3,842 matches
-
deschidere spre universal, spre consistență și acrivie științifică, transmisă nouă cu foarte multă acuitate și exactitate!... Cu vaste și avizate cunoștințe în cele mai diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Episcop Ioan inspira tuturor foarte multă seriozitate, sinceritate, mult discernământ și foarte multă blândețe, noblețe și cumințenie sufletească!... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și probabil, și invidiat!... El, Arhipăstorul, a fost întotdeauna, consecvent probității sale intelectuale, morale și sufletești!... De aceea, a fost mult iubit de
EPISCOPUL IOAN MIHALTAN AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366869_a_368198]
-
deschidere spre universal, spre consistență și acrivie științifică, transmisă nouă cu foarte multă acuitate și exactitate!... Cu vaste și avizate cunoștințe în cele mai diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Episcop Damaschin inspira tuturor foarte multă seriozitate, sinceritate, mult discernământ și foarte multă blândețe, noblețe și cumințenie sufletească!... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și probabil, și invidiat!... El, Arhipăstorul, a fost întotdeauna, consecvent probității sale intelectuale, morale și sufletești!... De aceea, a fost mult iubit de
EPISCOPUL DAMASCHIN CORAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366870_a_368199]
-
putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole,Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara-mi curge, copilașu-mi plâmge”. (fragment din balada”Mesterul Manole”). Să faci două crime este inaccesibil unui om normal.Cu discernământ.Dacă dorea să rămână nemuritor prin ”zidirea sa”, Manole trebuia să găseasă o altă cale,nu crima . Nimic nu este durabil,din punct de vedere moral și creștinește dacă are la bază crima. Interpretarea,la toate baladele pe care le
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
deschidere spre universal, spre consistență și acrivie științifică, transmisă nouă cu foarte multă acuitate și exactitate!... Cu vaste și avizate cunoștințe în cele mai diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Episcop Vasile inspira tuturor foarte multă seriozitate, sinceritate, mult discernământ și foarte multă blândețe, noblețe și cumințenie sufletească!... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și probabil, și invidiat!... El, Arhipăstorul, a fost întotdeauna, consecvent probității sale intelectuale, morale și sufletești!... Pentru acest fapt a fost foarte solicitat
EPISCOPUL VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366868_a_368197]
-
deschidere spre universal, spre consistență și acrivie științifică, transmisă nouă cu foarte multă acuitate și exactitate!... Cu vaste și avizate cunoștințe în cele mai diverse discipline istorice și teologice, Părintele Mitropolit Nestor ne inspira tuturor foarte multă seriozitate, sinceritate, mult discernământ și foarte multă noblețe și bonomie sufletească!... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și probabil, și invidiat!... El, Mitropolitul, a fost întotdeauna, consecvent probității sale morale și științifice!... Pentru acest fapt a fost foarte solicitat, fiind implicat
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
sufletului în aprecierea valențelor spirituale, socio-umane și profesionale ale celor cu care lega prietenie. De fapt, nea Mitică nu s-a asociat niciodată cu oricine. Toată viața l-a urmărit sfatul bunicului său, nea Niculiță, un ardelean cinstit, cu mult discernământ, care i-a spus: „Să stai în preajma unui om doar dacă vezi că are sâmbure în ceea ce spune. Dacă nu are sâmbure în ceea ce spune, lasă-l acolo unde l-ai găsit!”. Și bine-a grăit cu înțelepciunea-i neaoșă
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
învățat și iubit la cealaltă persoană. Înainte de a învăța cum să iertăm trebuie sa renunțăm la anumite idei false și ipocrite despre iertare. De aceea, trebuie să trăim într-o cultură autentic creștină în care anumite valori, datorită lipsei de discernământ, sunt contaminate, din păcate, de tot felul de interpretări “folclorice”. Însă cunoscând aceste mituri, putem să evităm să intrăm într-un cerc vicios la nivel psihologic și spiritual, care face loc doar apariției descurajării, nedreptăților, iluziilor, trădării propriului eu și
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
Tainele - deci Harul - învățătura și liturghia s-au diluat la extrem prin fenomenul secularizării. Doar în condițiile acestea se poate explica și pierderea acelei facultăți esențiale dobândită în chip haric la Taina Mirungerii: - pentru a dobândi darul deosebirii duhurilor (diakrisis), discernământul ori dreapta socoteală. Aceasta s-a petrecut, desigur, în mod treptat pe parcursul ultimelor veacuri, și s-a datorat, în cea mai mare măsură, percepției distorsionate, de tip nestorian și augustinian, conform cărora cele cerești rămâneau tot mai mult „acolo și
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
care ar fi putut să o strângă în brațe și să o facă să se simtă o fată fericită. Mai avea puțin și avea să împlinească optsprezece ani, deci să devină majoră și să-și aleagă singură cu propriul său discernământ deciziile cum își va orândui cursul viitor al vieții. Deocamdată dorea să se simtă bine în brațele lui Costi și de aceea se grăbea să ajungă cât mai repede în luminișul cu pricina. - Să te cred? Bine. Am să mă
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
sensurilor înalte ale creației și ale cuvintelor cuprinse în natură și în Sfânta Scriptură. Sfântul Isaac Sirul pune în legătură această cunoaștere naturală, pozitivă ori catafatică, prin care ne înățăm la Dumnezeu, cu credință. Ea premerge credinței și duce la discernământul natural, în baza căruia deosebim binele de rău, în mod natural, fără învățătură. Acest discernamant îl au toți oamenii, fiind așezat de Dumnezeu în firea rațională. El sporește prin învățătură sau prin efortul omului de a progresa în planul intelectual
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
la cei a căror viață este (în)robită de cercul vicios al patimilor. Cei care sunt lipsiti de el, sunt mai prejos de firea rațională, sunt ei înșiși iraționali, ca si patimile care îi stăpânesc. Cei ce nu au acest discernământ natural, posedă o cunoștință deșartă, potrivnică credinței, care este goală de orice grijă după Dumnezeu și aduce o neputință rațională în cugetare, punându-o sub stăpânirea trupului. Sfântul Maxim Mărturisitorul numește acest discernământ natural -dreapta judecată. La ea, mintea ajunge
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
îi stăpânesc. Cei ce nu au acest discernământ natural, posedă o cunoștință deșartă, potrivnică credinței, care este goală de orice grijă după Dumnezeu și aduce o neputință rațională în cugetare, punându-o sub stăpânirea trupului. Sfântul Maxim Mărturisitorul numește acest discernământ natural -dreapta judecată. La ea, mintea ajunge prin făptuire sau prin practicarea virtuților. Dreapta judecată duce la puterea de deosebire a virtuții de păcat. Sfântul Isaac Sirul arată că grija ei este cu totul în lumea aceasta, socotind că binele
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
orașele mari către provincii. Imitația are loc dinspre exterior spre interior (de la forma la conținut). Principiul sincronismului în literatură înseamnă acceptarea schimbului de valori, a elementelor care conferă originalitate și modernitate fenomenului literar. Nu e vorba de un împrumut fără discernământ, ci de o integrare a literaturii într-o formulă estetică viabilă, deci nu în opoziție față de tradiție și de specificul național. Aceste bunuri intră în deprinderi și se prefac cu timpul, prin adaptare, în valori sufletești. Cam aceasta este legea
DE SINCRONISM... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367582_a_368911]
-
ca teolog și publicist: sute de articole publicate în zeci de reviste de specialitate, precum și nu mai puțin de 21 cărți editate. Autorul impresionează prin fapul că este atât de actual în ceea ce privește marile probleme ale lumii contemporane așa cum sunt credința, discernământul, iertarea, bunătatea, dar mai ales iubirea. Domnia sa are o abordare atât teologică, cât și una din punct de vedere social, demonstrând cât de important este ca omul de azi, atât de expus unei vieți din ce în ce mai desacralizate, să nu uite de
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
vom vedea mai tarziu, în cele deja exprimate. În schimb, o găsim adeseori prezentă în alte cugetări ale sfin �ților părinți, gândită în strânsă relație cu alte virtuți. Gratitudinea este descrisă de scrierile Sfântului Maxim, ca fiind o urmare a discernământului, ori a cunoașterii limitelor între bine și rău sau ca mărturisire a acestei cunoașteri ori chiar a răului săvârsit. Este o corelație perma �nentă în scrierile Sfinților Părinți, între cunoașterea de sine, pe de o parte - de unde: smerenia, bunătatea, evlavia
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
nivel just - nivel ce corespun �de și cu gradul de înțelegere a iubirii, adresată fiecăruia de Dumnezeu - și ne asigură și justa funcționare a judecății cugetului nostru, ceea ce pe plan cognitiv este redat de Sfinții Părinți prin "dreapta socoteală"ori "discernământ"sau "darul deosebirii", iar pe plan moral are re �zonanța marii virtuți a modestiei, a smereniei, a discreției. "Fără smerita cugetare, adevărul este orb"- spune Ilie Ecdicul. Căci tuturor virtuților trupești și sufletești, le premerge mila și adevărul, a căror
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Edesa, vorbind despre contemplație, prezintă această relație astfel: "după măsura cu �noștinței este și măsura dorinței"(de contemplație). Cu cat cunoști mai mult, cu atât dorești încă și mai mult să cunoști. Iar cunoașterea presupune în cel mai înalt grad discernământul. "Din infrânare și sme �renie am învățat că se naște nepătimirea. Iar din credință - cunoștința. De la acestea, sufletul înaintează apoi la dreapta socoteală (discernă �mânt) și la dragoste". Căci "în știința virtuților se cuprinde și dis �cernământul exact al binelui
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
îndreptățită cunoaștere a realității noastre ne ajută să ajungem la smerenie, la această treaptă pe care literatura patristică o consideră virtutea prin excelență, ca antipod al mândriei luciferice. Nu ajunge numai cunoașterea intelectuală, acea pătrundere a realității exterioare. Ci prin discernământ dobândim cunoașterea înterioară sau lăuntrică și ne recunoaștem neputința, slăbiciunea, vulnerabilitatea. Fiindcă "precum, atunci când lipsește lumina, toate sunt neguroase și întunecate, tot așa lip �sind smerita cugetare, toate ale noastre sunt deșarte". Iar smerita cugetare ne arată că ascultarea poruncilor
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
a treptei noastre existențiale) și de exprimare (prin viu grai, rugăciune sau fapte bune) a fericirii de a avea un Tată care este Iubire. Recunoștința conține în sine dinamismul tuturor virtuților, precum este și motorul lor. Ea implică smerita cugetare, discernământul cu �noașterii și viețuirea în sfanta frică de Dumnezeu. Având pururea ca țintă pe Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, recunoscătorul nu este numai cel ce-L recunoaște pe Dumnezeu ca Stăpan, ci și cel ce-și conduce întreaga existență
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
pe Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, recunoscătorul nu este numai cel ce-L recunoaște pe Dumnezeu ca Stăpan, ci și cel ce-și conduce întreaga existență ca mulțumire în act. Cu alte cuvinte, prin cunoaștere crești �nul dobândește puterea discernământului, prin care se recunoaște da �tor binefăcătorului său, mărturisește aceasta și mulțumește cu smerenie. Recunoștința este răspunsul de iubire al creștinului către Dumne �zeu, proporțional cu măsura propriei sale dumnezeiri - o desăvârșire în continuă, permanentă și neîncetată desăvârșire. Recunoștința este
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
cu un întreit scop: - stingerea păcatelor trecute, îndreptarea neatenției prezente și ocolirea păcatelor viitoare. Sfântul Maxim dezvoltă această idee, arătând că Dumnezeu îngăduie să fim încercați pentru cinci pricini sau din cinci cauze. Cea dintâi, pentru ca fiind încercați, să dobândim discernământul duhovnicesc, care distinge limpede virtutea de păcat. A doua, pentru ca dobândind virtutea prin luptă și durere, să „o avem sigură și nestrămutată” - zice Păr. I.C. Teșu. A treia, pentru ca înaintând în practicarea virtuții, să nu ne îngâmfăm, ci să ne
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
râs Leslie batjocoritor. “Muncești mult pentru puțin.”” America, un simbol Romanul Mirelei Roznoveanu, “Viața pe fugă”, este elaborat, dinamic ca stil, dramatic. Staticul rezultă din singurătatea destinului pe care autoarea îl prezintă. În carte se detașează sondarea morală, puterea de discernământ și luciditatea analitică a scriitoarei. Personajele sunt realizate prin trasături repezi și incizii. Aparent, personajul principal al volumului Mirelei Roznoveanu este o femeie, Angela. Simbolic însă, adevăratul personaj principal din “Viața pe fugă” este o întreagă lume devenită ființă, o
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
textului erudit și a „aparatului”, idolatria corectitudinii politice, idolatria democrației devenită limbaj de lemn, idolatria majorității și a minorităților, idolatria clerului și instituției bisericești, idolatria dihotomiei stânga-dreapta etc.). Horia Roman Patapievici vorbește de două soluții în cartea sa: una este discernământul (o temă care apare masiv în această operă) și alta este referința la Dumnezeu. Redusă la chintesența ei, disputata carte a lui Horia Roman Patapievici este, în ultimă instanță, o carte despre valori. Dacă ne asumăm accepțiile terminologice ale autorului
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
Horia Roman Patapievici, convergentă pe concluzia că adevărata modernitate nu poate fi ruptă de dreptul accesului la cele de sus, demers esențial care începe cu efortul de a substitui unei culturi strict tehnice, ecologice, distractive și utilitare, o cultura a discernământului, astfel încât “accesul la lucrurile superioare” să existe în paralel cu o salubră re-evaluare a valorilor moderne și postmoderne, zestre de bunuri care, ne-absolutizate, sunt prin natura lor benefice și valoroase, căci “există un fel de a fi modern care
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
Az előszót Konrád György írta). Budapest, Pont /Kiadó, 1997. 5. Omul recent. O critică a modernității din perspectiva întrebării ce se pierde atunci când ceva se câștigă?, București, Editura Humanitas, 2001. Traducere spaniolă: El Hombre reciente, Madrid, Editura Altera, 2005. 6. Discernământul modernității, București, Editura Humanitas, 2004. 7. Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante, Humanitas, 2004; traducere italiană: Gli occhi di Beatrice, Milano: Mondadori, 2006. În pregătire, ediția spaniolă, la editura Siruela. TRADUCERI • David Bohm, Plenitudinea lumii și ordinea
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]