplomația română pe o altă orbită? Mihai-Răzvan Ungureanu: Diplomatul român, după 2007, va fi și diplomatul Uniunii Europene. El va reprezenta nu doar interesele României, care sunt de anvergură medie, ci și ale Uniunii. Lângă steagul României va sta și steagul Uniunii Europene. El va servi, în egală măsură
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
potrivit, risipind ignoranța sau reușind să contrazică un stereotip. Elena Chiriță: Multe vor fi schimbările după integrarea României în Uniunea Europeană. Vectorii politicii europene vor propulsa diplomația română pe o altă orbită? Mihai-Răzvan Ungureanu: Diplomatul român, după 2007, va fi și diplomatul Uniunii Europene. El va reprezenta nu doar interesele României, care sunt de anvergură medie, ci și ale Uniunii. Lângă steagul României va sta și steagul Uniunii Europene. El va servi, în egală măsură, temele politicii externe românești, dar și temele
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
greșit când a făcut această afirmație? Mihai-Răzvan Ungureanu: Un geograf ar spune că un lac nu e mare. Carol Sebastian: Un președinte ar putea să spună asta? Mihai-Răzvan Ungureanu: Întrebați-l pe domnul președinte. Carol Sebastian: Vă întreb pe dumneavoastră, diplomatul Mihai-Răzvan Ungureanu. Mihai-Răzvan Ungureanu: Îmi cereți să comentez? Carol Sebastian: Exact. Mihai-Răzvan Ungureanu: Haideți să vă spun ceva. Un lucru este limpede: că Marea Neagră a fost întotdeauna o felie de tort râvnită de cele mai mari puteri liberale. De asta
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
nu știe absolut nimic despre ceea ce trebuie să facă, învață. Unii învață foarte bine, alții se dovedesc inoportuni după trecerea timpului și improprietatea cu poziția iese repede la iveală. Altundeva sunt ceva probleme, în clipa în care apar în rândurile diplomaților de profesie oameni care au avut un trecut politic într-adevăr real, un trecut politic foarte consistent. Robert Turcescu: Pare că vorbim despre niște fantome. Să încercăm să le creionăm un chip. Iată, de exemplu, pe domnul Dan Ghibernea, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
și-au asumat un risc, un risc personal, au plecat bănuind sau, dimpotrivă, nebănuind ceea ce se putea întâmpla după alegeri. În ceea ce îi privește pe cei care, nefiind ambasadori, au preluat, dar fiind oameni cu carnet politic, au preluat posturile diplomaților de profesie, dați-mi voie să fiu un pic mai ferm. Pentru că e firesc, chiar nu văd care este folosul instituției și, prin urmare, al țării. Rodica Culcer: Ați avut măcar o discuție preliminară cu președintele Traian Băsescu în legătură cu procentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
tot. Ideea este: credeți că e oportună această reîmprospătare în marile capitale? Cele cheie. Mihai-Răzvan Ungureanu: Vă referiți la ambasadori politici sau, în genere, la reîmprospătare? Rodica Culcer: În general. Pentru că nu putem nega o anumită afiliere politică, chiar a diplomaților care au fost promovați până acum. Eu nu cred că se poate despărți chiar atât de clar. Vă întreb dacă așa este și vă întreb dacă este cazul, nu vreau să sugerez nimic. Marile capitale strategice, ca să nu le iau
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
vrea să promoveze performanța, pentru că ei sunt cei care, de multe ori, introduc politicul în viața lor profesională. Bogdan Chirieac: Asta dovedește și fragilitatea democrației noastre. Deși, în opt ani de zile, am avut trei alternanțe la putere. Normal, specialistul, diplomatul, în Ministerul de Externe, ar trebui să se comporte ca la Foreign Office. Faptul că au plecat laburiștii și vin conservatorii nu are nici o relevanță pentru ambasadorii care sunt numiți sau pentru secretarul 1, 2, 3, ministru-consilier și așa mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
să fie în continuare deschiși față de putere, scopul fiind, la urma urmei, România, nu puterea ca atare. Rodica Culcer: Aici am putea să discutăm și modul în care puterea a forțat sau diferite puteri au forțat o anumită obediență a diplomaților. Bogdan Chirieac: Toate puterile au forțat obediența nu numai a diplomaților, dar s-a încercat până și a fochiștilor de bloc. Să sperăm că noua putere, putem să sperăm, nu va forța același lucru. Rodica Culcer: Suntem încă într-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
urmei, România, nu puterea ca atare. Rodica Culcer: Aici am putea să discutăm și modul în care puterea a forțat sau diferite puteri au forțat o anumită obediență a diplomaților. Bogdan Chirieac: Toate puterile au forțat obediența nu numai a diplomaților, dar s-a încercat până și a fochiștilor de bloc. Să sperăm că noua putere, putem să sperăm, nu va forța același lucru. Rodica Culcer: Suntem încă într-un interval de timp în care ne permitem să sperăm. Foarte pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
politicul nu este neapărat în divorț cu criteriile de competență profesională, după cum nu cred că un diplomat de carieră este în mod automat exemplar din punct de vedere profesional. Va prevala selecția individuală, în funcție de ceea ce intenționează să facă mai departe diplomatul sau ambasadorul. Sunt convins că unii și-au descoperit vocații pentru cariera diplomatică, iar alții își vor căuta alte slujbe... 8 ianuarie 2005, Adevărul Intervenție în cadrul „Buletinului de știri”tc "Intervenție în cadrul „Buletinului de știri”" Reporter: Toate ziarele de astăzi
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
aceasta... mîntuirea? Fi-va omenirea cultă, omenirea știutoare mai bună decât cea neștiutoare? După câte știm din trecut și vedem azi, nu. Va rămânea într-adevăr un tezaur în urma generațiilor, însă totuși, omul armei si acela al vicleșugului, ostașul și diplomatul, vor însemna mai mult în vremea lor, vor fi mai mult viețuind decât pictorul Rafael sau muzicantul Mozart sau astronomul Newton. De aceea, la ademenirea muzicei cerești, Faust răspuude: "Aud solia, dar îmi lipsește credința în ea! Vin zile de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și ceilalți. 2. Jidanii propriu-ziși (Juifs), cari cutreieră câmpiile Poloniei, pe ale Ungariei și pe ale României, rasă în adevăr puțin interesantă și care merită cu mult mai mult blestemele al căror obiect este decât protecția atât de manifestă a diplomaților europeni Mulțumindu-ne deocamdată cu lămurirea dată de ziarul francez în privința exploatării populației rurale de cătră evrei și în privința teoriilor umanitare, ținem a afirma aci chiar că deosebirea ce o face între israeliți și jidanii propriu-ziși esistă oarecum și la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Unire, înfrățire! Să luăm esemplu de la strămoșii noștrii! " Mai târziu vine Congresul de la Berlin, în care se-nscrie art. 44. D. Brătianu merge la masa cu postavul verde, la care e poftit să ia loc - în picioare - spre a face înaintea diplomaților câteva tirade patriotice, presărate cu citate de blagomanii din literatura democratică și stropite din când în când cu lacrămi. Cum a mers, așa s-a întors d. Brătianu, nici citatele din Michelet, nici lacrămile, nici elocuența clasică a d-lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
formă de guvernare republica și au deschis drumurile spre liberalismul modern, redescoperit în 1989 de către estici. În unele țări vest- sau est-europene (din 1881 România, sincronizată cu balcanicii), liberalii au ales monarhia constituțională. Din punct de vedere ideologico-artistic, politicianul și diplomatul romantic francez F.R. Chateaubriand (1799-1850) a reinventat termenul de modernitate, caracterizată prin lupta dintre "nou" și "vechi". Sugestivă și pentru filosofie rămâne observația lui Ch. Baudelaire (1821-1867), conform căreia arta modernă nu redă numai fugitivul și tranzitoriul, ci și eternul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
secolului trecut. La noi, "contaminați" de ideile lui Guénon au fost și au rămas unii scriitori, artiști, filosofi ori preoți români (14). Ei au preluat idei din opera lui Guénon și le-au aplicat în studii despre tradițiile noastre istorico-culturale. Diplomatul Mihai Vâlsan i-a fost foarte apropiat, pregătindu-i un volum și activând împreună în unele cercuri ezoterice islamice organizate în Vest. Alții au condus în țară cercuri inițiatice (de exemplu, Vasile Lovinescu a condus până în 1984 Fraternitatea lui Hyperion
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lor pe cavalerii medievali. Dar după îngenuncherea catarilor și a templierilor, după războaiele religioase dintre catolici și protestanți, creștinismul nu a mai întreținut astfel de războinici-apărători ai lui Hristos. Creștinismul are funcții spirituale în unitățile militare prin intermediul unor preoți, ale diplomaților statului papal și ale unor agenți calificați în prevenirea și pacificarea conflictelor de care lumea nu a dus lipsă, iar războaiele continuă. Este adevărat că luptătorii islamici pot fi găsiți astăzi în toate războaiele care antrenează credincioși ai Coran-ului
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Titulescu, jalonând principalele sale idei, precum și acțiunile diplomatice desfășurate de-a lungul a două decenii, în interesul țării sale, dar și al Europei, vizând cu deosebire crearea unui sistem de securitate colectivă, care să împiedice declanșarea unei noi conflagrații mondiale. Diplomatul român a militat pentru "forța dreptului", care să se impună în fața "dreptului forței". 5 Un loc important îl ocupă analiza contextului internațional și intern în care Nicolae Titulescu a fost înlăturat din guvern, la 29 august 1936. Este prezentată politica
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
demilitarizate a Rinului de catre armata germană în martie 1936, nu au generat riposta cuvenită din partea principalelor state care se declarau pentru menținerea sistemului de la Versailles. Glasul lui Nicolae Titulescu nu a fost ascultat, de liderii de la Londra și Paris, dar diplomatul român și-a atras ura Romei și Berlinului. Pe plan intern activitatea lui Titulescu era blamată de lideri politici precum Octavian Goga, A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Gheorghe I. Bratianu, care nu acceptau încheierea unei alianțe cu URSS, prin care
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Titulescu sporește și mai mult interesul istoricilor datorită unui paradox existent în desfășurarea acestui eveniment și anume înlăturarea lui Titulescu din guvern la numai două luni de la exprimarea acordului de către executivul condus de Gheorghe Tătărăscu în privința politicii externe promovate de diplomatul român. Lucrarea de față își propune să analizeze principalele idei și acțiuni diplomatice titulesciene, cauzele interne și externe ale destituirii acestuia din funcția de ministru de externe cât și reflectarea acestui eveniment în presa românească și străină a vremii. Pentru
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Nicolae Titulescu și relațiile României cu marile puteri, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A. D. Xenopol” (în continuare AIIAI), tom propunea rezolvarea imediată a două probleme: vânzarea stocurilor disponibile de cereale din recolta anului 1930 și problema creditelor agricole. Diplomatul român solicita ca statele vest europene, care importau în mod obișnuit cereale pentru propriile lor necesități, să cumpere aceste cereale din țările agricole est-europene care aveau stocuri disponibile din recolta anului 1930. În acest fel puteau fi ajutate țările agricole
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de capital, țăranii de aici plătind „dobânzi cămătărești“. Occidentul nu investea în Europa de Est din lipsă de încredere. Titulescu spunea că încrederea în materie financiară se putea câștiga nu prin discursuri, ci doar prin crearea de organizații adecvate. În acest scop, diplomatul român propunea drept soluție ca sub auspiciile Ligii Națiunilor să se realizeze „unificarea dreptului privat în materie de ipotecă, gaj și execuție forțată, referitor la creanțele zise agricole“ și în al doilea rând „crearea unui institut central de credit internațional
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
statelor membre ale Micii Înțelegeri, accelerând realizarea ideii consolidării unității acestei organizații. Astfel, din inițiativa lui Nicolae Titulescu, la 16 februarie 1933, s-a semnat la Geneva, de către România, Cehoslovacia și Iugoslavia, Pactul de reorganizare al Micii Înțelegeri, văzut de diplomatul român ca un rezultat al celor „14 ani de luptă pentru organizarea păcii în Europa“35. Propunerea lui Titulescu, conform căreia statele semnatare trebuiau să ducă o politică externă comună, a fost inclusă în articolul 6 al acestui document care
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Cehoslovacia. Deși Titulescu știa că Uniunea Sovietică nu dorea încheierea acestui document, el a insistat în această direcție. La Montreaux nu s-a reușit finalizarea tratatului, Litvinov declarând că nu era împuternicit de guvernul sovietic să semneze acest document. Astfel, diplomatul sovietic a solicitat ca tratatul să fie semnat în luna septembrie 1936, când se deschidea o nouă sesiune a Adunării Generale a Societății Națiunilor. Motivul real era reprezentat de faptul că serviciile de informații sovietice 52 47 aveau date despre
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]