1,603 matches
-
Titulescu nu a fost singura victimă a diplomației sovietice care a jucat perfect rolul atribuit de Stalin, de a demonstra atașamentul U.R.S.S. la o politică de pace și securitate colectivă, de stăvilire a acțiunilor statelor revizioniste, având drept obiectiv dislocarea sistemului Versailles”107. 106 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc, București, Editura RumIrina, 1992, p. 35. 107 Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, București, Editura Univers Enciclopedic, 1997, p. 335. 71 68 Considerăm că ministrul de externe român a
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
ce avea să fie răscoaptă în focul luptelor pe care heralzii națiunii valahe le va purta cu națiunile politice ale sistemului constituțional transilvănean. Însă pentru început, unirea avea să producă o criză în conștiința de sine a românilor, dată de dislocarea identitară generată de acțiunea unui agent eterogen (oferta imperială de unire) care a provocat tranziția de la conștiința difuză de neam având ca țăruș ortodoxia și comuniunea de grai către precizarea tot mai lămurită a unei forme incipiente de conștiință națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
crunte, și rumânii pentru o deșărtăciune a unui și a altuia vărsară sânge de rumân!" (Aaron, 1835, p. xi). Lipsa de solidaritate etnică și absența coeziunii naționale "supseră măduva țării mai mult decât răsboaele streine" (Aaron, 1835, p. xii). După dislocarea unității primordiale a Daciei Traiane de năvălirile barbare, un licăr de speranță pentru întregirea națională l-a reprezentat momentul fundării statului Țării Românești prin Negru Vodă. Totuși, speranța de reunificare a întregului primordial în cadrul statalității unice a Țării Românești a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o parte, în matricea intelectuală și istoriografică a Școlii Ardelene, iar la celălalt capăt, de militantismul mesianic al romanticilor pașoptiști. Florian Aaron, în Idee repede, chiar dacă este încă înrădăcinat în paradigma Școlii Ardelene, reprezintă totuși placa turnantă înspre romantismul pașoptist. Dislocarea completă din cadrul latinist al Școlii Ardelene este opera lui Kogălniceanu, care prin Cuvânt pentru deschiderea cursului de Istorie Națională în Academia Mihăileană din 1843 a rostit discursul manifest al romantismului istoriografic. Punctul de inflexiune în care este detectabilă detașarea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apropiat de noul spirit romantic al epocii pașoptiste, principiul teritorial, expus pentru prima oară de Budai-Deleanu, avea să se impună în fața principiului genetic favorizat de ceilalți cărturari ai Școlii Ardelene. Prin această schimbare de cadru s-a produs una dintre dislocările majore ale paradigmei standard a Școlii Ardelene, care a pus bazele pentru ulterioara integrare a elementului genetic autohton (dacic) pe lângă cel teritorial. Continuitatea. Sub specie aeternitatis: Permanența românească. Ideea continuității populaționale la nord de Dunăre în urma retragerii aureliane este una
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
drept "o școală de negare, o școală de cârtire, o școală de ofensă", care pângănește interesul patriotic producând o "istorie antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu, 1937, p. 47). Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni istoriografice semnalează dislocarea produsă înăuntrul consensului naționalist al interbelicului între facțiunea istoriei angajate scopului politic reprezentantă de școala veche (historia militans) și facțiunea istoriei critice, neangajată politic, reprezentată de școala nouă (historia cogitans)20. Între "militantism și veracitate", astfel poate fi descrisă zbaterea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reacțiunii mondiale împotriva revoluției socialiste" (Roller, 1952, p. 546). Prin această comutare, calendaristica simbolică națională este substituită cu o calendaristică proletară. Nu doar ziua de 1 decembrie, ci și anul 1918 este descentrat din memoria națională românească, printr-o dublă dislocare: i) prin externalizare sovietică, în urma căreia borna temporală este coborâtă în 1917, anul "Marii Revoluții Socialiste din Octombrie"; ii) prin pecerizare internă, în urma căreia momentul cu adevărat important al epocii este refixat în 1921, anul creării Partidului Comunist din România
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care apasă asupra sinelui colectiv românesc. Conștiința superiorității culturale românești, izvorâtă din evidențele și probatoriul alcătuit din suma de precursorate indigene, s-a răsfrânt și asupra memoriei colective, a conștiinței istorice a poporului român. Vom urmări în cele ce urmează dislocările produse în structura memoriei românești ca urmare a evoluțiilor politice și culturale survenite începând cu anii '70 ai secolului XX. În scopul radiografierii hermeneutice a torsiunilor suferite de memoria românească în național-comunism, vom analiza un grupaj de manuale puternic consonante
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se va vedea, ele sunt liniile de forță și dimensiunile constitutive ale aceluiași fenomen de prefacere a modului românesc de raportare la trecutul național ca răspuns cultural la provocarea integrării europene. De la eroism belic triumfalist la post-eroism critic. O primă dislocare discursivă de importanță centrală reperabilă în memoria publică transmisă prin intermediul literaturii didactice este dată de deplasarea accentului dinspre un eroism belic triumfalist către o înțelegere post-eroică, pacifistă, impregnată chiar cu nuanțele apologetice specifice unei politici a regretului. Sub auspiciile paradigmei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contradictoriu, de "revoluție procesuală". Recentrarea ideii naționale în miezul conștiinței istorice românești nu s-a produs printr-o rupere totală sau printr-o desprindere subită de formula rolleriană a trecutului. În schimb, îndepărtarea s-a produs printr-o secvență de dislocări, al căror efect cumulat a fost însă substanțial. Între momentul T1 care convențional poate fi fixat în 1964 și momentul T2 al anului 1989 s-au succedat o serie de permutări, destituiri și restituiri în compoziția memoriei istorice românești care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statului major, mareșalul Schoenfeld, văd lucrurile mai serioase decât cercurile guvernamentale din Roma, cari vor a da acestei mișcări un caracter inocent. De mai mulți ani statul major dezvoltă o activitate însemnată tocmai în ținutul Isonzo, unde fortificațiunile făcute și dislocările de trupe probează că Austria nu voiește a fi surprinsă. Este adevărat că guvernul s-a încercat să nege că ar fi trimis trupe spre sudul Tirolului, dar fără succes. Cată să mai menționez că nu demult un funcționar superior
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
punct terminus și definitivă rezolvare a contradicțiilor eului (de unde exaltarea „neliniștii”, „eșecului oricărei întreprinderi”, a „slăbiciunii” funciare a scrisului), poetul caută, în mod aparent paradoxal, momentul intermediar, de tranziție, fiind interesat de fapt de procesul însuși al constituirii imaginii, ca dislocare a „obiectului” din ordinea realității date și, în același timp, coagulare promisă (dar nerealizată, rămasă deschisă) a unei lumi ca proiecție a dorinței sale de depășire a limitelor impuse de „formulă” și „convenție”. Cum afirmă J.-P. Sartre, „irealul e
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de semnificație social] și moral], l]sându-i pe oameni confuzi și profund nefericiți. Hoarda Ik din nordul Ugandei, descris] de Colin Turnbull în The Mountain People, este un exemplu extrem de tulbur]tor al efectelor corozive pe care le poate avea dislocarea social] asupra sistemului moral al unei comunit]ți. Populația a fost mutat] din zona favorabil], rodnic] a teritoriului propriu atunci când aceasta a fost declarat] rezervație de van]toare. Abandonați într-un ținut muntos aproape sterp, ordinea social] și moral] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tuturor îmopriva tuturor. Turnbull nu descrie violență brutal], ci o indiferent] rece și tragic]. Valorile vieții în grup par s] fi fost înlocuite de izolare și de interesul propriu. Rațiunea de a fi a ordinii sociale a fost negat] prin dislocarea din matricea unui sistem de semnificații dat și susținut de activit]țile pe care le f]cușer] înainte acești van]tori și culeg]tori, de rolurile interconectate, de schimburile și interdependețele dezvoltate și menținute cândva. Pierderea v]îi lor rodnice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lipsit hoarda Ik nu numai de vânat și plante de cules, ci i-a înstr]inat în același timp de propriul lexicon de semnificații sociale. Relațiile nu mai erau caracterizate de siguranță c] alții vor avea comportamentul și reacțiile așteptate. Dislocarea a fost cu atat mai devastatoare cu cat a afectat întreaga societate în același timp, privând-o de orice mijloc de refacere și de simțul direcției pentru a se adapta la noile condiții. În perioada în care Turnbull a studiat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cognitive șicomportamentale pe care le presupune asimilarea noilor conținuturi. Mentalități obișnuite și deprinderi consolidate pot frâna procesul învățării. Dacă învățarea vizează construirea de cunoștințe, dobândirea de abilități și deprinderi noi, de multe ori, procesul învățării presupune schimbarea de perspectivă (personală), dislocarea unor credințe și convingeri care produc disonanțe cognitive și afective și invită cursantul adult la reținere și prudență. Uneori, cursantul adult are impresia (care poate deveni chiar convingere) că o nouă învățare nu aduce lucruri (absolut) noi și că, astfel
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cognitive șicomportamentale pe care le presupune asimilarea noilor conținuturi. Mentalități obișnuite și deprinderi consolidate pot frâna procesul învățării. Dacă învățarea vizează construirea de cunoștințe, dobândirea de abilități și deprinderi noi, de multe ori, procesul învățării presupune schimbarea de perspectivă (personală), dislocarea unor credințe și convingeri care produc disonanțe cognitive și afective și invită cursantul adult la reținere și prudență. Uneori, cursantul adult are impresia (care poate deveni chiar convingere) că o nouă învățare nu aduce lucruri (absolut) noi și că, astfel
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a informațiilor la care urmează să aibă acces de către autoritățile competente; încetarea contractului soldaților și gradaților voluntari la expirarea termenului contractului, în situația în care nu sunt posibilități de reînnoire, din cauza reducerii funcțiilor ca urmare a desființării, restructurării sau a dislocării unității, precum și în situația în care una dintre părți nu mai optează pentru reînnoirea contractului; încetarea contractului soldaților și gradaților voluntari la împlinirea limitei de vârstă în serviciu, stabilită prin ordin al ministrului apărării naționale.]<footnote Art. 5 a fost
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
să fie foarte mare (vezi Tabelul 3: compară coloanele 2 și 3). 2.1.2. În ce privește primul component al structurii corelative se pot observa două fenomene de limbă interesante: posibilitatea realizării acestui component sub forma nu numai că și disponibilitatea dislocării lui sub forma [nu + verb + numai]. 2.1.2.1. Dacă unitățile sintactice corelate sunt predicate ale enunțării 11, primul component al structurii poate fi nu numai că. Fenomenul este slab reprezentat. În corpusul cercetat au fost înregistrate doar 46
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
asociați celui de-al doilea component (vezi infra, 2.1.3.1) 2.1.2.2. Primul component poate fi dislocat prin inserția verbului a fi în diversele lui ipostaze, dar și a altor verbe. Referindu-ne la fenomenul de dislocare, remarcăm două situații. Prima privește corelarea a două unități sintactice care nu sunt predicate. Dislocarea primului component se produce prin deplasarea spre dreapta a verbului care se poziționează între negație și adverbul restrictiv. "Repoziționarea" verbului nu are consecințe semantico-gramaticale. și
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
2. Primul component poate fi dislocat prin inserția verbului a fi în diversele lui ipostaze, dar și a altor verbe. Referindu-ne la fenomenul de dislocare, remarcăm două situații. Prima privește corelarea a două unități sintactice care nu sunt predicate. Dislocarea primului component se produce prin deplasarea spre dreapta a verbului care se poziționează între negație și adverbul restrictiv. "Repoziționarea" verbului nu are consecințe semantico-gramaticale. și azi încă, cred că valoarea unei inteligențe nu este dată numai de capacitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
ritmul ei real în planul omenescului (A. Pleșu, Minima moralia) = "Așadar intermitența e nu numai condiția gândirii, dar și igiena ei, ritmul ei real în planul omenescului". A doua situație este aceea în care structura corelativă relaționează două predicate enunțiative. Dislocarea primului component se produce în același fel: verbul se plasează între negație și adverbul restrictiv. Repoziționarea provoacă apariția lui că expletiv într-o construcție de tipul nu numai că..., ci, dar cu ambele predicate afirmative (compară cu situația descrisă supra
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
dar (și) (vezi supra, 2.1.1). 2.2.2. În ce privește primul component al structurii se pot face unele observații privitoare, pe de o parte, la realizarea acestuia ca nu doar că, și pe de altă parte, la disponibilitatea de dislocare. 2.2.2.1. Primul component al structurii se realizează ca nu doar că dacă sunt relaționate două predicate ale enunțării (vezi supra, 2.1.2.1). Frecvența este însă extrem de redusă (în corpusul supus investigației s-au înregistrat doar
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
și numele din memoria oamenilor (M. Cărtărescu, Orbitor). 2.2.2.2. Primul component este dislocat în rare cazuri, de obicei, prin deplasarea spre dreapta a verbului a fi (în diferitele lui ipostaze) sau a verbului a avea. Fenomene de dislocare au fost înregistrate numai în construcții unde unitățile sintactice relaționate nu sunt predicate. "Repoziționarea" verbului nu produce modificări semantico-sintactice. Determinarea infernului odiseic nu este preponderent axiologică, nu este doar o lume a expiației și un sălaș al răilor, ci lăcaș
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
industrializarea și urbanizarea ca procese masive ce au determinat contextul României contemporane, procese care au generat consecințe majore în aria structurării comunitare. Cele două fenomene au angrenat pe de o parte un puternic curent migratoriu rural urban, producând o masivă dislocare a populației din mediul rural și o aglomerare de aceeași manieră în mediul urban, urmărind să asigure necesarul de forță de muncă. Ulterior, supraaglomerarea urbană a pus autoritățile comuniste în fața unei probleme care încerca să își găsească rezolvarea în închiderea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]