1,061 matches
-
se clasifică în țări cu dezvoltare umană: - elevată (0,800 ≤ I du ≤ 1,000); - medie (0,500 ≤ I du < 0,800); - scăzută (0,000 ≤ I du < 0,500). În cazul IDS, cu cât valoarea acestuia tinde spre 1, cu atât disparitățile dintre sexe privind dezvoltarea sunt mai mici. IDU reprezintă un instrument indispensabil de caracterizare a dezvoltării umane și a evoluției acesteia într-o țară sau în profil regional, asigurând compararea la nivel internațional. Determinat pe unități administrativ - teritoriale, zone socio
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
socială și în consens cu voința politică de dezvoltare la nivel comunitar european. Cunoașterea realității economico - sociale, sub aspect cantitativ și calitativ, stă la baza fundamentării deciziilor și a elaborării politicilor și strategiillor de dezvoltare. O atenție sporită trebuie acordată disparităților regionale ca expresie a decalajelor ce se formează la nivelul regiunilor, atât în interiorul regiunilor, cât și între acestea, cu privire la multiplele aspecte ale dezvoltării regionale: demografice, economice, sociale, privind infrastructura, educația și sănătatea. 4.1. Evaluarea statistică a profilului dezvoltării intraregionale
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
unor grupuri de județe și pot fi ierarhizate aceste grupuri în funcție de nevoile de dezvoltare, determinând astfel decizia corectă în aplicarea programelor de finanțare și accesarea fondurile europene în mod adecvat. 4.2. Evaluarea statistică a profilului dezvoltării interregionale prin prisma disparităților 4.2.1 Disparități demografice Populația reprezintă un domeniu prioritar în cercetările statistice, interes deosebit manifestându-se nu doar pentru analiza proceselor demografice, ci și pentru cea a disparităților lor regionale. Indicatori demografici: pop - Populația la 1 iulie 2004 (număr
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și pot fi ierarhizate aceste grupuri în funcție de nevoile de dezvoltare, determinând astfel decizia corectă în aplicarea programelor de finanțare și accesarea fondurile europene în mod adecvat. 4.2. Evaluarea statistică a profilului dezvoltării interregionale prin prisma disparităților 4.2.1 Disparități demografice Populația reprezintă un domeniu prioritar în cercetările statistice, interes deosebit manifestându-se nu doar pentru analiza proceselor demografice, ci și pentru cea a disparităților lor regionale. Indicatori demografici: pop - Populația la 1 iulie 2004 (număr persoane) dens pop - Densitatea populației
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
adecvat. 4.2. Evaluarea statistică a profilului dezvoltării interregionale prin prisma disparităților 4.2.1 Disparități demografice Populația reprezintă un domeniu prioritar în cercetările statistice, interes deosebit manifestându-se nu doar pentru analiza proceselor demografice, ci și pentru cea a disparităților lor regionale. Indicatori demografici: pop - Populația la 1 iulie 2004 (număr persoane) dens pop - Densitatea populației (locuitori/km pătrat), la 1 iulie 2004 pop rural - Ponderea populației rurale în total populație, la 1 iulie 2004 vitalit demogr - Indicatorul vitalității demografice 2004 (persoane sub
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
număr de persoane (3738601), care are o pondere de 17,25% locuitori în totalul populației pe țară și Regiunea Vest, aceasta din urmă deținând 8,95% din populația României. Având în vedere dimensiunile diferite ale suprafețelor ocupate de regiuni, analiza disparităților în dezvoltarea regională, din punct de vedere demografic, este relevantă dacă se referă la numărul locuitorilor regiunii pe km 2 . Astfel, in Figura nr. 4.6 este reprezentată densitatea populației pe fiecare regiune și media acesteia pe țară. Densitatea populației
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
respectiv 101,5, iar la polul opus se află Regiunea de Vest cu densitatea populației de 60,5, de aproape două ori mai puțin decât Regiunea NE. Regiunile NE si S înregistrează valori ale densității populației peste media pe țară. Disparitățile regionale privind densitatea populației sunt accentuate între București - Ilfov și celelalte regiuni ale țării, ceea ce demonstrează atracția pe care o exercită capitala țării pentru locuitorii celorlalte regiuni, datorată în special oportunităților de angajare pe care le oferă. Valoarea densității populației
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Regiunea de Vest se remarcă printr-o rată de imigrare mare (16,03 sositi/1000 loc). Regiunea Bucuresti-Ilfov beneficiază de 63,37 imigranți la 1000 de locuitori, numărul celor care emigrează fiind de doar 9,32 la 1000 de locuitori. Disparități privind forța de muncă Piața muncii la nivel regional se manifestă ca rezultat al procesului de restructurare al economiei și al oportunităților de ocupare oferite de fiecare regiune. Indicatorul „populația civilă ocupată”, considerat în lucrarea de față, cuprinde toate persoanele
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
V, C și Bucuresti-Ilfov. În ceea ce privește sectorul construcțiilor, se remarcă Regiunile Centru și București - Ilfov, în care ritmul de construire înregistrează o dinamică accentuată, la distanță mare de celelalte regiuni ale țării. În administrație, învățământ și sănătate, ponderea populației ocupate creează disparități semnificative între București și celelalte regiuni. Numărul mediu al salariaților înregistrează valori extreme în regiunile SV (395 mii de persoane) și București - Ilfov (761 mii de persoane). Numărul mediu de salariați din regiunile SV și V, sub media pe țară
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
se situează la nivelul mediei pe țară. Regiunile SV și V se remarcă printr-un număr mediu scăzut de salariați, dar care beneficiază de câștiguri salariale mari, ceea ce demonstrează dezechilibre între cerere și ofertă pe piața muncii. 4.2.3 Disparități privind educația Educația reprezintă baza dezvoltării unei națiuni și de aceea fenomenul educațional trebuie analizat în raport cu dezvoltarea regională. Variabile utilizate: r cupr sc - Rata cuprinderii în școala primară, secundară și terțiară (%), în anul școlar 2001/2002 r aban preun - Rata abandonului în învațământul preuniversitar
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în activitatea de cercetare și numărul de cercetători este mai mare decât în celelalte regiuni datorită centrelor universitare importante de aici. Valorile cele mai mici înregistrate de cei doi indicatori sunt în regiunea SE (5,3% cercetători). 4.2.4 Disparități privind sănătatea Factorii socio-economici, de mediu și de stil de viață au determinat modificări semnificative în evoluția principalilor indicatori demografici. Natalitatea scăzută, creșterea mortalității și emigrarea populației cu vârsta de muncă, au generat fenomenul de îmbătrânire al populației ceea ce necesită
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
ani, populația din Regiunea București - Ilfov având o durată de viață de 73,54 ani, peste media pe țară. La decalaje mici se afla regiunile V și NV, sub media pe țară. Durata medie de viață a populației nu creează disparități semnificative între regiunile de dezvoltare, așa cum se poate observa din . Numărul de spitale este crescut în regiunile NE și S, urmate la distanță mică de regiunile NV și București - Ilfov, spre deosebire de regiunea SV cu cele mai puține spitale, urmată de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
SV, SE și S, de unde și numărul mare de populație ce revine unui medic. Corelând toți indicatorii analizați referitori la infrastructura sanitară, regiunile se pot grupa, în ordine descrescătoare, după gradul de dezvoltare în acest sens. astfel: 4.2.5 Disparități sociale Aspectele sociale dintr-o entitate au o influență importantă asupra calității entității respective. Pentru a analiza decalajele sociale dintre regiuni, lucrarea de față surprinde atât aspecte privind protecția socială cu referire la șomaj și la îmbătrânirea populației, ca fenomene
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
rată a infracționalității este în Regiunea NE (1192 infract/100000 loc) și cea mai mică în Regiunile București - Ilfov și NV, la mică distanță una de cealaltă. Reguinea SE se apropie ca valoare de media pe țară. În ceea ce privește rata criminalității, disparitățile regionale se păstrează ca și în cazul ratei infracționalității, excepție făcând Regiunile C și NV. Cea mai mare rată a criminalității este în Regiunea NV (395 condamn/100000 loc) și cea mai mică în Regiunile Bucuresti - Ilfov (237 condamn/100000
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și ca cifră de afaceri obținută de la IMM-uri. Cu excepția Bucureștiului, cele mai mari investiții se fac în regiunile C, NV, V și S, iar cele mai mici în SV, mai ales în sectorul IMM-urilor. 4.2.7 Disparități privind infrastructura O contribuție importantă la dezvoltarea unei regiuni o are atât infrastructura de transport, cu rol în comunicarea inter și intraregională, cât și infrastructura edilitară de bază care conferă calitate vieții. Variabile utilizate: supr tot - Suprafața totală (kmp) orase mun - Numărul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cu apă potabilă, spre deosebire de celelalte regiuni. Menționez că în această analiză nu s-a luat în considerare regiunea București - Ilfov. 4.3. Identificarea principalelor variabile de diferențiere a regiunilor de dezvoltare Acest capitol își propune ca, dintre variabilele ce determină disparitățile regionale, analizate în secțiunea anterioară, să le identifice pe acelea care diferențiază în cea mai mare măsură regiunile României din punctul de vedere al dezvoltării. În acest scop, s-a realizat analiza dispersională ANOVA cu ajutorul programului informatic SPSS. În urma aplicării
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
ca atare, necesită să fie tratată separat. Așa cum se poate observa în nt mai mici decât o valoare a riscului α = 0.05. Aceste variabile sunt cele care determină diferențierea cea mai puternică între regiuni sub aspectul dezvoltării regionale, generând disparități. Astfel, se constată că: Din punct de vedere demografic, influența cea mai mare o au: ponderea populației rurale; sporul natural; soldul migrației internaționale. Din perspectiva forței de muncă, se remarcă : populatia civilă ocupată în agricultură și ponderea acesteia în totalul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în totalul populației ocupate. Sub aspect social, se identifică: cheltuielile pentru formarea profesională a șomerilor. Din punct de vedere al sănătății, cele mai relevante variabile sunt: populație ce revine la un medic; rata natalității. În ceea ce privește educația, cel mai bine exprimă disparitățile: rata abandonului în învățământul preuniversitar. Infrastructura diferențiază regiunile prin: drumurile publice modernizate; localitățile în care se distribuie gaze naturale. Pe lângă acești indicatori, mai remarcăm rata șomajului, care diferențiază regiunile pentru un nivel de semnificație α = 0.1. 4.4 Evaluarea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
0.05, de unde reiese că se respinge ipoteza de independență, putându-se, așadar, continua analiza prin metoda componentelor principale. Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Deoarece varianța explicată de primele două axe factoriale este 61.438% din varianța totală, disparitățile privind dezvoltarea între țările membre UE pot fi analizate pe baza poziționării variabilelor și cazurilor în planul factorial determinat de primele două componente. prezintă coeficienții de corelație ai variabilelor cu axele factoriale. Întrucât atât tabelul coeficienților, cât și reprezentarea grafică
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
dezvoltării economice, teoriile, metodele și tehnicile elaborate în acest sens concentrându- se pe: localizare, polarizare, interacțiune spațială, dezvoltare endogenă, integrare economică. Paradigma dezvoltării în plan regional a impus abordări diverse, atât din perspectiva locală cât și din cea globală, problema disparităților regionale rămânând și astăzi în discuție în speranța descoperirii unor soluții adecvate. Dezvoltarea economică la scară regională a generat apariția conceptului ,,dezvoltare regional”, concept care explică o structurare echilibrată a teritoriului din perspectiva potențialului economic și social. În România, conceptul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
o dezvoltare durabilă, făcând-o atractivă în spațiul european și nu numai. Politica regională a României trebuie să fie coerentă și să clarifice rolul nivelului regional în procesul de dezvoltare și în același timp, atenția trebuie menținută atât pe problema disparităților regionale, reducerea distanțelor fiind o condiție necesară pentru o dezvoltare omogenă, cât și pe cea a disparităților între mediu, social și economic, în vederea unei dezvoltări susținute. Monitorizarea și evaluarea permanentă a procesului de dezvoltare durabilă în spațiul regional, printr-
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
să fie coerentă și să clarifice rolul nivelului regional în procesul de dezvoltare și în același timp, atenția trebuie menținută atât pe problema disparităților regionale, reducerea distanțelor fiind o condiție necesară pentru o dezvoltare omogenă, cât și pe cea a disparităților între mediu, social și economic, în vederea unei dezvoltări susținute. Monitorizarea și evaluarea permanentă a procesului de dezvoltare durabilă în spațiul regional, printr-o abordare statistică a problemelor, reprezintă condiția esențială pentru controlul și optimizarea acestui proces. Întrucât abordarea statistică
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
impune dezvoltarea unui set de indicatori specifici. Pentru a disemina rezultatele cunoașterii în domeniul statistic al dezvoltării regionale, elementele conceptuale și metodologice sintetizate în lucrare sunt puse în practică prin , ca urmare a identificării factorilor reprezentativi de influență și a disparităților inter și intraregionale, astfel realizându-se cel de-al patrulea obiectiv al lucrării. La nivel intraregional, respectiv la nivelul județelor, prin metoda ACP s-au identificat două componente principale care determină profilul dezvoltării: o componentă economică (prima axă) și una
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
aspect social, s-a identificat variabila privind cheltuielile pentru formarea profesională a șomerilor, iar din punct de vedere al sănătății, cele mai relevante variabile sunt populația ce revine la un medic și rata natalității. În ceea ce privește educația, cel mai bine exprimă disparitățile rata abandonului în învățământul preuniversitar. Nu în ultimul rând, infrastructura diferențiază regiunile prin drumurile publice modernizate și localitățile în care se distribuie gaze naturale. Evaluarea statistică a dezvoltării regionale în România în raport cu celelalte state membre U.E. a permis, cu ajutorul ACP
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
locomotor, respectiv prin instalarea unei incapacități fizice de lungă durată sau chiar permanente. Comparația cu urbanul arată că mai degrabă bolnavii din rural prezintă incapacități locomotorii de lungă durată ca efect al unei boli de tip cardiovascular sau neurologic. Cauza disparităților dintre cele două medii se găsește și în insuficiența resurselor materiale necesare pentru înlăturarea totală sau parțială a handicapului locomotor căpătat. În mod concret, incapacitatea fizică pe termen lung se manifestă astfel: în mediul rural, ea este de 71‰, iar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]