1,499 matches
-
îl invalidează chiar atunci cînd vorbește. Ghilimelele și ironia sînt, pe de altă parte, fenomene ce marchează nuanțe diferite. Există ghilimele care marchează o respingere de către enunțiator a expresiei și, la polul opus, altele care se mulțumesc cu o ușoară distanțare, dificilă de interpretat. În același mod, există o ironie extremă, în care personajul pus în scenă este în mod evident descalificat și, la polul opus, enunțări care nu au decît o "culoare" ironică, în care enunțiatorul se distanțează, fără însă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și gratuit din toate magazinele Connexion". Acest ethos al vorbirii directe și eficiente este tematizat în fragmentul citat: prin "grăbiți-vă... imediat", dar și cu ajutorul lui "pe scurt" și "pur și dur". "Pe scurt" este un conector care arată o distanțare față de o enunțare care risca să nu ajungă la capăt și prezintă ceea ce urmează ca esențialul informației; cît despre "pur și dur", sintagma respectivă explicitează ethosul însuși al unei enunțări care refuză să facă compromisuri față de exigența de a fi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
astăzi (Universul π - Botez, 2002) compus din Galaxiile reprezentând Materia (energie condensată) și Găurile Negre (informația cumulată) ce se întrepătrund cu viteze cosmice astronomice (zeci de mii de ani lumină). Această viteză este într-o continuă creștere, iar fenomenul de distanțare a galaxiilor și a materiei (energiei) va duce la transformarea materiei din nou (repetitiv pulsatoriu) în informație (primordială = punctuală); de „aici” nu mai este mult până la un Nou “Big Bang”. Iar ca un corolar în cazul Orientului și al Occidentului
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
trezește posibilitatea angoasantă de a putea face; cele două fluvii negre ale angoasei și-au reunit într-adevăr valurile. Forța lor rade totul, elimină orice reper”1. Aflate sub presiunea insuportabilă a angoasei, cele două trupuri decid eliberarea nu prin distanțare, ci printr-o mai intimă apropiere, consumată în unirea sexuală. Ceea ce-i așteaptă pe cei doi nu este însă o „metafizică a sexului” (J. Evola) eliberată de poverile angoasei. În locul vieții transcendentale a celuilalt, corpul obiectiv întâlnește suprafața unei epiderme
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pe de altă parte, ideea de corp mistic al Bisericii, creștinismul diferă de toată înțelepciunea dialectică a grecilor antici. Fenomenologia teologică a lui Michel Henry ne arată deci în ce măsură raportul între creștinism și epoca clasică a fost unul de discontinuitate: distanțarea ascetică față de fenomenul sexualității are, în patristică și filozofia greacă, motivații și intensități diferite. Aceste viziuni ontologice contrastante sunt subîntinse de două concepții distincte asupra „sinelui” și „corporalității”. Ultima lucrare a lui Michel Henry poate fi văzută ca o încercare
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
variantă, erosul e lipsit de orice arhitectură și demnitate. Faptul de a-ți fi refuzat dreptul la unicitate nu mai contează. Microbii poftei insidioase omoară visele aerisite ale oricărei purități. Proximitatea dobândită printr-un ieftin rapt comercial coincide cu maxima distanțare de celălalt. Scursurile de neant refuză spectrul întregirii conștiinței și al lărgirii sinelui. Ființa nu are nici paznic, nici stăpân. Libertăți defrișate bezmetic otrăvesc credința, speranța și iubirea. Se lărgesc doar marginile „tărâmului neasemănării”. Dreptul de a trăi strâmb se
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Procust este un roman criticist în sens kantian, o înlănțuire savantă de „teze și antiteze” narative, și, în același timp, un roman al scrierii romanului - cu deosebirea că, în vreme ce forța motrice a modernismului literar occidental este dedublarea autoreflexivă, manifestată ca distanțare și ironie, P. re-pornește, adamic, din momentul imediat anterior turnurii „greșite” adoptate de realism - de la romanul epistolar al secolului al XVIII-lea. Respingând principial omnisciența și obiectivismul, desfășurarea epică din Patul lui Procust este rezultatul unui subtil și spectaculos joc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
În perspectivă istorico-literară, conceptul construit de P. comportă două aspecte majore. Întâi, autenticitatea, așa cum o demonstrează fără echivoc radicalismul ideatic din Noua structură..., este actul asumat, a cărui reușită nu mai trebuie argumentată, al despărțirii de modelul tradițional al literaturii - distanțare a cărei limpezime principială și luciditate creatoare fac din P. cel mai de seamă romancier modernist român și, în rivalitate declarată cu E. Lovinescu, teoreticianul sincronizării literaturii noastre cu spațiul spiritual occidental. Egal semnificativă, apoi, este accepția autenticității ca denunțare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
într-o simetrie negativă desăvârșită cu „poruncile” întemeietoare ale junimismului, un eseu „în contra direcției” literare estetizante, labirintice și autotelice, a sfârșitului de secol XIX. Frumusețea unei opere de artă - polemizează P. - nu constă în gradul ei de refracție (literaturizare) și distanțare față de concretețea (mediocritatea) mundană, ci în proprietatea termenilor, în coincidența „substanțială” dintre „valoarea verbală” (semnificantă) și „valoarea conținutului” (semnificată), care, exprimând „cu exactitate” voința autorului, conferă scrisului o impresie de trăire (referențialitate) originară, nemediată. Puse alături de Amintirile... lui Grigore Lăcusteanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
ca urmare, au beneficiat de critici numeroase. În literatura de speciaitate s-a considerat mult timp că, din perspectivă pedagogică, pedeapsa este foarte eficientă, fiind aplicată de cadrul didactic (cald, implicat și atașat socio-afectiv de elevi) atunci când se constata o distanțare a elevilor față de normele stabilite. Criticii acestei strategii intervenționiste subliniază faptul că pedeapsa este eficientă numai dacă sunt îndeplinite două condiții esențiale: elevii au o anumită maturitate psiho-afectivă și au dobândit conștiința de sine. Practicile moderne inovatoare repoziționează strategiile de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
comportamentele elevilor în diferite situații școlare și extrașcolare; tipul de autoritate exercitată de cadrul didactic; gradul de (ne)încredere existent între profesor și elevi etc 9 . Climatul educațional cunoaște mai multe dimensiuni: a) organizaționale: frustrarea, intimitatea, nepăsarea, atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; 9 Romiță Iucu, op.cit., p. 106
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
să fii descurcăreț, adică să obții rezultate concrete cît mai repede și cît mai bine; toleranța sau capacitatea de a reflecta contează mai puțin. Belgienii par a se caracteriza printr-un grad ridicat de evitare a incertitudinii, alături de o pro-nunțată distanțare față de putere; • Germania se caracterizează printr-o toleranță scăzută față de risc. Se pune accentul pe independență, autorealizare rapidă și conducere, leardership. S-a observat că germanii nu acordă prea mare importanță încrederii și răbdării, ei sînt foarte competitivi. Spre deosebire de belgieni
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
chimie reprezintă o situație ridicolă”. Fără a intra În detaliile evoluției istorice a acestei dispute, care s-a extins la nivelul societății științifice occidentale, astăzi, la Început de secol XXI, trebuie să recunoaștem faptul ca asistăm, din păcate, la o distanțare și mai pronunțată Între ceea ce s-a Încetățenit a se numi cele doua culturi. Trecerea de la societatea industrială, la societatea informațională și acum la societatea cunoașterii, când cunoașterea științifică a devenit factorul decisiv În dezvoltarea economico socială a comunității umane
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
care a trecut concepția tomista a conceptului. Pentru Toma din Aquino, înțelegerea conceptului a variat de la identificarea lui cu speciile inteligibile, funcționarea lui asemenea unui principiu formal al cunoașterii, trecând prin identificarea cu actul intelectului (etapă întru totul aristoteliciana), până la distanțarea lui și de speciile inteligibile, si de actul intelectului, ajungând să fie înțeles ca produs al intelectului posibil, opțiune aflată în acord cu cerințele teologice de factură augustiniana. În I Scriptum super Sententiis, scriere care aparține primei etape a operelor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lumii „transparențele poetului”. Impactul psihologic al strămutării în Israel adâncește și conferă textului poetic noi valențe. Volumele Intermezzo (1992) și Revolta sângelui (1992) o situează în câmpul stilistic al postmodernismului. Autoarea renunță la accentele romantice anterioare în favoarea autoironiei și a distanțării de civilizația ce alienează. Deși mai crede că „fiecare literă are sunet și culoare”, poeta se descoperă ca entitate aberantă în noua ei lume. Restructurarea interioară propune și alte echivalențe ironice, eul liric simțindu-se „în renovare”, ca o clădire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
La nunta surorii Paolina), dar și ca simbol al golului, al pustiului din prezent, cu toate implicațiile leopardiane ale dialecticii trecut modernitate. În registru pozitiv este utilizat că vehicul al cunoașterii și al amintirii devenind, alături de imaginea sonoră, vector de distanțare față de un prezent detestat. De asemenea, secondează imaginile proiectate în trecut. Poate fi suflu al renașterii, al primăverii. Alăturat motivelor literare auditive pe care le potențează da naștere uneia dintre cele mai grăitoare, rezonatoare prezente din Canturi.346 Și nu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
am plecat. Ceea ce diferențiază însă experiența urbană de alte tipuri de experiență (religioasă sau poetică) este faptul că ea se constituie în relația tensionată cu o lume ostilă ei. Ea nu este un dat, ci rezultatul unei lupte și o distanțare „glo rioasă“ de ispita trăirii, proprie lumii anonime, tehnice a orașului modern. Problema relației dintre trăirea șocului în confruntarea cu lumea urbană și experiența acesteia este pusă de Benjamin, în alte texte, în legătură cu forme concrete ale compor ta mentului cotidian
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de fapt, dispariția figurii povestitorului, de care povestea ca formă a experienței este intrinsec legată. Din perspectiva mizei principale a acestor rânduri, anume conceptul de „experiență urbană“, textul despre Leskov are mai degrabă o valoare „arheologică“. El descrie premisele unei distanțări, ale unei modificări a percepției care, în urma dispariției gestului arhaic de a povesti, fac să survină personajele paradigmatice ale metropolei. Figura povestitorului este asimilată de Benjamin celei a meșteșugarului. Ambii realizează o continuitate între esența lu crului și propria lor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
estetică, insistând asupra celor câtorva poeți care au propus o manieră originală de scriitură. Deși între membrii grupului de la Sibiu și cei care își leagă numele de revista Albatros, se pot descoperi destule asemănări, chiar dacă între ei a existat o distanțare mărturisită încă din epocă, studiul acesta îi va avea în centru doar pe cei din urmă (incluzându-l aici și pe Caraion, care se apropiase de grupare în perioada debutului, fără a face propriu-zis parte din ea, pentru ca apoi să
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tocmai din această nevoie de diversitate, nevoie de manifestare a ceea ce e specific, a individualului chiar și atunci când condițiile istorice, mediul social, chiar inconștientul colectiv impun viziuni despre lume și artă asemănătoare. Ritmul alert al civilizației moderne facilitează și rapida distanțare a tinerilor de cei care i-au precedat. Această dorință de a fi altfel, de a fi unic se reflectă și în refuzul vădit de a accepta valorile consacrate, de a le înlocui cu altceva sau măcar de a oferi
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Tonegaru un poet de prim plan: "Versul alb, rupturile de ritm, prozaizarea discursului poetic, expresia familiară, altercația, autoadresarea sunt alte caracteristici ale unei evoluții care s-ar fi putut desfășura în direcții imprevizibile"213. Eugen Barbu remarcă, la rândul său, "distanțarea de lucrurile definitive, de sentimente așa-zis eterne, pe care Sorescu a practicat-o mult mai târziu"214. Și Mircea Tomuș remarcă "pecetea evident avangardistă a versului său"215, Tonegaru construiește o poezie stranie, care ar ieși din tiparele liricii
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un parcurs al descoperirii de sine demitizant căci peste tot pare să se pună pecetea tristeții și a morții, iar ironia stârnește doar un zâmbet crispat, amar. Întoarcerea către sine, chiar raportarea la realitate, se face, în volumul Plantații, prin distanțare și proiectare în trecutul nedefinit al imperfectului. E, în cazul lui Constant Tonegaru, o modalitate de îndepărtare de realitate, de trecere într-un univers fictiv, imaterial. Călătoria imaginară rămâne una dintre marile obsesii ale acestui volum. "Eram cerșetori de la Nord
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pe care neantul poate să o zdrobească (dorul de dispariție este mai mult decât un simplu reflex bacovian, pentru că ezitările, aspirație către un ținut al eternității, dar și tentația disoluției creează impresia unei trăiri autentice). Regele Fără-Timp reprezintă tocmai reușita distanțării de civilizația supusă degradării temporale, dar izolarea într-un tărâm al veșniciei echivalează cu moartea, cu durerea și cu întunericul, zorile sunt aici mai palide, soarele coboară doar arareori. Una dintre ipostazele lirice frecvente este cea a creatorului, Poetul, care
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
caracterizează printr-o permanentă autoreflexivitate, actul creator și eul liric sunt adesea nucleul acestor texte în jurul cărora se țese pânza de semnificații. De aceea, Nemoarte revalorifică un vechi motiv literar, acela al testamentului pe care creatorul îl lasă moștenitorilor spirituali. Distanțarea de trup înseamnă nu doar o moarte fizică, ci o moarte a omului care să poată să elibereze creatorul. E o înțelegere deosebită a procesului de creație, autorul trăiește cu adevărat doar în spațiul literaturii înseși, atunci când ideile sale au
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
este acela al unei lumi bolnave, care nu cunoaște ieșirea din cenușiul vieții cotidiene. Regăsim aici și ceva din atmosfera bacoviană, din estetica urâtului argheziană, din infuzia de neologisme a avangardei, dar nota de originalitate e puternică. Se produce o distanțare a eului, o extindere a granițelor sufletești într-o tentativă de obiectivare sau de clamare a unei emoții colective. Tragismul devenind tot mai pregnant în acest context. E aproape o formulă consacrată a primelor volume: un eu multiplu, prezent prin
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]