566 matches
-
le-a provocat multora suferințe acute, făcându-i pe nedrept „de ocară”. și mai grav este faptul că ea fusese de la Început un instrument de natură evident politică. și unul dintre motivele pentru care Forumul Cetățenesc s-a scindat: foștii disidenți (inclusiv Havel) se opuneau noii legi, În vreme ce Klaus o sprijinea cu entuziasm, ca un mijloc de „a clarifica cine și cum” (și de a-i reduce la tăcere pe unii dintre criticii săi, foști disidenți care aveau și un trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
decât un partid al marginalilor de toate culorile, de la ecologiști și feministe rebele la marxiști și militanți antiglobalizare. În Spania, clivajul statului-națiune a fost declanșat de amintirea trecutului. În Italia, scindarea s-a datorat mai degrabă nemulțumirilor din prezent. Regiunile disidente prin tradiție se aflau la extremitatea nordică: zone de frontieră unde localnicilor li se atribuise identitatea italiană relativ recent (adesea În urma războiului și cel mai frecvent Împotriva voinței lor) și unde majoritatea vorbeau Încă mai degrabă franceza, gemana sau slovena
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prin sacrificiile trupelor sovietice. Cu toate acestea, În Rusia amintirile erau polarizate. Mai mult, această divizare a fost instituționalizată prin intermediul a două organizații civile care promovau perspective critice diametral opuse asupra trecutului comunist al țării. Memorial, fondată În 1987 de disidenții liberali, avea scopul de a descoperi și a comunica adevărul despre istoria sovietică. Membrii săi urmăreau În special cazurile de Încălcare a drepturilor omului și asumarea răspunderii pentru trecut În așa fel Încât el să nu se repete. Pamiat, Întemeiată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Forumul Cetățenesc 566-569, 604, 638; impunerea unei dictaturi militare 409; invazia sovietică 408; Înlăturarea reformiștilor 409-411, 565; Legea privind ilegalitatea regimului comunist și rezistența Împotriva acestuia 639; liberizare culturală 403; lovitura de la Praga - vezi lovitura de la Praga; lustrația 638; mișcarea disidentă 519-521, 565-566; mișcarea pentru reformă 405-410; mișcări pro-democratice 409; naționalizarea 78; Opinia Publică Împotriva Violenței (OPV) 567-568, 576, 604-605; partide comuniste 86, 137-138, 564-570, 639; Partidul Democrat Civic 604-605, 667; planificare guvernamentală 78; planul sovietic pentru operațiuni militare 407; poliția
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru schimbare 562-563; demonstrațiile de la Leipzig 562; deportarea disidenților 526; deschiderea Zidului Berlinului 563; eliberarea 559-564; informatori 636; infrastructura 588; intelectuali 193-194; Înființarea 145; legea călătoriilor 563; lovitură de stat 563; migrația către Cehoslovacia 563; migrația către Ungaria 561; mișcarea disidentă 526, 564; mișcarea pentru pace 527; mișcări studențești finanțate de Germania de Vest 387; Neues Forum 562, 564, 584; partid din Dresda 564; Partidul Socialismului Democratic 563; Partidul Socialist Unit 563; perestroika 563; programul sovietic de reeducare și denazificare 67-68
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cei mai influenți 189-190; decesul 714-715; declinul 634; flatarea de către comuniști 191; În Europa de Est 190; În Europa de Vest 189-190; În Franța 199-205, 514-519; În Paris 199-205, 514-519; liberali 206; soarta Europei de Est 193; starea În Europa de Vest 193-199; vezi și mișcare disidentă intelectuali de stânga, influența 189 intelectuali din Paris 199-205, 514-515 intelectuali liberali 206 Internaționala a IV-a 371 „Internaționala neagră” a catolicilor 154 Ioan al XXIII-lea (papă) 348, 536-537 Ioan Paul al II-lea (papă) 536-538 Ionesco, Eugène 687
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
52 Mill, John Stuart 368, 644 Millett, Kate 440 Miloševiæ, Slobodan (președinte al Serbiei) 612-614, 618-622; acuzat pentru crime de război 621; masacrarea albanezilor 620-622; rolul În catastrofa Iugoslaviei 624 Mi³osz, Czes³aw 190-192, 199, 524, 714 minorități etnice 676-677 mișcare disidentă; Cehoslovacia 519-521; Germania de Est 526; În Europa Centrală 528; Polonia 521-522; România 527; Ungaria 521; Uniunea Sovietică 392, 519-530 Mișcarea de Reorganizare Lituaniană 590 mișcarea femeilor 448-451 mișcarea naționalistă din țara Galilor 643 mișcarea naționalistă scoțiană 644 mișcarea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la planurile sovietice postbelice 167-168; greve 539, 556-557; influența sovietică 134; Institutul Memoriei Naționale 753; intelectuali 539; invazia hitleristă 27; legătura Kuroñ-Modzelewski 398; legea marțială 540, 542, 554-555; libera exprimare la Universitatea din Varșovia 399; Ministerul Reformei Economice 555; mișcare disidentă 521-522, 538-539; mișcarea Solidaritatea 539-540, 554-557; mișcări studențești 398-401; opoziția față de extinderea Uniunii Europene 667-668; partide comuniste 134-135, 554-557; Partidul Muncitoresc Unit Polonez 393, 397, 555; privatizarea 629; răzbunare Împotriva evreilor 53; reacția la destalinizare 289-290; rearanjarea geografică 39; recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
România; antisemitism 177-178; căderea comunismului 570-573; colaboraționiști 637; colectivizarea 164; eliberarea 570-573; escrocheria „Caritas” 629; Frontul Salvării Naționale (FSN) 573; greve 570; influența sovietică 134; Închisori experimentale 185; legea avortului 570; lovitură de stat 573; masacrul de la Timișoara 573; mișcare disidentă 527; orașe agricole 357, 571; Partidul Comunist Român 131, 165, 178, 396, 570; persecutarea cetățenilor 185; politici economice 571; privatizarea 629; programul de raționalizare 571; proiectul de sistematizare rurală 571; rata mortalității infantile 570; recunoașterea Germaniei de Vest 397; recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Marshall 96; căderea comunismului În 557-559; cenzura 524; colaboratori 637; economia 558; economie mixtă 394-395; eliberarea 557-559; emigrarea după revoluție 294; evrei 400; Frontul Popular 136; imaginea 558; Împrumut financiar a 534; influența sovietică În 135-136; Memorialul Holocaustului 753; mișcare disidentă 521, 558; Noul Mecanism Economic 395; opoziția politică 558; partide comuniste 130, 135-136, 558-559; persecutarea cetățenilor 184-185; reacția la destalinizare 290-292; reforme economice 394-395; reforme legislative 558-559; refugiați din Germania de Est 561; revolta Împotriva Uniunii Sovietice 295-299, 750; revoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
408-409; Împrumuturi financiare 533-534; Înarmarea 230-232; Încorporarea statelor din Europa de Est 130, 162-163; Întoarcerea cetățenilor din Vest 42; laurii victorei 120; lovitura de stat 598-599; lovitura de stat de la Kremlin (octombrie 1964) 391; „mașină de război” 162; microferme private 390; mișcare disidentă 391-392; mișcarea pentru drepturile omului 462; monopolul asupra deciziilor economice 163; motivele colapsului 601-602; neîncrederea În Occident 107; oameni de știință 527-528; ocuparea Ungariei 275; Operațiunea „Dunărea” 407; oportunități În perioada postbelică 170-171; opoziția poloneză 167; pagube materiale cauzate de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Cezanne (1907), Braque (1908). Apărea, în 1912, broșura Du cubisme de A. Gleizes și J. Metzinger, iar în 1913, Les Peintres cubistes a lui Apollinaire, considerată ca un manifest al cubismului, scriitorul forjând chiar termenul de orfism pentru o facțiune disidentă în fruntea căreia se afla Frantisek Kupka. Prima expoziție a futuriștilor are loc la Paris, în 1912, deși Marinetti își publicase manifestul în Le Figaro, din 1909. Primul Război Mondial reprezintă clivajul între două lumi, anunțat de aceste expoziții avangardiste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
guvernul Groza și-a intrat în drepturi. În noul cabinet nu existau membri loiali ai Partidului Național-Țărănesc și Național-Liberal. Nu toți membrii erau, însă, comuniști. Printre ei se afla și Gheorghe Tătărescu, fost premier și lider al unei grupări liberale disidente. Oricum, implicarea lui în mișcările antisemite și faptul că în război fusese de partea germanilor îl compromiteau atît de mult încît nu mai putea fi decît o marionetă docilă pentru cei de stînga. Mai existau și alți disidenți, membri ai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în numele grupului, exprimîndu-și, ca și Schulze, îngrijorarea pentru oprimarea ungurilor din România 2004. Alți purtători de cuvînt ai opoziției au scos în evidență persecuțiile religioase la care recurgea Bucureștiul, mai cu seamă împotriva diverselor secte creștine și a mișcărilor ortodoxe disidente 2005. La trei zile după încheierea audierilor, Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților a votat moțiunea de protest a lui Schulze. Datorită acordului privind emigrarea evreilor în Israel, precum și numărului celor care au pledat pentru derogare și a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
religioase din România. Pe 17 septembrie, acesta le-a spus colegilor săi că mai fuseseră demolate încă două biserici, pentru a se construi un nou bulevard, numit Victoria socialismului 2483. Pe data de 21, el le-a relatat că scriitorul disident Dumitru Mircescu a fost internat într-un spital psihiatric, pentru a fi redus la tăcere pe perioada vizitei din mai a lui Gorbaciov, la București 2484. În timp ce Wolf le amintea colegilor săi necesitatea suspendării Clauzei României, reprezentanții Departamentului de Stat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
abuzive ale lui Ceaușescu ajunseseră să fie criticate pînă și de către comuniști și foști lideri de partid, cum o dovedește și scrisoarea din martie 1989. Și, în sfîrșit, Ceaușescu ajunsese să fie urît, și această ură a unit toate grupările disidente din România, în numele unei cauze comune. Oamenii înduraseră hărțuielile, arestul, încarcerarea, foametea și frigul, dar nu puteau tolera crima. Cînd Securitatea a deschis focul asupra românilor din Timișoara, ucigînd femei și copii, poporul nu a mai avut decît o singură
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]