906 matches
-
care-și face publică adeziunea la Charta 77, este arestat și constrâns de exil*. Muncitorul Vasile Paraschiv, care încearcă să organizeze un sindicat* liber, este persecutat. Inginerul și poetul Gheorghe Ursu este asasinat de către Securitatea în noiembrie 1985. în ciuda izolării, disidența supraviețuiește, și Doina Cornea, profesoară de franceză din Cluj, își face publice scrisorile sale în care critică regimul. în RDG, opoziția se structurează în jurul Bisericilor protestante, străduindu-se să nu înfrunte direct regimul: mișcarea pacifistă născută pe fondul crizei Est-Vest
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
discursul oficial. în Albania, scriitorul Ismail Kadarî este, datorită publicării în Franța a romanelor sale - critici feroce dar foarte abil mascate ale dictaturii lui Enver Hodja -, singura voce care se face auzită într-o societate cvasiparalizată. Victorie morală, înfrângere politică? Disidența rusă resimte șocul situației din Polonia. După un val de expulzări și exilări forțate, puterea face din Saharov ținta preferată a represiunii. Disidenții caută atunci să pătrundă și pe terenul chestiunilor internaționale, intervenind în dezbaterea asupra rachetelor strategice amplasate în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
politici, moare pe 8 decembrie 1986 urmat, în octombrie 1987, de Valeri Marcenko, care fusese condamnat la 15 ani de închisoare pentru „propagandă antisovietică”. Gorbaciov încearcă să reprime mișcările independente din Caucaz și din țările baltice. în China*, o primă disidență apare în 1976, cu ocazia morții lui Zhou Enlai*. Promotor al „celei de-a cincea modernități, democrația”, Wei Jingsheng, închis vreme de 14 ani, este eliberat în 1993. Dar mișcarea de contestație internă primește o lovitură de moarte odată cu reprimarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ani, este eliberat în 1993. Dar mișcarea de contestație internă primește o lovitură de moarte odată cu reprimarea sângeroasă a Primăverii de la Beijing* și, ulterior, regimul n-a mai lăsat nicio speranță nici celei mai mici atitudini disidente. Astăzi, ideea de disidență mai este adoptată de opozanții lui Fidel Castro - Mișcarea Creștină de Eliberare susținând „proiectul Valera” (referendum asupra libertăților) sau pe Doamnele Albe, soții ale contestatarilor arestați în 2003, ambele mișcări bucurându-se de susținerea lui Vaclav Havel. Prăbușirea sistemului comunist
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Doamnele Albe, soții ale contestatarilor arestați în 2003, ambele mișcări bucurându-se de susținerea lui Vaclav Havel. Prăbușirea sistemului comunist în 1989-1991 a marcat victoria morală a disidenților, dar constituirea unui câmp politic nou a fost uneori fatală însuși spiritului disidenței în sine. în Rusia, războaiele din Cecenia nu mai sunt denunțate decât de persoane izolate ca Serghei Kovaliev. Alesi președinți ai țărilor lor imediat după dispariția blocului sovietic, foștii disidenți V. Havel, J. Jelev și L. Walesa au trebuit să
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
profund atașați ideologiei și proiectului comunist, lui Stalin însuși, până și în Gulagul în care acesta i-a trimis. Alții reușesc să reintre în partid; în sfârșit, o a treia categorie de „foști” rup definitiv cu partidul și alunecă în disidență*. Dezamăgiți, excluși, „trădători” și „renegați” Din 1920, IC* își impune ortodoxia* tuturor partidelor care doresc să devină una din secțiile sale naționale, cu obligația de a aproba 21 de condiții de aderare. și curând, prin bolșevizare, iar apoi prin stalinizare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este precedată de prima adevărată tensiune militară în timpul blocadei Berlinului Occidental declanșate de Stalin din iunie 1948 până în mai 1949. în 1949, configurația teritorială a blocurilor din Europa este stabilizată, fără ca acest lucru să aibă vreun efect liniștitor asupra conflictului. Disidența iugoslavă a lui Tito*, obținerea armei nucleare de către URSS, progresele maccarthysmului în SUA antrenează o radicalizare a Războiului Rece în Europa, între 1949 și 1953. Confruntarea nu este militară, dar blocurile se militarizează, deschizându-se mai ales calea reînarmării Germaniei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
prin violență aspirațiilor Primăverii de la Praga* din 1968 și înființării sindicatului Solidarność* în 1980. în ciuda puterii sale, URSS începe să întâmpine din ce în ce mai multe dificultăți în a-și controla „tabăra” minată de ruptură și de competiția cu China lui Mao, de disidențele est-europene și sovietice - chiar dacă ele nu sunt decât expresia luptei unor minorități -, de concurența făcută partidelor comuniste din Europa Occidentală de către stângism*. Conflictul chino-sovietic* pune problema locului și a naturii URSS. Este ea o putere a Nordului, exercitând o formă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a autorului și a mai multor colegi ai săi acuzați de a fi luat parte la crearea unui Partid Comunist al Tineretului la Voronej. Sub Brejnev*, tinerii reacționează în fel și chip la problemele politice, economice și sociale: intrarea în disidență*, dezvoltarea contrabandei de produse occidentale în contextul penuriei cronice, avântul contra-culturii (poeți, hippies, rockeri). Politica de glasnost a lui Gorbaciov* nu mai ascunde existența unui anumit tineret „fără ocupație”. Filmul lui Vassili Piciul Mica Vera (1988) schițează portretul unei adolescente
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de la Varșovia pătrund masiv în Cehoslovacia pentru a pune capăt Primăverii de la Praga, o încercare de reformare a regimului comunist. Mulțimea pragheză, pașnică, înconjoară tancurile sovietice și încearcă să explice tinerilor soldați că în Cehoslovacia n-are loc nicio contrarevoluție. =DISIDENȚA= 20. Pe 17 august 1962, un tânăr zidar de 18 ani, Peter Flechter, și prietenul său Helmut Kulbeik încearcă să treacă Zidul Berlinului. Surprinși de o patrulă, Kulbeik reușește totuși în tentativa sa, dar Flechter este rănit de un glonte
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și mai mult impact: Gluma, roman publicat la puțină vreme după reprimarea Primăverii de la Praga*. Cartea deriziunii și a uitării și, în 2003, Ignoranța în care revine asupra cicatricilor de neșters ale exilului la care a fost constrâns în 1975. Disidența* cehă și slovacă numără mulți alți scriitori ale căror romane înfățișează individul confruntat cu mecanica totalitară: Pavel Kohout (Executanța, 1979), Josef Skvorecki (Minunea din Boemia, 1972), slovacul Dominik Tatarka (Demonul consimțirii, 1956). Dramaturgul Vaclav Havel (Audiența, Vernisajul, 1957; Petiția, 1978
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
apoi, de convocarea la sediul IC a celor mai multe dintre cadre și de distribuirea personalizată a responsabilităților. Această muncă de reorganizare și de specializare a aparatului îi permite partidului să înfrunte șocurile și mai ales să limiteze la maximum posibilitățile de disidențe colective, întărind astfel definiția Unității și interzicând de facto orice posibilitate de a crea un grup opozițional, dacă nu chiar disident* - de exemplu, troțkist*. La urma urmelor, acest tip de organizare, care a constituit, decenii la rând, forța partidelor-state și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
politici ajung până la urmă să fie mai mari decât beneficiile. Prin semnarea, în 1975, a actului final de la conferința de la Helsinki, care-i garantează URSS granițele din 1945 și schimburi tehnologice, dar care implică apărarea drepturilor omului, Brejnev* declanșează mișcarea disidenței*. în 1989, renunțând la folosirea violenței pentru împiedicarea prăbușirii democrațiilor populare, Gorbaciov* alege cooperarea cu occidentul și definitiva socializare a URSS în ordinea internațională. Dar, prin acest gest, dezagregă principiul de legitimitate a URSS și îi grăbește dispariția și, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în feroce lupte de gherilă și campanii de atentate care provoacă moartea a peste 160.000 civili. PRIMĂVARA DE LA BEIJING Nu una, ci trei „primăveri de la Beijing” au fost și toate au inclus un amestec de contestare reformistă și de disidență radicală: în 1957, 1978-1979 și 1989. Destul de diferite, cele trei „momente” au fost cu sălbăticie reprimate din cauza ecoului lor, dar și pentru că îi contestau partidului comunist chinez moștenirea celei dintâi „primăveri”: cel al revoltei din mai 1919, din care au
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la sfârșitul lui 1978. Deng Xiaoping* are nevoie de sprijinul maselor: la Beijing și apoi în alte orașe, se înmulțesc protestele victimelor Revoluției Culturale și denunțurile împotriva responsabililor încă puternici. Când lucrurile se precipită, contestarea tinde să se transforme în disidență*. încurajată de vizita lui Deng în SUA, mișcarea se radicalizează în jurul conceptului de democrație* impus de Wei Jingsheng, un fost gardian roșu, și organizează manifestații ale reclamanților sau de apărare a drepturilor omului. începând din martie 1979, principalii lideri sunt
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dificultatea statelor de tip sovietic de a reduce în totalitate societatea la tăcere și, ca atare, pune în evidență diverse forme de rezistență, colective și deschise - revoluția maghiară* în 1956, Primăvara de la Praga* în 1968 - sau mai discrete și personale - disidența*. O a doua interpretare, ținând de sovietologia nord-americană din anii 1960, privilegiază [teoria potrivit căreia] evoluția grupului conducător [s-a produs] în virtutea unei relative dispersări a puterii; această teorie, denumită „a grupurilor”, este utilizată în inventarierea celor care - aparatcik-i, tehnocrați
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Alain Besanșon, chiar socialiști ca Pierre Hassner. și unii, și ceilalți se mișcă, totuși, într-un univers intelectual îngrădit, dominat de figura „intelectualului progresist”, refractar față de o teorie ce cutează să compare barbaria nazistă cu... speranța comunistă. Trebuie așteptate expansiunea disidenței* în URSS, publicarea în Franța a operei-far a lui Aleksandr Soljenițîn, Arhipelagul Gulag, dar și lucrarea de mediere întreprinsă de istoricul Franșois Furet, precum și de către revistele Esprit, le Dîbat, Commentaire și Communisme, pentru ca sus-numitele grupări să se apropie, să-și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ca, în aceeași mișcare, să fie negată orice legitimitate expresiilor politice sau culturale de autonomie, a fortiori de rezistență, după cum o dovedesc reprimarea revoluției ungare* din 1956 și cea a Primăverii de la Praga* din 1968, apoi punerea la respect a disidenței în întregul „lagăr socialist”. Va trebui așteptată apariția mișcării Solidarność* în Polonia și, mai mult, sosirea lui Mihail Gorbaciov* la putere în URSS, pentru ca infrastructurile strategice ale dominației totalitare să înceapă să se clatine. TURISM REVOLUȚIONAR A călători în țara
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
democrațiile populare cultura și comunismul occidental cultură și putere în URSS D dadaism Daghestan democrație Democrația Creștină Democrații populare Departament Departamentul pentru Relații Internaționale deportare destalinizare Devrimci Genc Devrimci Sol Dev Sol Diên Biên Phu DIKKI Direcția Generală a Lagărelor disidență DKP E școala Leninistă Internațională economia comunistă economia postcomunistă Eesti Sotsiaaldemokraatik Tööpartei egalitarism Biserica catolică Biserica Renovării Biserica ortodoxă biserici protestante Biserica uniată Eisenhüttenstadt spionaj esenieni estonieni ETA militară ETA politico-militară eurocomunism Euskadi Ta Askatasuna (vezi ETA) Europa foști exil
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care se exprimă fiind inseparabile de socializarea În jurul aceluiași obiect, astfel Încât „este aproape inevitabil ca orice element comunitar să se amestece cu ostilitatea”. De altfel, clivajele Între grupuri nu Înseamnă că În interiorul fiecărei tabere există o perfectă armonie: rivalitățile sau disidențele sunt aproape Întotdeauna prezente, la fel ca și alianțele și coalițiile, luptele fiind cu atât mai Înverșunate cu cât sunt intestine și opun indivizi egali sau asemănători. Trebuie să acordăm locul cuvenit, În acest sens, procedurilor de reglementare, indiferent dacă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din el un concept non-economic. Dar, pe de altă parte, locul este o entitate abstractă foarte utilă pentru a arăta motivele practice care fac ca o structură productivă „să meargă” sau „să nu meargă”. Acest paradox Îi exprimă misterul și disidența În raport cu standardizarea atât de căutată de paradigma tradițională! H. Z. & LAKEHAL Mokhtar (2002), Dictionnaire d’économie contemporaine et des principaux faits politiques et sociaux, Paris, Vuibert (prima ediție: 2000). ZAOUAL Hassan (1998a), „De l’homo œconomicus à l’homo situs
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Green, coordonator, 1997) sau prin fenomenul techno. Interesul industriilor culturale nu coincide cu cele ale unor minorități, Însă le integrează și le folosește În scopul de a crea ceea ce le lipsește cel mai mult acestor industrii: idei. Aceste spații de disidență implică o atitudine de opoziție față de cultura comunicării de masă, de rezistență În fața modelării mentale prin publicitate. Ceea ce se valorizează prin această atitudine nu este conformitatea cu imaginea mediatică, cu grupul sau cu societatea, ci mai curând diferențierea, opoziția față de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
îți spune partidul și șeful direct. Apoi inocentul nostru ipotetic află că nici partidul nu e o entitate doctrinară coerentă. Partidul înseamnă de fapt unul sau doi oameni, cei care hotărăsc fiecare mișcare a turmei deputățești și parlamentare de sub ei. Disidența ar însemna ostracizare. Libertatea de conștiință trebuie extirpată. Așa că parlamentarul veritabil, cu stofă, se conformează și intră în turma anonimă, înțelegând repede că sintagma „voința poporului“ înseamnă de fapt voința celor patru-cinci lideri de partide din Parlament. Încetul cu încetul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
trei regiuni cele mai urbanizate (Karlovy Vary, Ustinad Labem și Liberec). În schimb, rezultatele acestui partid la Praga sunt de-abia puțin superioare mediei naționale și sub media din Boemia. Filiația dintre partidul verzilor și anumite raporturi de dependență ale disidenței sunt suficient de clare și este fără îndoială posibil să degajăm traiectorii ale angajamentului ecologist al asociativului către politic. Pasarele de acest tip au apărut fără îndoială încă de la începutul transformării și este interesant să constatăm că ecologiștii angajați în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
două nivele: unul între Praga și periferiile cehe, altul între centrul european din Bruxelles și periferia ceho-pragheză. Amestecul de clivaje este de asemenea un fapt propriu Uniunii Libertății, chiar dacă rezultatele sunt în mod clar mai puțin stabile. Provenit dintr-o disidență față de ODS regrupând totuși personalități venite din orizonturi mai largi, US-DeU a fost obligat să se singularizaze în raport cu ODS și deci să caute sprijin și referințe dincolo de clivajul maximaliști/minimaliști și proprietari/muncitori. Spre deosebire de KDU-SL, bine implantat în Moravia și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]