65,790 matches
-
nici o clipă oroarea lagărelor bolșevice și nici exterminarea prin înfometare sau prin miile de ore petrecute la cozi în speranța kilogramului de zahăr și-a sticlei de ulei, ei păstrează o stranie, bolnăvicioasă iluzie privind „binefacerile” comunismului. Am avut nenumărate discuții cu astfel de personaje și, în afara unei suverane incredulități, nu puteai scoate de la ei nici o iotă aprobatoare. Se întâmpla chiar să te considere puțin țicnit, un tarat incapabil să treacă dincolo de propriile complexe și să vadă lucrurile în lumina aurorală
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
caracterizînd, fără excepție, toate personajele, de la „modista” Fany Tippi, la Sașa și Ion Ghica însuși; atmosfera carnavalescă este întreținută prin aspectele exterioare ale vieții mondene din Bucureștii timpului (baluri, întîlniri, plimbări cu trăsura, toalete, culoare de epocă, intrigi, bîrfe, interminabile discuții, jocuri de șah), ca și prin relevarea unor trăsături generale ce desemnează o tipologie (pesimismul, pasivitatea, obișnuința, anecdoticul, căutarea pitorescului). Spațiul romanesc, trasat pe aceste coordonate, este dominat de figura lui Ion Ghica: lucid, exprimîndu-și patriotismul într-un limbaj temperat
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
un subiect de fascinație, iar spațiul european încetează a mai fi unul exterior, au îmbogățit peisajul artistic românesc adăugîndu-i o altă dimensiune: aceea a imaginii suficientă sieși. Situată polemic față de ambele atitudini mai sus amintite, această nouă tendință repune în discuție sensul și finalitatea actului de creație. Față de mișcarea autohtonistă ea este complet dezinhibată doctrinar și exclude transcendența ca factor necesar în susținerea expresiei, iar în raport cu experiențele neconvenționale, protestatare, efemere și nemuzeificabile, resuscită demnitatea obiectuală a produsului artistic. Pe cont propriu
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
două decenii. Este vorba despre 5 poeți: Naum, Dimov, Ivănescu, Mugur, Foarță și Primii postmoderni: “Școala de la Târgoviște”, cărți pe care le unește cel puțin o teză: aceea de a repune în circulație contribuția autorului la punerea și menținerea în discuție de-a lungul celor două decenii a acestor scriitori marginalizați înainte de 1989, dar revendicați ca predecesori de generația optzecistă. Se cuvine a face două remarci în legătură cu acest gest recuperator. Prima privește intenția sau mai bine-zis motivația reeditării acestor articole, care
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
1989, dar revendicați ca predecesori de generația optzecistă. Se cuvine a face două remarci în legătură cu acest gest recuperator. Prima privește intenția sau mai bine-zis motivația reeditării acestor articole, care nu poate fi străină de eforturile deja clasate ale autorului în discuție de a căuta în trecutul recent al literaturii române nume de scriitori care să legitimeze mișcarea postmodernă, nume de la care aceasta să se poată revendica - a se citi, spre exemplu, studiul sus-menționat despre Bacovia, în care poetul apare în ipostaza
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
monografii Leonid Dimov de o mie de pagini, pe care mărturisea că visează să o scrie. Nu mică va fi mirarea cititorilor când vor constata că cele două cărți comunică nu doar prin adunarea unor foști scriitori excentrici readuși în discuție după 1989, ci și prin structura lor. Înainte de a prezenta articolele strict la temă, autorul simte nevoia didactică de a recapitula contextul literaturii române postbelice în capitole simetrice intitulate Poezia/proza anilor ’60-’90. Privire de ansamblu, în care sunt
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
noi structuri, Sinteza viitoare, Un model explicativ și un mare proces istoric și „Un fel de rezumat al unor lucruri pe care le știm” sunt de găsit în ambele cărți. Ora recapitulărilor Nu putem să nu luăm în calcul în discuția noastră faptul că aceste două apariții nu sunt cărți de sine stătătoare, ci culegeri de articole, unele chiar ocazionale. Stilul fiind unul publicistic, intenția autorului nu este de a fi creat texte academice adresate unui public restrâns, ci aceea de
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
sunt cărți de sine stătătoare, ci culegeri de articole, unele chiar ocazionale. Stilul fiind unul publicistic, intenția autorului nu este de a fi creat texte academice adresate unui public restrâns, ci aceea de a populariza și de a menține în discuție autorii amintiți. În plus, postmodernismul făcând obiectul unui curs susținut de Ion Bogdan Lefter în cadrul Literelor bucureștene, era de la sine înțeles ca autorul să nu renunțe la articolele cu conținut mai mult didactic, așa cum sunt cele în care se recapitulează
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
primul rând din două motive: formulele practicate de ei nu se supun rețetelor „Nichita Stănescu” în poezie sau „romanul obsedantului deceniu” în proză, iar la nivel de context socio-politic-cultural autorii incomodează într-un fel sau altul autoritățile. Teza publicistului în discuție este aceea potrivit căreia în paralel cu aceste culoare net delimitate au evoluat în perioada postbelică autori neîncadrabili în nici una din direcțiile „acreditate”, lăsați în umbră, marginalizați de critici, dar de la care se vor revendica optzeciștii, astfel încât vor fi recuperați
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
sale, și aceasta îi dădea înfățișarea unui schimnic. Nu-și pierduse nici farmecul vorbirii, nici claritatea gândirii și nici încrederea în izbăvirea suferințelor noastre. Expunerile erau urmărite cu mult interes de cei grupați în jurul său, care interveneau cu întrebări și discuții pe marginea subiectelor dezvoltate. Aceste momente au rămas de neuitat pentru cei care l-au cunoscut și l-au ascultat vorbind în timpul plimbărilor noastre. S-ar putea spune că în vara anului 1952, la Secția a II-a a închisorii
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
Telefil Cu mintea bălmăjind spre un spațiu spiritual cât de cât demn, stăteam cu prietenul meu, psihologul Haralampy, în fața televizorului și, printre șuvoaiele de transpirație, încercam să legăm o discuție. Bineînțeles că ne bălăceam într-o logică absolut compromițătoare pentru sănătoasa noastră origine daco-romană și tradiționala istețime a poporului român. Era seară, escadrilele de țânțari atacau în picaj, câinii târlei din spatele blocului erau repartizați pe alei, scări și balcoane și
Regi, regine și căldură... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13581_a_14906]
-
a treia dimensiuni și, paradoxal, condiția incompletă a înregistrărilor radiofonice e mai generoasă prin spațiul, liber de constrângeri, acordat imaginației. Auzeam vocea lui Clody Bertola în Cum vă place (1961) în regia lui Liviu Ciulei, îmi aminteam spectacolul și aprigele discuții generate de viziunea novatoare a punerii în scenă. Spectacolul a fost atacat, printre altele, și pentru distribuirea lui Clody Bertola în rolul Rosalindei, contestându-i actriței calitatea de ingenuă shakespeariană. Dar și unii dintre cei care au apreciat montarea au
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
Rodica Zafiu Actualitatea limbii readuce inevitabil în discuție anglicismele recente, cu deosebire cele din limbajul computerului și al Internetului. Dintre acestea, un caz caracteristic - destul de recent și cu frecvență în creștere - îl constituie verbul a downloada: adaptare tipică a formei englezești (to download) la morfologia românească, prin încadrare
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
atacurilor la persoană, apărea la tribună, diafan, președintele PLS, care rostea cel mai adesea, niște versuri improvizate, pline de haz, dar nu lipsite de un anumit tîlc în contextul dezbaterilor respective. Ele readuceau instantaneu în sală buna dispoziție generală, iar discuțiile puteau continua pe un ton normal. Un moment de glorie al președintelui PLS s-a petrecut în legislatura 1992-1996, cînd a compus imnul comisiei juridice a Camerei Deputaților, pe o melodie adaptată după Chevaliers de la Table Ronde: „La Cameră comisii
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
și nume necunoscute fug speriate la orice apropiere, fâlfâind din aripi.” Cum se vede, instrumentul expresiei este limba maternă, cea română, scriitoarea cunoaște prețul cuvântului „cred că păstrând proporțiile, ca și nouă, lui Valéry îi plăceau înainte de toate cuvintele.” (O discuție pe pernă, între doi rafinați intelectuali deschiși, fiecare cu logica sexului său, tuturor artelor, așa cum numai la Paris, de pildă, pot fi ele frecventate). Iar discuțiile asupra artei vor aluneca, fatal, pe aridul teren al politicii, Natalia dând dovada unei
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
că păstrând proporțiile, ca și nouă, lui Valéry îi plăceau înainte de toate cuvintele.” (O discuție pe pernă, între doi rafinați intelectuali deschiși, fiecare cu logica sexului său, tuturor artelor, așa cum numai la Paris, de pildă, pot fi ele frecventate). Iar discuțiile asupra artei vor aluneca, fatal, pe aridul teren al politicii, Natalia dând dovada unei cuprinderi mai generoase, mai nuanțate, mai în spiritul adevărului, decât partenerul ei. Mamă devotată unui fiu pe cale de a se desprinde de ea, eroină a unei
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
ne ocupăm: ea ne demonstrează, cu sau fără voința expresă a semnatarului său, că, în proporții natural variabile și prin repercuții în zone uneori specializate (însă frecvent influente prin perpetuarea oficializării), obiectivele culturnicilor sînt încă urmărite ca și înainte de 1989. Discuția consacrată revizuirilor, bunăoară, refuzate cu înverșunare și de către autori ce păreau odinioară a se distanța de dictatură, evidențiază din plin situația. Întrebare pe care ne-o putem pune este de ce, de la o vreme, autoritatea comunistă n-a înăbușit direct vocile
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
Mircea Eliade, ne captaseră tuturor interesul. Îmi începusem deja “șuetele” mele și m-am hotărât să stau de vorbă și cu fosta prietenă a lui Mircea Eliade. Cu ajutorul domnului Adrian Pascu, directorul liceului, am stabilit o întâlnire. Eram convins că discuția nu se va prelungi prea mult. M-aș fi mulțumit și cu o scurtă întrevedere, de o oră și nu speram să pot prelungi discuția. Ce mai, aveam să întâlnesc o persoană foarte în vârstă și, presupuneam eu, vlăguită. Era
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
Mircea Eliade. Cu ajutorul domnului Adrian Pascu, directorul liceului, am stabilit o întâlnire. Eram convins că discuția nu se va prelungi prea mult. M-aș fi mulțumit și cu o scurtă întrevedere, de o oră și nu speram să pot prelungi discuția. Ce mai, aveam să întâlnesc o persoană foarte în vârstă și, presupuneam eu, vlăguită. Era într-o după-amiază neprietenoasă de noiembrie, când am sunat la apartamentul 7 al unui vechi bloc de pe strada Dionisie Lupu. Ca de atâtea ori, eram
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
fac cunoștință printr-o colegă a Ricăi, Erifili Comati, în timpul unei excursii la Mănăstirea Pasărea. Încă din primul moment, se creează între ei o legătură puternică. Prietenia va căpăta profunzimi în timpul lungilor plimbări în doi, mână în mână, și al discuțiilor din mansarda de pe strada Melodiei. “N-am vorbit niciodată despre dragoste - își amintea Profira Stoicescu - chiar dacă Mircea a încercat de multe ori să mă facă să-nțeleg. El m-a iubit cu o iubire tristă”. În decembrie 1925 merg, împreună cu
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
doi ani, tot la “ Bulandra”, “Unchiul Vanea”. Și a revenit acum pentru “ Căsătoria”. Este un artist cu multe valențe, foarte serios, cu vibrații profunde, cu un viitor promițător, cu o căldură și o sensibilitate aparte, nealterate.( M. C.) - Într-o discuție pe care am avut-o acum doi ani - cînd lucrați la spectacolul „Unchiul Vanea”, la Teatrul Bulandra - era vizibilă temerea dumneavoastră că ar putea să nu iasă ceea ce v-ați propus sau ceea ce așteaptă publicul și critica de specialitate. La
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
asistat la repetiții care durau foarte mult și 80 la sută din timpul acordat lucrului la spectacol era consumat în vorbe goale, era o lene generală. Actorii se temeau să înceapă ceva concret, se pierdea timpul pe bîrfe, anecdote, pe discuții inutile asupra piesei. Desigur, din toată vorbăria din timpul repetițiilor îndelungate ceva rămîne, dar noi nu ne dăm seama că viața nu este veșnică. Teatrul american este dur în acest sens și obții pentru lucrul la un spectacol maximum două
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
l-ați practicat. Cum acumulați noutățile din teatrul rusesc? - În general, mă străduiesc să nu schimb nimic, să nu mă las schimbat de așa-zisul teatru american sau de așa-zisul teatru rusesc. Teatrul bun nu are naționalitate. Am avut discuții cu producători americani, care mi-au spus că spectatorul din America nu stă mai mult de o oră și jumătate în sală și că atîta trebuie să dureze un spectacol. Eu cred însă că, dacă spectacolul e bun, e viu
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
ei carte despre interbelic și interbelici - soția unui actor atît de special și de carismatic, Ștefan Tapalagă, regizoare, absolventă a promoției 1956 a I.A.T.C.-ului, colegă cu Radu Penciulescu, Lucian Pintilie, Valeriu Moisescu, mama Irinei, prietenă, partener în discuții despre cărți, oameni și vremuri, bunica lui Ștefan mic, Sanda Manu poate privi cu senitătate și cu tandrețe în urmă. Are ce vedea! Am petrecut și eu multe ore și zile și nopți împreună cu Sanda Manu. I-am studiat devotamentul
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
text. Chiar dacă precizează din capul locului că această cunoaștere a datelor reale nu se poate substitui interpretării, el nu găsește deloc superfluă o asemenea „anti”lectură a poemului, reconstituind geneza textului. Szondi știa foarte bine că, în cazul lui Celan, discuția are nuanțe mai dramatice - aceasta atît în relație cu așa-zisul „ermetism”, idee pe care, în ceea ce-l privește, poetul a respins-o tranșant, cît și cu opțiunea sa poetică explicită, conform căreia poemul rezistă și „vorbește” prin „memoria datelor
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]