24,621 matches
-
Așa cum prevede Comunicarea Comisiei nr. 114/2009 pentru atenuarea impactului social al crizei, este primordială menținerea și plasarea mai multor persoane pe piața muncii, În special a femeilor, lucrătorilor mai În vârstă și a altor grupuri care sunt victime ale discriminării, pentru a preveni șomajul și inactivitatea de lungă durată. Cea mai bună cale de a evita excluderea este ocuparea forței de muncă. Europa socială Începe cu un loc de muncă - cu toate că mult prea mulți cetățeni ai Uniunii Europene care ar
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
formare profesională și Întreprinderi; e) dezvoltarea schimbului de informații și de experiență asupra problemelor comune sistemelor de formare a statelor membre. În Uniunea Europeană, Recomandarea 93/404/CEE precizează că orice lucrător trebuie să aibă acces la formarea profesională continuă, fără discriminare, În timpul vieții sale active. Carta Socială Europeană revizuită, la rândul, său prevede În art. 10, intitulat „Dreptul al Învățătură”, că părțile semnatare se angajează: 1. să asigure sau să favorizeze, În funcție de necesități, formarea tehnică și profesională a tuturor persoanelor, inclusiv
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
viața profesională a grupurilor țintă defavorizate prin calificare - recalificare; asigurarea accesului egal la formare profesională continuă pentru toate categoriile de persoane aflate În căutarea unui loc de muncă, În concordanță cu aptitudinile, aspirațiile lor profesionale și nevoile pieței muncii, fără discriminare; asigurarea mobilității profesionale prin schimbarea calificării, prin perfecționare și specializare În vederea adaptării forței de muncă la cerințele noi impuse de restructurarea și dezvoltarea economică. Planul național de formare profesională are un caracter flexibil, ceea ce Înseamnă că În funcție de modificările de pe piața
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 129/2000, adulți sunt persoanele care au vârsta de cel puțin 15 ani Împliniți, vârstă de la care pot stabili raporturi de muncă (art. 1 alin. 2). Aceștia, au drepturi egale de acces la formare profesională, fără discriminări pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenență politică sau religioasă. Toate categoriile de angajatori (societăți comerciale, companiile și societățile naționale, regiile autonome și alte unități aflate sub autoritatea administrației publice centrale sau locale și instituțiile finanțate din fonduri
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de resursele disponibile și de responsabilitățile autorităților publice competente, ale Întreprinderilor și ale partenerilor sociali să Își orienteze politica de formare profesională astfel ca oricare lucrător al Comunității să poată avea acces la formarea profesională continuă, fără nici o formă de discriminare, și să beneficieze de aceasta tot timpul vieții sale active. II. Recomandă statelor membre: 1. să favorizeze În Întreprinderi Înțelegerea necesității unei coerențe Între competența lucrătorilor și capacitatea concurențială a Întreprinderii, pentru a le Încuraja pe acestea să acorde prioritate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
patronale din străinătate, după caz, contracte care conțin oferte ferme de locuri de muncă (lit. d). Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile de mai sus sunt conforme cu legea fundamentală, deoarece În primul caz, nu sunt instituite nici privilegii nici discriminări Între cetățeni, iar În cel de ai doilea caz, Încheierea de contracte care conțin oferte ferme de locuri de muncă se justifică prin scopul Însuși al Legii nr. 156/2000, acela de a asigura protecția cetățenilor români care lucrează În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
44. aplică, În calitate de furnizor de ajutor de stat pentru formare profesională, legislația În domeniul ajutorului de stat; 45. elaborează strategia privind resursele umane ale ministerului; 46. asigură, prin compartimentul de specialitate, recrutarea, selectarea, promovarea, după criteriul competenței și fără nicio discriminare, a funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul ministerului, evaluează performanțele profesionale ale acestora; 47. sprijină desfășurarea activității de resurse umane din instituțiile subordonate, aflate În coordonarea și sub autoritatea sa;48. elaborează programul anual de formare profesională a personalului
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, prevenire șomajului, participarea persoanelor aflate În căutarea unui loc de muncă la seviciile de formare profesional; asigurarea egalității de șanse pe piața internă a forței de muncă și combaterea oricăror forme de discriminare pe piața muncii; creșterea incluziunii sociale; protecția persoanelor În cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj; facilitarea liberei circulații a lucrătorilor În statele membre ale Uniunii Europene și În statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European, cât și În alte state cu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
activitate În temeiul unui contract individual de muncă sau al unei convenții civile de prestări de servicii; stabilirea și respectarea duratei timpului de lucru; stabilirea și acordarea drepturilor salariale, precum și a celorlalte drepturi decurgând din munca prestată; accesul fără nici o discriminare pe piața muncii al tuturor persoanelor apte de muncă, respectarea normelor specifice privind condițiile de muncă ale tinerilor, femeilor, precum și ale unor categorii de persoane defavorizate; respectarea celorlalte prevederi cuprinse În legislația muncii și a clauzelor contractelor colective de muncă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
calificările, de a efectua colectarea de ofertă de muncă, de a oferi ajutor și sfaturi societăți la recrutarea de personal, de a asigura relația dintre cerere și ofertă locurilor de muncă și să participe În mod activ la lupta Împotriva discriminării la locul de muncă și a egalității profesionale; Întâmpina, informa, ghida și sprijini persoanele care le-au cerut ajutorul sau care nu sunt angajate, În Încercarea de ocupare a locurilor de muncă, de formare sau de consiliere profesională, prescrie toate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă, precum și la crearea ori reluarea unora noi. În legătură cu mediul de afaceri, partenerii sociali, camerele regionale și ramurile profesionale, contribuie la dezvoltarea și managementul teritoriului, a resurselor umane. De asemenea, constituie campanii de informare și de sensibilizare fenomenului de discriminare În angajarea și ocuparea forței de muncă, precum și pentru egalitatea de șanse profesionale și reducerea diferențelor de salarizare Între femei și bărbați. Centrele de ocupare, care Îndeplinesc misiunile care le sunt atribuite, sunt asistate de stat conform unui caiet de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă, fără ca persoana care furnizează această activitate să devină parte la raporturile de muncă care pot rezulta. Niciun serviciu de plasare nu poate fi refuzat de o persoană care caută de muncă sau de un angajator pentru motive de discriminare. În localitățile În care nu există nici un birou al Instituției de plasare și alte agenții care au Încheiat un acord cu instituția de plasare, primarii sunt responsabili pentru primirea și Înregistrarea cererilor solicitanților de locuri de muncă și le trimite
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
produse alimentare și prin urmare, a locurilor de muncă În industria alimentară din Regatul Unit. Importanța ocupării forței de muncă și a pieței forței de muncă pentru șansele de viață ale membrilor statelor europene este de necontestat. Situația specifică și discriminarea femeilor este un motiv important pentru a studia corelația complexă a situației sociale și pe piața forței de muncă (nu numai) a femeilor. Pe parcursul ultimilor ani multe proiecte de cercetare comparativă asupra acestor probleme a fost efectuată și există mai
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
problematica rurală 103 Dezvoltarea comunitară și regenerarea urbană 104 Dezvoltarea comunitară și dezvoltarea durabilă a mediului 104 Dezvoltare comunitară, învățare permanentă și dezvoltare culturală 105 Dezvoltare comunitară, dezvoltare economică locală și economia socială 105 Dezvoltare comunitară, minorități, migrație, rasism și discriminare 106 Despre antreprenoriatul social 107 Capitolul 5 Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOM 109 Tipologii relevante ale satelor României 109 Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate 111 Tipologia culturală a satelor 118 Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală 127
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care doresc să se integreze în viitorul apropiat. 26. Comunitățile locale trebuie recunoscute ca parteneri activi și legitimi în elaborarea planurilor, structurilor și politicilor de dezvoltare economicălocală. Dezvoltare comunitară, minorități, migrație, rasism și discriminaretc "Dezvoltare comunitară, minorități, migrație, rasism și discriminare" Deși toate problemele menționate mai sus trimit la nevoile diferitelor minorități, există și aspecte specifice suplimentare referitoare la nevoile acestora. 27. UE trebuie să asigure mișcarea liberă a tuturor cetățenilor UE, însoțită de protecția socială, să promoveze coeziunea și solidaritatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și aspecte specifice suplimentare referitoare la nevoile acestora. 27. UE trebuie să asigure mișcarea liberă a tuturor cetățenilor UE, însoțită de protecția socială, să promoveze coeziunea și solidaritatea pentru comunitățile-gazdă, migranți și comunitățile de origine și să combată rasismul și discriminarea în toate formele sale. 28. În sprijinul acestor scopuri, UE și statele membre trebuie să creeze și să sprijine structuri și agenții care urmăresc scopuri de egalitate rasială și de înțelegere și conștientizare interculturală. UE și statele membre trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
lucreze în condiții de diversitate socială și culturală în creștere? Care sunt, în ultimă instanță, la nivel de conștiință socială difuză, ecourile clasicei triade a principiilor de „egalitate-libertate-fraternitate”? Datele de sondaj de opinie permit nu atât o măsurare a intoleranței, discriminării și extremismului din societate, cât evidențierea circuitului pe care îl au ideologiile sociale difuze asociate (in)toleranței. În condițiile în care ideologiile populației sunt frecvent invocate în spațiul public ca argument pentru diferite opțiuni sau acțiuni politice sau de politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se referă la negarea radicală a valorilor democrației, reductibile în esență la configurația culturală statuată prin Revoluția Franceză de la 1789. Separarea, supercontrolul, forța și absolutizarea valorilor proprii sunt principalele mijloace de tip radical prin care se impun soluțiile extremiste de discriminare, distrugere sau umilire a oamenilor. Mijloacele radicale pot fi adoptate în domenii diferite (politic, religios, etnic, economic, social) și medii diferite (ideologie sistematică, ideologie difuză, atitudini-sentimente, comportamente explicite, organizații/instituții, mișcări sociale etc.). Diferitele tipuri de extremism sunt identificate în funcție de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și a egalității este considerată act de extremism. Altfel, în funcție de context, poate fi considerată „legitimă apărare”, „prevenire a conflictului” etc. Există două paliere sau niveluri majore de măsurare a extremismului - cel atitudinal și cel comportamental 1. Nivel de măsurare a discriminării sau excluderii Mecanisme de discriminare/excludere: separare; excludere; supercentrare pe propria cultură; supercontrol; suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
act de extremism. Altfel, în funcție de context, poate fi considerată „legitimă apărare”, „prevenire a conflictului” etc. Există două paliere sau niveluri majore de măsurare a extremismului - cel atitudinal și cel comportamental 1. Nivel de măsurare a discriminării sau excluderii Mecanisme de discriminare/excludere: separare; excludere; supercentrare pe propria cultură; supercontrol; suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii de tip etnocentrism; - naționalism agresiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de măsurare a discriminării sau excluderii Mecanisme de discriminare/excludere: separare; excludere; supercentrare pe propria cultură; supercontrol; suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii de tip etnocentrism; - naționalism agresiv etc.; - afirmări de personalitate autoritaristă, ideologii totalitare etc.; - ideologii totalitare. Nivel comportamental de măsurare a extremismului (la nivel de individ, organizație, mișcare socială etc.): - comportamente de tip rasist, antisemit etc.; - acte de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
totalitare etc.; - ideologii totalitare. Nivel comportamental de măsurare a extremismului (la nivel de individ, organizație, mișcare socială etc.): - comportamente de tip rasist, antisemit etc.; - acte de dogmatism politic; - fundamentalism religios-politic; - autoritarism; - totalitarism; - pogromuri; - genocid; - holocaust; - terorism politic; - fascism; - stalinism etc.; - discriminare; - fanatism; - terorism. În măsura în care actul de negare radicală a democrației se produce deschis, prin violențe, programe politice, formulări legislative, identificarea fenomenului extremist nu pune probleme. În cazul în care analiza este limitată la date de opinie, la ceea ce declară oamenii în cadrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unor sondaje la baterii de întrebări proiectate de specialiști pe scale de „autoritarism” sau de natură similară, evaluarea extremismului este mult mai dificilă. Extremismul de opinii sau credințe nu există ca atare, ci în cadrul unor polarități atitudinale de tipul „toleranță/discriminare”, „democratic/antidemocratic” etc. Sondajele de opinie nu pot da, în aceste condiții, informații decât despre extremismul potențial și nu pot duce decât la evaluări relative, legate de context, modul de formulare a întrebărilor etc. Granița dintre extremism și moderație sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
context, modul de formulare a întrebărilor etc. Granița dintre extremism și moderație sau antiextremism nu poate fi trasată decât imprecis. Figura 18 prezintă în mod simplificat un model de regresie multiplă cu coeficienții beta. Variabila dependentă este un indice al discriminării etnice extreme (EXTREM) construit ca scor factorial din patru măsuri referitoare la acordul că a) „oamenii de alte naționalități decât cea română ar trebui săpărăsească România”, b) „ar fi mai bine ca maghiarii din România să plece să trăiască în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
evaluativ face ca granițele conceptului să fie fluctuante, imprecise. Diferiți judecători, în funcție de diferite scări de valori sau interese politice, operează cu extensii diferite ale conceptului. Extensia maximă a conceptului este cea în care se asimilează extremismului orice formă de prejudecată, discriminare sau toleranță redusă, indiferent de intensitatea ei sau de mijloacele folosite pentru a o susține. Extensia minimă este dată de limitarea noțiunii la cazurile de negare explicită a valorilor democratice prin mijloace violente sau prin acțiuni/ideologii de segregare. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]