37,948 matches
-
țările Orientului Apropiat. E.S. dl. S.M. : Este o tradiție mai veche de colaborare între cele două țări. Este interesant ce se întâmplă astăzi în România, dar și cu zeci de ani în urmă, începând din 1965, când au început relațiile diplomatice și economice dintre Iordania și România. C.M. : De cât timp sunteți în România? E.S. dl. S.M. : Din octombrie, anul trecut. Am preluat mandatul de curând, dar sunt familiarizat cu mediul european, am petrecut douăzeci de ani în Europa. C. M. : Unde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
și România. C.M. : De cât timp sunteți în România? E.S. dl. S.M. : Din octombrie, anul trecut. Am preluat mandatul de curând, dar sunt familiarizat cu mediul european, am petrecut douăzeci de ani în Europa. C. M. : Unde ați mai avut mandat diplomatic de ambasador? E.S. dl. S.M. : În Paris. Experiența pariziană m-a ajutat foarte mult să înțeleg modul de a fi al europenilor și să promovez valorile iordaniene. C. M. : Aș vrea să vă întreb despre costumele tradiționale iordaniene. Am văzut reprezentante
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Politică de Sinteză, Oficiul de Studii și Documentare între 1964 și 1967, apoi director adjunct al Secretariatului Comisiei Naționale Române pentru UNESCO între 1967 și 1969. A îndeplinit atribuțiile de consilier științific pe langă Direcția Arhivelor Diplomatice din Ministerul Afacerilor Externe în 2001, cele de membru al Comisiei Naționale pentru Publicarea Documentelor Diplomatice în 2002, de consilier personal al primului-ministru al Guvernului României tot în 2002. Din anul 2002 și până în 2014 a fost Director Executiv al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
apoi director adjunct al Secretariatului Comisiei Naționale Române pentru UNESCO între 1967 și 1969. A îndeplinit atribuțiile de consilier științific pe langă Direcția Arhivelor Diplomatice din Ministerul Afacerilor Externe în 2001, cele de membru al Comisiei Naționale pentru Publicarea Documentelor Diplomatice în 2002, de consilier personal al primului-ministru al Guvernului României tot în 2002. Din anul 2002 și până în 2014 a fost Director Executiv al Fundației Europene ”Nicolae Titulescu” a Academiei Române, unde a coordonat și Colecția de documente diplomatice a lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
Publicarea Documentelor Diplomatice în 2002, de consilier personal al primului-ministru al Guvernului României tot în 2002. Din anul 2002 și până în 2014 a fost Director Executiv al Fundației Europene ”Nicolae Titulescu” a Academiei Române, unde a coordonat și Colecția de documente diplomatice a lui Nicolae Titulescu, fiind din anul 2003 și director științific al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale din România. Om de cultură de un spectru foarte larg, a fost autorul a peste 50 de volume de documente diplomatice
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
diplomatice a lui Nicolae Titulescu, fiind din anul 2003 și director științific al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale din România. Om de cultură de un spectru foarte larg, a fost autorul a peste 50 de volume de documente diplomatice, studii de politică externă, de istorie a culturii, traduceri de lucrări din aceste domenii din publicistica franceză, engleză, americană, rusă. Semnificativ pentru dimensiunea intelectuală și profesională a acestei mari personalități este faptul că, în calitate de specialist în relații internaționale, articolele sale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
Afacerilor Externe de către academicianul Mircea Mâlita a reprezentat un reper foarte important în viață și activitatea să, pentru că a marcat întâlnirea cu uriașă personalitate a lui Nicolae Titulescu, studiul activității strălucitului diplomat român și adunarea cu migala și publicarea documentelor diplomatice ale acestuia devenind de atunci principala preocupare. A se observă că e vorba de o muncă încordata și neobosita de o jumătate de veac! Căreia îi datorăm, în fond, în mare parte, construirea în timp a proiectului coerent de constituire
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
a avut particularitățile ei specifice, deoarece ea prezenta o componentă etnică destul de diversificată. La momentul 1848 românii în Bucovina erau încă majoritari. Până la 1862 limba românească a fost limbă istorică a Țării Bucovinei, iar germana a fost cea oficială și diplomatică. Organizația administrativă a Imperiului până la 1867 cât și după, a stat sub perpetue schimbări, în funcție de situația internațională și de raportul de forțe ruso-turco-austriece și chiar prusace, fără a uita rolul jucat de Anglia și Franța. Școlile moldovenești, găsite la ocuparea
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
invitația. Dar mi-a rămas un gust amar în urma refuzului. De ce? Tipul acesta, Godun, este cineva foarte special și oarecum atipic. Nu este nicidecum funcționarul cultural care bifează acțiuni fiindcă așa se cam practică pe ici, pe colo, în meseriile diplomatice. El este un om de cultură. Este rafinat, profund, informat, este un teolog tolerant și, pe lîngă toate, este modest. Îngrozitor de modest și de discret. Institul Polonez pe care îl conduce se află în spatele unor proiecte culturale de mare anvergură
Teatrul polonez by Vlad Massaci () [Corola-journal/Journalistic/8246_a_9571]
-
încă împiedicat (mulți stăteau cu urechile lipite de aparatele de radio și cu ochii pe cer în așteptarea avioanelor americane, alții își puneau speranțele în trupele de partizani din munți sau în eventuala îndulcire a regimului ca urmare a negocierilor diplomatice dintre occidentali și liderii comuniști). Nu este mai puțin adevărat că spre finalul cărții Pavel Chihaia demonstrează că este deplin familiarizat cu tehnicile textualiste. Prin procedeul mise en abîme ceea ce până atunci fusese filonul principal al romanului devine poveste în
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8265_a_9590]
-
am poze pe care nimeni nu le-a văzut, scrisori de la familia Hohenzollern. (...) Am ultima scrisoare a Reginei Maria, poze din tinerețea ei, scrisori private ale lui Ferdinand după ce a fost exilat de Brătianu. Sunt fotografii cu sigilii regale, pașaportul diplomatic al Regelui Carol al II-lea, fotografii cu personalități din diverse țări, cu ambasadori, premieri, prințese, prinți, regi. Am pus în carte și articole sau declarații din ziarele vremii, care elogiază iubirea de la Casa Regală dintre Prințul Moștenitor Carol al
Istorie și muzică by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83134_a_84459]
-
excepție cu Opera Dama de Pică de P. I. Ceaikovski, una dintre marile capodopere ale teatrului liric rus și universal. Premierea acestui spectacol a avut loc în seara zilei de 9 ianuarie 1954, în prezența conducerii statului și guvernului, Corpului Diplomatic acreditat la București, a numeroase personalități marcante ale vieții științifice și cultural - artistice bucureștene. Pentru a marca cele 6 decenii de la inagurarea noului sediu al Operei Naționale București și de la premiera operei Dama de pică de P. I. Ceaikovski maestrul
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
a cărui premieră a avut loc la Varșovia pe 17 septembrie, ziua în care Armata Roșie a atacat Polonia în 1939, beneficiază de "reclama" tragică a unui eveniment controversat, și trecut mult timp sub tăcere de cancelariile occidentale din motive diplomatice. Este vorba despre execuția în cursul anului 1940 de către NKVD, poliția secretă a Uniunii Sovietice, la ordinul lui Stalin contrasemnat de către Nikita Hrușciov și întreg biroul politic în frunte cu Lavrenti Beria a cca 22000 de polonezi, dintre care aproximativ
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
de prin cele mai ascunse cotloane, numai buni să sperie lumea și să semnalizeze din prima clipă că reprezintă o țară de troglodiți. Îmi amintesc de oroarea resimțită, la începutul anilor '90, când a trebuit să pășesc în câteva instituții diplomatice ale României. Dacă eu eram îngrozit de felul cum arătau, cum se comportau și cum vorbeau reprezentanții României, îmi închipui ce-o fi fost în mintea străinilor... Nu întâmplător, destui diplomați "de carieră" au fost implicați în cele mai sinistre
Ați vrea să fiți ministru de externe? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8547_a_9872]
-
și cărți sovietice de război, despre care-am aflat c-a ajuns ditamai diplomatul! Nu știu pe unde-o fi fost trimis, ce isprăvi o fi făcut, dar nu e greu de ghicit ce impresie o fi lăsat prin saloanele diplomatice internaționale. Veșnic nădușit, posesorul unei burți proeminente încă din vremea liceului, brutal și primitiv, părea sortit mai degrabă carierei de temnicer-schingiuitor în beciurile Securității, decât "emblemă" a diplomației unei țări europene - fie ea și una strivită sub bocancul sovietic. În
Ați vrea să fiți ministru de externe? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8547_a_9872]
-
miniștrilor de externe s-a diminuat drastic, mai ales după 11 septembrie 2001. Cresc, în schimb, în importanță titularii de la apărare și economie. Marile decizii ce privesc țările, regiunile și continentele se iau abia în al treilea rând în cadre diplomatice. Când, amuzat-amar, Adrian Cioroianu s-a confesat după summit-ul NATO de la București: "Logodnica mea a fost mai vizibilă decât mine" spunea nu doar un adevăr, ci descria o stare cu valoare simbolic-operațională. Vremea diplomaților capabili să desfășoare subtile jocuri
Ați vrea să fiți ministru de externe? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8547_a_9872]
-
avut ecou în presa din țară; ziarul "Cuvântul" subliniază, într-un articol din această perioadă: "Primul început de prezentare a literaturii române publicului polonez se datorește domnului Lucian Blaga, atașat de presă la Varșovia". În același timp, mulțumit de activitatea diplomatică depusă de poet, directorul Direcției Presă și Propagandă din Minister, prof. univ. Alexandru Marcu, i-a solicitat, pe lângă buletinul zilnic al presei poloneze, două rapoarte lunare - care să conțină impresii personale cu privire la funcționarea serviciului de presă și propagandă. (O întâmplare
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
fie informat la zi despre "tot ce se pregătește la Viena". O întâmplare semnificativă: în august 1933, Titulescu sosește în Austria, la Bad-Gastein, într-un scurt concediu de odihnă. Atunci i-au sosit, pe adresa Legației, câteva plicuri prin curier diplomatic, care trebuiau să-i parvină urgent. Gestul de a le duce ministrului l-a făcut Blaga, care-și amintește că ministrul l-a reținut (amical) la reședința lui câteva zile - și: " Într-o după-amiază m-a poftit la dânsul. Din
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
nu tocmai îmbucurătoare. Nimeni nu-și da atât de bine seama de seriozitatea cotiturii istorice la care s-a ajuns în viața internațională, ca Titulescu". Într-un astfel de context, atașatul de presă Lucian Blaga (avansat la gradul de consilier diplomatic) depunea eforturi stăruitoare și inteligente de a prezenta cât mai bine, mai exact chipul și interesele țării sale. Întreține relații bune cu gazetari austrieci și străini: dr. Longstein, de la "Wiener Tag", conducător al Agenției "Transatlantic Radio"; Oskar Hartl și Artur
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
trustului Hearst (care controla aproximativ 1400 de ziare americane); G. Nipels, de la ziarul olandez "Algemeen Haldesblad"; Domenico Angelo, de la cotidianul "L'Avenir d'Italia"; dr. Segyel, corespondentul lui "New-York Times". De altfel, Lucian Blaga era conștient de valoarea activității sale diplomatice, scriind, între altele, într-un raport înaintat Direcției Presă din Minister, la 1 februarie 1934: "De când am venit la Viena, V-am informat în fiecare raport despre evenimentele și evoluția politicei austriece, încercând de fiecare dată să arăt și tendințele
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
secretară, de la Florica Spirescu, s-a dus sus, la Cretzianu, la Direcția Politică, a făcut același lucru pe la diferite direcții și a plecat din Ministerul de Externe anonim, cum intrase, cu modestia lui". Lucian Blaga avea să-și încheie cariera diplomatică atingând treapta cea mai înaltă a acestei profesii, aceea de ambasador. La 11 martie 1938, el este trimis extraordinar și ministru plenipotențiar în capitala Portugaliei, la Lisabona. Actul de învestire se află în Arhiva M. A. E. - consemnat de Registratura
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
încredințarea înaltei mele considerațiuni". Deși a stat numai un an în postul de ambasador la Lisabona, Lucian Blaga a adus bune servicii țării. Interesant este un raport din 29 iunie 1938, în care vorbește despre Salazar. Deși șefii celorlalte misiuni diplomatice acreditați la Lisabona se plângeau că până în acel moment nu fuseseră primiți în audiență de Salazar, Blaga ține să arate că, personal, avusese în trei rânduri ocazia să-l întâlnească și să stea de vorbă cu el - făcând următorul portret
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
personal, avusese în trei rânduri ocazia să-l întâlnească și să stea de vorbă cu el - făcând următorul portret al dictatorului portughez: "Am avut impresia că nici indiferența și nici lipsa de curtoazie nu sunt cauza acestei atitudini față de corpul diplomatic, ci exclusiv multiplele sale ocupații, interesele și pasiunile sale aplecate spre lucruri esențiale și oarecare sfială de care acest excepțional spirit suferă în raport cu anumiți oameni. Stilul său, felul său de a se comporta nu seamănă decât foarte puțin cu al
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
în cadrul doctrinei catolice. Dar el cunoaște așa de aproape neajunsurile și nevoile reale ale țării, încât nu ține deloc să facă ideologie, nici măcar catolică". La 1 aprilie 1939 scurta funcție de ambasador la Lisabona se încheie - și, odată cu aceasta, și cariera diplomatică a lui Lucian Blaga. Peste ani, el își va aminti: "În anul 1938, și într-o parte a celui următor, mă găseam veghind pe coasta de vest a Peninsulei Iberice. Încă un anotimp, și avea să izbucnească năpraznic cel de
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
km de Varșovia, distanță care ar fi trebuit s-o parcurgem cu automobilul. Deja câțiva dintre pasagerii vagonului de dormit se consultau foarte alarmați, printre care era și un atașat de legație din Iran, care mai avea și o misiune diplomatică secretă de îndeplinit și era plin de grije, tot mereu mă întreba ce să facă, de altfel a fost tot timpul voiajului plin de atenție față de mine, cu toate că eram cât se poate de rezervată, nedorind să fac cunoștințe de prisos
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]