816 matches
-
și alte funcții importante. Una dintre acestea este de rezervor de sânge. Volumul sanguin de la nivel pulmonar poate crește foarte mult fără creșteri presionale semnificative, datorită complianței mari din acest sector circulator, la care se adaugă mecanismul de recrutare și distensie capilară. O altă funcție este cea de filtru sanguin. Trombii sanguini mici eventual formați în sectorul venos sistemic sunt îndepărtați din circulație înainte ca ei să ajungă la creier sau la alte organe vitale. De asemenea, s-a constatat că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
colțul pereților alveolari. Calibrul lor este determinat de relația dintre presiunea alveolară și presiunea din interiorul lor. Vasele extra alveolare includ toate arterele și venele care irigă întreg parenchimul pulmonar. Calibrul lor este afectat major de către volumul pulmonar (efectul de distensie descris mai sus). Vasele pulmonare foarte mari din vecinătatea hilului se găsesc înafara parenchimului pulmonar, fiind de fapt expuse la presiunea intrapleurală. Balanța hidrică de la nivel pulmonar Deși numai 0,5 μm de țesut separă sângele din capilare de aerul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
presiune scăzută nu este pe deplin cunoscut, dar probabil aceasta este produsă prin diferențele de geometrie de rețea și prin prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui. Pe lângă deschiderea capilarelor, creșterea presiunii intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
prin efect hidrostatic. In esență creșterea presiunii extra vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare este favorizată de faptul că efectul de tracțiune radială a vaselor extra-alveolare este redus. Odată cu distensia toraco-pulmonară tracțiunea radială mare favorizează o rezistență vasculară redusă, dar la volume mari acest efect este limitat prin aplatizarea vaselor intra-alveolare datorită întinderii pereților alveolari. Mai mult, în cazul unui inspir profund presiunea intra vasculară pulmonară scade prin efectul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nu influențează debitul decât dacă depășește presiunea alveolară. In zona 3 presiunea venoasă depășește presiunea alveolară și debitul este determinat în mod normal prin diferența presională arterio venoasă. Creșterea debitului sanguin în această regiune pulmonară este produsă în principal de distensia capilară. Presiunea din interiorul capilarelor (situată între cea arterială și venoasă) crește în partea inferioară a acestei zone, cu toate că presiunea din afară (alveolară) rămâne constantă. Recrutarea de vase în prealabil închise poate de asemeni juca un rol important în creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
natriuretic cerebral) și CNP (peptidul natriuretic de tip C), care prezintă același tip de inel. ANP acționează asupra tubilor renali pentru inhibiția reabsorbției de sodiu (fig. 111). Există mai mulți declanșatori ai secreției de ANP, dintre care mai importanți sunt distensia atrială și tensionarea vaselor mari, la care se adaugă: stimularea β−adrenoceptorilor, hipernatremia, angiotensina II, endotelinele (puternici vasoconstrictori de origine endotelială). Există trei tipuri de receptori membranari care au fost identificați până la ora actuală, desemnați ANPA, ANPB și ANPC. Receptorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
dureroase pot să dureze 2-4 ore, fiind Însoțite de vărsături repetate, negricoase și hemoragice și inflamarea abdomenului, devenit sensibil la palpare. Datorită reacției de malabsorbție a alimentelor, mai ales a grăsimilor, apar scaune cu diaree uleioasă, greață, vărsături, sughiț, indigestii, distensie abdominală cu balonări, febră cu temperaturi de 38-390C, transpirații abundente reci. Uneori apar senzații de foame sau de respingere a unor alimente (pâine, grăsimi și carne). Pe fondul unor balonări frecvente cu flatulență, intervine diareea cu scaune abundente care conțin
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
unele tulburări funcționale sau modificări structurale ale colonului sau mucoasei, contracții anormale ale mușchilor netezi ai tractului intestinal și apariția unor zone Îngustate, care generează dureri abdominale după ingerarea de alimente, Însoțite de modificarea tranzitului, grețuri, reflux gastro- esofagian, eructații, distensie abdominală cu senzație de balonare și gaze, constipație sau diaree, scaune neregulate, cu urgențe matinale, postprandiale sau emoționale, alternanțe neregulate Între constipație și diaree, În funcție de absorbția sau eliminarea apei din mucoase. Fecalele devin urât mirositoare, amestecate cu mucus
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
evidențierea limitelor ficatului, splinei,uterului sau a formațiunilor tumorale). De asemenea, în stenozele pilorice/ duodenale poate fi prezent capotajul à jeun. Nu trebuie uitată explorarea zonelor „slabe” abdominale (regiunea inghinală, cicatricea ombilicală etc.). Percuția evidențiază matitatea hepatică, sonoritatea colică; în distensiile abdominale (ocluzii, ileus dinamic) se constată hipersonoritate și timpanism. Ascultația se va efectua la nivelul formațiunilor tumorale și periombilical. Absența zgomotelor hidro-aerice precizează diagnosticul de ocluzie. De asemenea, se pot constata sufluri pe aorta abdominală și arterele renale. Examenul aparatului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
8 ore înainte de intervenție se va opri complet aportul per os. Sonda de aspirație naso-gastrică este necesară la pacienții care vor suporta o intervenție pe tractul gastro intestinal, asigurând aspirarea secrețiilor digestive în timpul intervenției; menținerea ei în post operator previne distensia gastrică. Sondajul uretro-vezical se va efectua cu câteva ore preoperator la pacienții ce vor suporta intervenții prelungite (durată mai mare de 3ore), operații în pelvis etc. 4.5.2. PREGATIREA LOCALA Pregătirea tegumentelor se realizează uzual prin radere și antiseptizare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
-se după circa 24 ore pentru intestinul subțire și după 48-72 ore pentru stomac și colon. Aceste perioade sunt sensibil prelungite în suturile și anastomozele gastro-intestinale; de aceea, sonda nazo-gastrică este absolut necesară post-operator în intervențiile mari, pentru a preîntâmpina distensia abominală și vărsăturile. Obișnuit, sonda nazo-gastrică trebuie menținută în jur de 3 zile; în cazul anastomozelor eso-gastrice, gastro duodenale, ocluzii, sonda se poate menține până la 7 zile. Sondele de gastrostomie și, respectiv, de jejunostomie sunt utilizate pentru alimentarea enterală a
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
poate fi precoce sau tardivă. Tot aici pot fi amintite și situațiile, deloc plăcute, în care, în cursul unei intervenții chirurgicale pentru un traumatism toraco-abdominal breșa diafragmatică nu a fost căutată sau nu a fost observată, conducând în postoperator, datorită distensiei abdominale postoperatorii, la apariția unei hernii diafragmatice postoperatorii. În statistica personală am identificat atât hernia posttraumatică recidivată (1 caz), cât și hernia postoperatorie (7,59%). ANATOMO-PATOLOGIA LEZIUNILOR ȘI HERNIILOR DIAFRAGMATICE POSTTRAUMATICE Tipuri de rupturi diafragmatice Rupturile diafragmului variază foarte mult
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
făcându-se tardiv, odată cu apariția unei „simptomatologii de acutizare” datorită instalării unei complicații. C. Faza obstructivă se caracterizează prin apariția semnelor și simptomelor tipice pentru ocluzia intestinală: dureri abdominale (dar și toracice), vărsături cu conținut diferit, dispnee (ca rezultat al distensiei intratoracice a anselor intestinale) [78]. Momentul instalării strangulării este foarte variabil, aceasta producându-se foarte rar imediat după traumatism. Au fost incriminați ca factori declanșatori: efortul, constipația, mesele copioase, precum și sarcina (multe strangulări apar în timpul travaliului). Abdomenul poate să nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
tabloul clinic a fost cel tipic pentru ocluzia intestinală; meteorismul abdominal a fost prezent la 75% din situații, iar într-un caz am observat abdomenul escavat, întrucât mare parte a viscerelor abdominale se aflau în torace;- dispneea, ca rezultat al distensiei viscerelor abdominale (atât a celor herniate în torace, cât și a celor rămase în cavitatea peritoneală), a fost prezentă la 37,5% din cazuri;- deplasarea mediastinului a fost semnalată la 25% din cazuri;- semnele de iritație peritoneală s-au întâlnit
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
permițând (după unii autori) identificarea leziunilor cupolei stângi în peste 70% din cazuri [18]. Neexplorarea atentă intraoperatorie a diafragmului la pacienții cu traumatisme toraco-abdominale, poate duce la apariția unei hernii diafragmatice posttraumatice postoperatorii precoce, datorită presiunii exercitate asupra diafragmului de distensia intestinală determinată de pareza postoperatorie. În faza obstructivă este recomandat a se evita folosirea laparoscopiei și mai ales a toracoscopiei, datorită posibilității ridicate de lezare a viscerelor cavitare abdominale destinse. În condițiile absenței distensiei abdominale se poate recurge, cu prudența
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
datorită presiunii exercitate asupra diafragmului de distensia intestinală determinată de pareza postoperatorie. În faza obstructivă este recomandat a se evita folosirea laparoscopiei și mai ales a toracoscopiei, datorită posibilității ridicate de lezare a viscerelor cavitare abdominale destinse. În condițiile absenței distensiei abdominale se poate recurge, cu prudența necesară, la serviciile diagnostice și chiar terapeutice ale laparoscopiei. 4. Toracoscopia este o metodă de investigație cu rezultate foarte bune în diagnosticul pacienților cu hernii diafragmatice, la care, fie metodele neinvazive de explorare imagistică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
de rar folosită ca metodă de diagnostic intraoperator. În faza obstructivă a herniilor diafragmatice, este utilizată laparotomia, datorită preponderenței manifestărilor clinice abdominale, într-un tablou clinic fie exclusiv abdominal, fie mixt. Atunci când reducerea viscerelor nu este posibilă, datorită atât a distensiei lor, cât și a aderențelor apărute în timp, se poate recurge la calea combinată, adăugându-se pentru explorarea corectă și rezolvarea în siguranță a cazului, toracotomia prin incizie separată. Este o greșeală, ca la cazurile cu hernie strangulată, să se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
de abord este oarbă față de abdomen. Atunci când se optează totuși pentru utilizarea toracotomiei ca primă metodă de explorare intraoperatorie la aceste cazuri, este obligatorie explorarea și a cavității peritoneale, fie prin laparotomie exploratorie prin incizie separată, fie, atunci când nu există distensie abdominală importantă, prin laparoscopie exploratorie (efectuată înaintea toracotomiei, întrucât reducerea viscerelor în abdomen face mult mai dificilă sau imposibilă această explorare) [1, 2]. ERORI DE DIAGNOSTIC În faza acută, în condițiile în care gravitatea leziunilor asociate și necesitatea intervenției chirurgicale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
colab. [87]; Horstmann și colab. [30]; Lindsey și colab. [42]; Slim și colab. [81]). Intensitatea procesului aderențial poate determina conversia la chirurgia deschisă. Riscul apariției unui pneumotorax în tensiune este mai mare atunci când breșa frenică este de mici dimensiuni, cu distensia viscerelor herniate intratoracic, ceea ce face ca gazul să pătrundă în hemitoracele afectat, dar să se evacueze cu dificultate sau deloc. Dezvoltarea aderențelor scade riscul dezvoltării unui pneumotorax hipertensiv. O situație deloc plăcută, ce poate apare în herniile tardive voluminoase, este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
acestora. Laparoscopia poate fi totuși utilizată în scop diagnostic. Volumul mare de viscere herniate în hemitoracele respectiv face ca toracoscopia în scop diagnostic să fie riscantă, putând duce la lezarea acestora (risc cu atât mai mare cu cât există o distensie a acestora, fie printr-un volvulus, fie prin aderențe ce jenează tranzitul intestinal). Este de evitat abordul laparoscopic sau toracoscopic în herniile diafragmatice strangulate, atât datorită dificultăților în reducerea viscerelor herniate intratoracic (mult destinse într-o hernie strangulată), cât și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
realizate. Tot de sutură vor beneficia și depolisările acestor organe, pentru a preveni apariția perforației lor în postoperator, ca urmare atât a tulburărilor de vascularizație produse în aceste zone lezate din pereții lor, cât și al tensiunii dezvoltată intraparietal de distensia acestora în condițiile parezei postoperatorii. Efracția accidentală a plămânului este rezolvată prin sutura acestuia. De asemenea, deschiderea incidentală a pericardului reclamă închiderea sa prin sutură. Lezarea nervului frenic sau a ramurilor acestuia este un incident ce conduce inevitabil la instalarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
asociază cu boli severe precum șocul septic, accidentul vascular cerebral, diabet sau diferite boli inflamatorii cronice. Sinteza endotelială de NO poate fi stimulată de numeroși factori fizici sau biochimici. Aceștia includ stresul de flux („shear flow”) sau cel de tensiune (distensia vasului sincronă cu contracția miocardică), tensiunea scăzută a oxigenului arterial, și alții. Dintre toți acești factori, hipoxia este frecvent întâlnită în diferite condiții. După cum se știe, celulele endoteliale, ca și alte celule eucariote, depind de metabolismul aerob, desfășurat în mitocondrii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
a fi evaluate prin studii clinice riguroase. Echipa medicală trebuie să arate prudență privind externarea prematură a unui pacient cu ICA. Câteva dintre criteriile care trebuie avute în vedere la externarea acestor pacienți sunt:dispariția semnelor clinice de congestie (ortopnee, distensie a venelor jugulare, edeme);tratamentul diuretic administrat inițial i.v. schimbat cu administrarea pe cale orală și stabilirea terapiei optime pe termen lung stabilă minim 24 de ore ca doze și preparate;documentarea înainte de externare a FE a VS;testarea capacității
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
în pulsul jugular produc un anumit discomfort în această regiune, oboseală, tegumente reci (semne de debit cadiac scăzut) și discomfort în hipocondrul drept atribuit hepatomegaliei. Semnul primar visibil este o undă „a” gigantă pe panta „y” a pulsului venos jugular. Distensia venoasă jugulară accentuată în inspirație (semnul Kuss- maul). Faciesul poate deveni întunecat și venele scalpului se pot dilata în poziția înclinată a capului. Pot apare congestia heaptică și edeme periferice. La auscultație, stenoza tricuspidă poate produce un clament de deschidere
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
apar hepatomegalia, ascita și edemele periferice [8]. SIMPTOME, EVALUARE Anamneză: - oboseala la efort, dispnee, palpitații - durere abdominală în hipocondrul drept (stază hepatică, leziuni hepatocelulare și icter). Examen obiectiv Presiune venoasă crescută cu unde „v” largi în sistolă în venele jugulare, distensie jugulară, edeme periferice, ascită. Cardiac: - șoc apexian normal sau diminuat, - suflu pansistolic la marginea stângă a sternului inferior se accentuează în inspirație, cu iradiere limitată Abdomen: ficat pulsatil, ascită. Diagnostic: clinic, ecocardiografic, hemodinamic. Imagistică: • Radiografie AP: AD crescut în dimensiuni
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]