1,527 matches
-
autorului e mai puțin norocos, fiind înjunghiat în mod repetat și ciopârțit cu o mașină de tuns gazonul. În confruntarea fizică finală între autor și fană, folosirea prețiosului manuscris, căruia Sheldon îi dă foc, îi permite acestuia să creeze o diversiune. Imediat după aceea, mașina de scris cu care Annie îl forțează pe autor să își rescrie cartea devine arma letală de care se împiedică ucigașa, zdrobindu-și țeasta, dar continuând lupta cu Sheldon și după moarte. Revine în coșmare, Sheldon
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Directoratul își îndreaptă primele eforturi către aceasta din urmă. În timp ce generalii Jourdan și Moreau se îndreaptă spre Viena pe drumurile germane, o a treia armată, comandată de Bonaparte, trebuie să realizeze în Italia o tenta Europa în timpul Revoluției tivă de diversiune. Înfrîngerea armatelor lui Jourdan și Moreau îi oferă pînă la urmă rolul principal. Cu această ocazie, se constată îi ce măsură metodele armatelor Revoluției sînt departe de scomrile care au stat la baza cruciadei împotriva "tiranilor". Ești de la sine înțeles
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
decizii, hotărâri, și măsuri politico-diplomatice decisive din partea acestora. Încă din anii premergători celei de-a doua conflagrații mondiale, dar mai ales din perioada „neutralității” (1 septembrie 1939-21 iunie 1941), România și teritoriul său este ținta unor asidue acțiuni informative (spionaj, diversiune sau sabotaj) fie ale marilor puteri (Germania nazistă, Rusia sovietică, Anglia, S.U.A. etc.) ce se concentrau pentru dominarea zonei balcanice și sud-estică europeană, interesate și în controlul petrolul românesc, fie al statelor vecine mici (Ungaria, Bulgaria etc.) care, neîmpăcate cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acționa, prin intermediul Kominternului, ca o agentură a Moscovei pentru a-i îndeplini scopurile politice în țara noastră. Partidul Comunist din România, fie în legalitate sau în ilegalitate, se manifesta mai degrabă ca o „bază operațională” pentru acțiuni de spionaj și diversiune. Din aceste motive, instituțiile statului român, abilitate pentru menținerea ordinei și apărarea siguranței sale, precum Direcția Polițiilor și Siguranței Statului, Serviciul Special de Informații etc., supravegheau și monitorizau cu mult zel informativ/contrainformativ Partidul Comunist, ce își desfășura activitatea în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fluxul informativ al întregului sistem al serviciilor speciale românești a fost dirijat spre aparatul de informații sovietic. Exigențele de primă urgență erau cele operațional-informative din zona frontului, iar pe plan intern asigurarea securității trupelor sovietice în cazul unor așa-zise diversiuni. Aria de acțiune a serviciilor românești în afara granițelor era obstrucționată și controlată, încât era necesar avizul Comisiei Aliate de Control (sovietice - n.n.). De obicei, aprobările erau „oferite” numai dacă satisfăceau interesele sovietice. Fără îndoială că serviciile informative românești nu mai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
o parte dintre interpretările smulse lumii virtuale și întrupate în realitatea românească. 4. Terorismul opera unor grupări oculte din Armata Română Este una dintre interpretările care s-au impus grație, printre alții, unor autori precum Ilie Stoian (Decembrie '89. Arta diversiunii, Editura Colaj, 1993), Valentin Raiha (Revoluția română și jocul serviciilor secrete, București, Editura Ziua, 1995), Gheorghe Ionescu Olbojan (Fantomele lui Pacepa, București, Editura Corida, 1993) și Șerban Săndulescu (Decembrie'89. Lovitura de stat a confiscat Revoluția Română, București, Editura Omega
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
de stat a confiscat Revoluția Română, București, Editura Omega Press Investment, București, 1996). Teza lor comună este că actele teroriste din 1989 ar fi fost puse la cale de corpurile de elită ale armatei române, special pregătite să intervină creînd diversiuni subtile și eficace în cazuri de forță majoră. Mihai Ungheanu în cartea sa din 1997 (Un război civil regizat?, București, Editura Romcartexim) sintetizează teoria lui Ilie Stoian conform căreia teroriștii români n-ar fi fost securiști, ci trupe speciale ale
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
încă din 22 decembrie '89 ca trupele aflate în subordinea sa "să se retragă în unități și să depună armele" (M. Ungheanu, op. cit., p.336). Zis și făcut. În schimb, ar fi fost unități speciale ale Armatei care au creat diversiune. Un asemenea corp special a fost și celebrul Batalion 404 DIA Buzău, mult mai dotat și pregătit chiar și decît USLA. El era subordonat "prin viceamiralul Ștefan Dinu, Ministrului Apărării, Vasile Milea, Șefului Marelui Stat Major, Ștefan Gușe și lui
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
p.337). Un alt adept al implicării Armatei în acțiunile teroriste din decembrie '89 este Gheorghe Ionescu Olbojan. El insistă în special pe faptele de arme ale ofițerilor DIA (Direcția de Informații a Armatei). Aceștia ar fi pus la cale diversiunea și sabotajul din timpul evenimentelor de la Timișoara, cu scopul precis de a justifica intervenția Armatei "împotriva populației revoltate" (Gheorghe Ionescu Olbojan, Fantomele lui Pacepa, București, Editura Corida, 1993, p.277). Pe de altă parte, specialiștii DIA ar fi practicat un
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
străini sau autohtoni. Pînă la urmă, senatorul îi scoate din joc pe cei străini. "Înclin să cred că erau securiști (s.n. N.G.), care au tras din motivele arătate mai înainte. Dacă ar fi fost străini, pentru a crea o adevărată diversiune care să ducă la război civil, ar fi tras în plin" (Ibidem). Dacă teroriștii n-au fost totuși străini, nu înseamnă că n-ar fi existat un plan terorist străin, orchestrat în așa fel încît securiștii să-i devină instrumente
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ne lasă să înțelegem că un alt public-țintă al documentului S.R.I. ar fi chiar Occidentul. Scopul ascuns este acela de a-i recîștiga respectul prin "detașarea de sovietici", insistent afișată de instanțele românești. 12. "Agenturile străine", "posibilii teroriști" și scenariile diversiunii Teza complotului extern cu privire la evenimentele din 1989 și la implicarea "agenturilor străine" are o importantă pondere în Arborele Terorismului Românesc. Ea a fost pusă în circulație grație scrierilor lui Mihai Ungheanu și României Mari, Iulian Vlad și Constantin Vasile ș.a.
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
pondere în Arborele Terorismului Românesc. Ea a fost pusă în circulație grație scrierilor lui Mihai Ungheanu și României Mari, Iulian Vlad și Constantin Vasile ș.a. În lucrarea amintită anterior, Mihai Ungheanu avansează ideea fabricării teroriștilor într-un diabolic scenariu al diversiunii (pentru amănunte, vezi p.30 din Un război civil regizat?, ed. cit.). În fond, teroriștii români n-ar fi existat. Ei au fost însă fabricați, amplu mediatizați, anchetați, condamnați și închiși pentru că erau "mai necesari acolo decît în libertate" (Ibidem
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Aceștia ar fi pătruns în România, afirmă generalul Iulian Vlad, fostul comandant al Securității române, la jumătatea lunii decembrie 1989, dinspre vest (Ungaria) și sud-vest (Iugoslavia). Scopul era cel amintit: "difuzarea de manifeste, pregătirea unor manifestații de stradă, organizarea de diversiuni" (Mihai Ungheanu, op. cit., p.34). Lor li s-a mai adăugat și un număr de "ziariști" care au cerut de la începutul lunii decembrie viză de intrare pentru marile orașe ale României: București, Timișoara, Sibiu, Brașov, Cluj, Arad. Generalul Iulian Vlad
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
în special p.265). Din rîndul ei ar fi făcut parte "activiștii de mîna a doua", demnitarii îndepărtați de Ceaușescu și copios plătiți de agenturile străine, persoane care își exhibau umorile și frustările la Televiziune, nepăsîndu-le de faptul că "din cauza diversiunii lor erau uciși oameni nevinovați" (Ibidem, p.262). Constantin Vasile își exemplifică teza "posibililor teroriști" cu nume celebre cum ar fi: Ion Iliescu și Nicolae Militaru; Victor Atanasie Stănculescu și Silviu Brucan (Brukner); Petre Roman-Neulander și Stefan Kostyal; Emil Dumitrescu
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
apare singurul factor de ordine posibil, comunismul, care progresează în sprijinul eșecurilor electorale puse cu grijă la punct, sub acoperirea unui socialism liberal. Restul... atentatele, revoltații și bombele lor, conspiratorii, victimele însîngerate, spaimele ostaticilor sînt, în primul rînd, manevre de diversiune destinate să abată atenția opiniei internaționale de la adevăratele teatre de operațiune; în al doilea rînd, servesc la justificarea existenței teroriștilor, mai ales pentru ei înșiși. În general, este vorba de femei și bărbați incapabili să atingă o vîrstă adultă, oameni
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
trei dintre capii importanți ai acestei organizații. Un al doilea grup aruncă în aer mai multe clădiri ale FPDEP, înainte de a ataca sediul central al celorlalte trei mișcări. În același timp, un al treilea grup, însărcinat cu o operațiune de diversiune, aruncă în aer o tipografie și un depozit de muniție aparținînd altor organizații palestiniene la Sidon, la sud de Tyr. Pentru palestinieni, aceste atacuri constituie o înfrîngere importantă, comandourile israeliene ducînd cu ele numeroase documente, ca de exemplu fișele agenților
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
-și extindă și la alți imaturi nebunia lor, dorința de a pedepsi societatea pentru eșecurile lor și de a ieși din delirul solitar prin acțiuni ucigătoare. În spatele lor, se află conducătorii jocului acestor atentate ce nu sînt decît operațiuni de diversiune. Un alt război se duce, sub ochii noștri, a cărui miză este Marea Roșie, ca intrarea să fie canalul Suez, strîmtoarea Bab-el-Mandeb sau golful Persic, apoi, dincolo de aceasta, cucerirea Africii, de la est la vest, o Africă din care Occidentul va fi
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Etică.” Dimensiunea religioasă nu se adaugă simplu celorlalte dimensiuni ale ființei, intelectuală, morală, estetică și fizică și nu intră Într-o relație orizontală cu acestea, ci este o dimensiune sintetizatoare ce se desprinde din analiza oricărui aspect al personalității, o diversiune integrabilă și integrativă. Educația religioasă este mai aproape de educația estetică alături de educația artistică sau de educația morală; ea poate fi pusă În relație cu educația intelectuală. În cazul religiei gândirea rațională nu este exclusă. Educația creștină este considerată singura sursă
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
voi prezenta câteva provocări pe care le-am întâlnit în aplicarea metodelor calitative, a interviului (semistructurat și nestructurat) și a metodei biografice, în cercetarea comunismului românesc. Este vorba de volumele: Așa ne-am petrecut Revoluția, Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni și Două decenii de comunism în Iașul universitar. Fără a nega beneficiile științifice ale metodelor cantitative, consider că cercetarea calitativa aduce un plus în cercetarea subiectului, întrucât se preocupă de o realitate ce scăpa statisticilor, documentelor oficiale și măsurătorilor: individul
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
format în acest fel. Apoi, soția sa este în prezent cadru militar și a existat temerea că o afirmație a sa să nu îi afecteze carieră. Dialogul spectatorilor angajați a continuat în volumul de interviuri Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni, ce cuprinde dialoguri cu militari din aceeași microgarnizoană, la care se mai adaugă alte trei cu militari din alte unități. În discuțiile cu toți interlocutorii am avut pregătit același pachet de întrebări. După cum am arătat și în introducere, "nu am
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Șandru (coord.), Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă (2015); Constantin Ilaș (coord.), Exil în propria țară (2015); Sorin Bocancea & Doru Tompea, Două decenii de comunism în Iașul universitar (2015); Sorin Bocancea (coord.), Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni (2015). Toate lucrările au apărut la Editură Institutul European, în Colecția "Texte de frontieră", Seria "După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est" (coordonator, Sorin Bocancea). 3 Émile Durkheim, Regulile metodei sociologice, trad. Dan Lungu, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 48
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (ianuarie-mai 2014)", în Polis, Vol. ÎI, Nr. 2(4), Serie nouă, martie-mai 2014, pp. 98-110. BOCANCEA, Sorin, Noi și postcomunismul, Editura Institutul European, Iași, 2012. BOCANCEA, Sorin (coord.), Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni, Editura Institutul European, Iași, 2015). BOCANCEA, Sorin & Mircea Mureșan, Așa ne-am petrecut Revoluția, Editura Institutul European, Iași, 2014. BOCANCEA, Sorin & Daniel Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, ed. cît.. BOCANCEA, Sorin & Doru Tompea, Două decenii de comunism în
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Șandru (coord.), Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă (2015); Constantin Ilaș (coord.), Exil în propria țară (2015); Sorin Bocancea & Doru Tompea, Două decenii de comunism în Iașul universitar (2015); Sorin Bocancea (coord.), Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni (2015). Toate lucrările au apărut la Editură Institutul European, în Colecția "Texte de frontieră", Seria "După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est", coordonată de Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, Decanul Facultății de Științe Politice și Administrative al Universității "Petre Andrei" din Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
acțiuni specifice stării de război, chiar dacă inamicul a fost unul imaginat sau simulat, lucru de care ne-am dat seama mult mai tarziu. Reacția noastră a fost reală, că fata de un inamic real"9. Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni O continuare a lucrării ce conține dialogul dintre Sorin Bocancea și generalul Mircea Mureșan este volumul Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni, ce reunește interviuri pe care Sorin Bocancea le-a luat unor ofițeri din aceeași microgarnizoană (ce au fost
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
tarziu. Reacția noastră a fost reală, că fata de un inamic real"9. Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni O continuare a lucrării ce conține dialogul dintre Sorin Bocancea și generalul Mircea Mureșan este volumul Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni, ce reunește interviuri pe care Sorin Bocancea le-a luat unor ofițeri din aceeași microgarnizoană (ce au fost subordonați ai generalului Mureșan), precum și unora din alte unități militare, ce au participat la evenimentele din 1989. Metodă de lucru a coordonatorului
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]