KorAP: Find »[drukola/base=dobrogean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...53 >

1,319 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654

se arăta că, de la 1878 până la 1906, "populația Dobrogei s-a dublat, iar grupul etnic românesc este, astăzi, de patru ori mai numeros"2807. În același timp, autorii memoriului arătau că "o cale ferată care să lege cele două județe dobrogene este o trebuință resimțită"2808 de către locuitori. O altă doleanță a locuitorilor Dobrogei cuprinsă în memoriul citat era aceea "de a fi egali în drepturi cu cetățenii patriei mamă"2809. La 18 martie 1906 publicația Tribuna Dobrogei din Constanța prezenta

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
orașul de reședință al județului, unde vor vota și alegătorii din toate comunele plășii în care este situat orașul de reședință"2985. Cu puțin timp înainte de adoptarea acestei legi Ion Bănescu arăta că "proiectul de lege pentru acordarea drepturilor politice dobrogenilor (...) nu desființează regimul excepțional sub care stă Dobrogea de la anexare"2986 deoarece "se acordă dobrogenilor numai dreptul de a alege 8 deputați și 6 senatori pentru ambele județe"2987 dar "se păstrează (...) aceeași administrație cu puteri discreționare și fără control

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
care este situat orașul de reședință"2985. Cu puțin timp înainte de adoptarea acestei legi Ion Bănescu arăta că "proiectul de lege pentru acordarea drepturilor politice dobrogenilor (...) nu desființează regimul excepțional sub care stă Dobrogea de la anexare"2986 deoarece "se acordă dobrogenilor numai dreptul de a alege 8 deputați și 6 senatori pentru ambele județe"2987 dar "se păstrează (...) aceeași administrație cu puteri discreționare și fără control"2988. Totodată, "se păstrează (...) aceeași organizare judecătorească, cu un judecător unic, fără curte de jurați

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
delegațiile de săteni din diferitele comune din județ, de relele ce suferă populația (...) de pe urma regimului excepțional și a nefastei administrațiuni liberale"3035. Totodată, domnul Take Ionescu "a promis solemn că imediat ce va veni la putere, pe lângă a asimila pe locuitorii dobrogeni cu ceilalți locuitori ai țării, se va ocupa personal de toate nevoile populației din Dobrogea"3036. În privința dezvoltării orașului Constanța, domnul Take Ionescu "a promis solemn că va da tot concursul domniei sale pentru îndeplinirea programului de lucrări proiectate de neuitatul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Bellu la colegiul I și doctorul C. Racovsky la colegiile II și III"3150. La 6 noiembrie 1912 publicația Dobrogea Jună din Constanța insera un articol semnat de către domnul Constantin N. Sarry în cuprinsul căruia erau enumerate "nevoile imediate ale dobrogenilor"3151. Autorul solicita eliminarea "regimului de excepțiuni și de bănuială"3152, "să se înceteze cu sistemul primarilor numiți"3153 iar proprietatea imobiliară rurală să fie "odată pentru totdeauna limpezită și stabilită"3154. În consecință, "administrația din această parte a țării

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
anul curent"3190. Într-un articol publicat la 25 ianuarie 1913 în Dobrogea Jună domnul Constantin N. Sarry arăta că atât "cabinetele celor doi prefecți de la Tulcea și de la Constanța"3191 cât și "saloanele din Capitală ale deputaților și senatorilor dobrogeni"3192 sunt locurile unde se împart "diferitele posturi de la diversele comune din cele două județe"3193. În cuprinsul aceluiași articol, Constantin N. Sarry arăta că "prefectul de Tulcea [Petre Sfetescu, n.n.] nu știe cum să mai împace pretențiile colaboratorilor"3194

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
ultimele zile ale lunii decembrie 1912 au început la Londra tratativele de pace. Delegatul român, domnul Nicolae Mișu, avea sarcina de a apăra interesele României și ale românilor balcanici și de a încheia tratativele cu delegația bulgară privind rectificarea graniței dobrogene. La sfârșitul lunii decembrie 1912 Take Ionescu a vizitat Viena, Berlinul și Parisul după care i s-a alăturat lui Nicolae Mișu la Londra. Lipsa de rezultate a tratativelor româno-bulgare a determinat guvernul român să anunțe iminența unei mobilizări și

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
pace ce se derulau la Londra, iar la 3 februarie 1913 ostilitățile au fost reluate pe toate fronturile. La 16/29 ianuarie 1913 a fost semnat protocolul de la Londra ce consemna pozițiile divergente ale guvernelor României și Bulgariei în privința frontierei dobrogene, partea română dorind rectificarea frontierei pe linia Turtucaia-Balcic, iar cea bulgară cedarea către România a unui mic teritoriu la Marea Neagră și dărâmarea fortificațiilor de la Silistra. La 15 februarie 1913 au reînceput la Sofia tratativele dintre cele două țări privind rectificarea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Ghica informa de la Sofia că guvernul bulgar era de acord cu o acțiune de mediere a Marilor Puteri. La 15/28 februarie 1913 guvernul român a înaintat guvernelor Marilor Puteri un memoriu ce argumenta cererea României privitoare la rectificarea graniței dobrogene cu Bulgaria. La 31 martie 1913 au început lucrările conferinței ambasadorilor Marilor Puteri, protocolul convenit cu această ocazie fiind semnat abia la 26 aprilie/9 mai 1913 la Petersburg 3213. Articolul 1 al protocolului de la Petersburg prevedea ca orașul Silistra

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
declanșării celui de-al doilea război balcanic, la 20 iunie 1913 guvernul român a decretat mobilizarea armatei române iar la 28 iunie 1913 trupele române intrau în Silistra. În cele din urmă, la 8 iulie 1913, Bulgaria accepta noua frontieră dobrogeană, iar la 9 iulie 1913 accepta și participarea la tratativele de pace ce urmau a avea loc la București 3216. La 17/30 iunie 1913 Marele Stat Major al armatei române condus de către generalul Alexandru Averescu a elaborat un plan

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
1913 efectivele armatei române concentrate în Dobrogea, sprijinite cu foc de monitorul "Lahovari", au depășit vechea frontieră și au intrat în Silistra, fără a întâmpina vreo rezistență 3218. La 30 iunie 1913 elementele cele mai înaintate ale Corpului de Armată dobrogean ocupau deja aliniamentul Turtucaia-Bazargic-Balcic. La 2 iulie 1913, sub protecția diviziei de monitoare aflată la Bechet, Divizia 1 Cavalerie a traversat Dunărea fiind urmată de trupele Corpului 1 Armată. Majoritatea unităților Armatei de Operații, respectiv Corpurile 2, 3 și 4

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
în istoria românilor, este structurat în două subcapitole și se constituie într-o prezentare succintă a importanței teritoriului dintre Dunăre și Marea Neagră pentru istoria românilor. Astfel, primul dintre cele două subcapitole, intitulat Dobrogea sub dominație otomană, prezintă succint evoluția teritoriului dobrogean de la cucerirea acestuia de către otomani, în anul 1420, până la unirea Dobrogei cu România, la finele războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878. În toată perioada dominației otomane, Dobrogea a asigurat legătura directă cu hanatul Crimeii, furnizor de trupe auxiliare pentru armata sultanului

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Dobrogei, de consulate prin intermediul cărora vor fi cunoscute mai bine realitățile zonei. În primele luni ale anului 1850, Ion Ionescu de la Brad a efectuat o călătorie în Dobrogea din însărcinarea autorităților otomane, constatând consecințele tragice ale războaielor purtate pe teritoriul dobrogean, numărul redus al așezărilor și lipsa căilor de comunicație și a mijloacelor de transport. În cursul acestei călătorii Ion Ionescu de la Brad a realizat o statistică a populației din sangeacul Tulcei și din cazalele: Kustendge (Constanța), Mangalia, Balcic și Bazargic

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
în revistă de către Carol I, după care a trecut Dunărea în Dobrogea pe la Ghecet și a intrat în Tulcea. Ulterior, între 14 și 23 noiembrie 1878, unități ale armatei române au sosit la Tulcea, Babadag, Constanța și în alte localități dobrogene fiind primite cu bucurie de către populația locală. La 11/23 octombrie 1878 s-a întrunit la Constantinopol o comisie europeană pentru delimitarea frontierei de sud a Dobrogei. La 17 decembrie 1878 comisia a adoptat un act final ce a fost

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
martie 1880). Actul normativ statua organizarea administrativ-teritorială a provinciei cuprinzând o serie de clauze restrictive ce perpetuau un regim excepțional privind drepturile electorale ale locuitorilor, achiziția de proprietăți imobiliare rurale în dreapta Dunării, nereprezentarea parlamentară a locuitorilor Dobrogei, numirea primarilor localităților dobrogene de către ministrul de Interne, acordarea unor prerogative mai largi prefectului, inexistența în Dobrogea a Curții cu Juri și constituirea consiliilor județene atât pe baza alegerii consilierilor de către locuitori, cât și prin numirea unora dintre consilierii județeni. Conform prevederilor legii de

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
organizare a provinciei până la finele secolului al XIX-lea sunt analizate în cadrul unui subcapitol intitulat Evoluția administrativă a Dobrogei în perioada 1880-1900. În perioada analizată s-au produs mai multe reforme administrative având ca obiect componența plășilor celor două județe dobrogene, precum și componența și denumirea unora dintre comunele și satele arondate diferitelor plăși. Astfel, după reforma administrativă din martie 1879, județul Constanța avea o suprafață de 7 150 de km2 și cuprindea plășile: Constanța, Medgidia, Mangalia, Hârșova și Silistra Nouă. Pentru

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
fost construite școli publice cu fonduri de la guvern, dar, cele mai numeroase clădiri de școală au fost construite de către locuitorii comunelor sau orașelor, atât prin contribuții în bani cât și prin prestarea unui număr de zile de muncă. Primarii localităților dobrogene erau desemnați de către prefectul județului dintre membrii consiliului comunal. De altfel, doar 5 din cei 7 consilieri comunali erau aleși de către locuitori, ceilalți doi fiind numiți de către prefect. Administratorii de plasă erau, de asemenea, desemnați de către prefect, fiind învestiți în

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de litere Thoma Basilescu, București, 1897. Dumitrașcu, Gheorghe, Localități, biserici și mănăstiri în Dobrogea până la 1878, Editura Fundației "Andrei Șaguna", Constanța, 1996. Dumitriu-Serea, G., Dumitriu-Serea, Elsa, Dobrogea românească, Tipografia Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1940. Ekrem, Ali, Mehmet, Din istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion, Constanța, 1994. Flaut, D., Iacob, M., Paraschiv, D., Tulcea 1878-1948: Memoria unui oraș, Editura Istros, Brăila, 2012. Georgescu, Ioan, Coloniile germane din Dobrogea, Institutul de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1926. Gheorghiu-Bârlad, G., N., Dobrogea. Studiu politico-social. Conferință

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
București, 1897. Nazaritean, I., A., Notițe istorice și geografice asupra provinciei Dobrogea, Tipografia Română B. Silbermann, Tulcea, 1882. Neicu, Ion, Țara dintre Dunăre și Mare, Institutul de Arte Grafice al Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1928. Pariano, C., D., Dobrogea și dobrogenii, Tipografia "Ovidiu", Constanța, 1905. Păuleanu, Doina, Constanța. 1878-1928. Spectacolul modernității târzii, vol. I, Editura Arcade, Constanța, 2005. Păuleanu, Doina, Constanța. Aventura unui proiect european, Editura Ex Ponto, Constanța, 2003. Păuleanu, Doina, Coman, Virgil, Moscheea regală Carol I din Constanța. 1910-2010

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Bitoleanu, Ion, Istoria românilor dintre Dunăre și Mare. Dobrogea, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979. Roman, N., Ioan, Drepturile, sacrificiile și munca noastră în Dobrogea față de pretențiile bulgarilor asupra ei, Tipografia "Victoria", Constanța, 1922. Roman, N., Ioan, Despre Dobrogea și dobrogeni, coord. Virgil Coman, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008. Roman, N., Ioan, Dobrogea și drepturile politice ale locuitorilor ei, Tipografia "Ovidiu", Constanța, 1905. Sarry, Constantin, Regele Carol I, Dobrogea și dobrogenii, Institutul de Arte Grafice "Speranța", București, 1915. Scheletti, Constantin, Dobrogea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Tipografia "Victoria", Constanța, 1922. Roman, N., Ioan, Despre Dobrogea și dobrogeni, coord. Virgil Coman, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008. Roman, N., Ioan, Dobrogea și drepturile politice ale locuitorilor ei, Tipografia "Ovidiu", Constanța, 1905. Sarry, Constantin, Regele Carol I, Dobrogea și dobrogenii, Institutul de Arte Grafice "Speranța", București, 1915. Scheletti, Constantin, Dobrogea. Organizarea, Tipografia Română, Tulcea, 1879. Seișanu, Romulus, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor, Editura Ziarului Universul, București, 1928. Simionescu, Ioan, Dobrogea, Editura "Cartea Românească", București, 1928. Sorescu, I., Marin, Din

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Tulcea, 1879. Seișanu, Romulus, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor, Editura Ziarului Universul, București, 1928. Simionescu, Ioan, Dobrogea, Editura "Cartea Românească", București, 1928. Sorescu, I., Marin, Din viața și activitatea arhimandritului Roman Sorescu, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2009. Sorescu, Roman, Monastirile dobrogene, Tipografia Profesională Dimitrie C., Ionescu, București, 1914. Stanciu, Marin, Dezvoltarea economcă și social-politică a Dobrogei în perioada 1878-1918, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", București, 1984. Stanciu, Marin, CHIRIAC, Ana, Din tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2009. Sorescu, Roman, Monastirile dobrogene, Tipografia Profesională Dimitrie C., Ionescu, București, 1914. Stanciu, Marin, Dezvoltarea economcă și social-politică a Dobrogei în perioada 1878-1918, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", București, 1984. Stanciu, Marin, CHIRIAC, Ana, Din tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București, 1988. Sturdza, Ștefan, Expunerea situațiunei plasei Sulina, judeciul Tulcea, Typografia Română, Tulcea, 1880. Șandru, D., Mocanii în Dobrogea, Institutul de Istorie Națională, București, 1946. Șeineanu, Romulus, Dobrogea, Gurile Dunării și

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
1920. Brătescu, Constantin, "Însemnări despre tătari", în Analele Dobrogei, an I, nr. 1, Constanța, 1920. Brătescu, Constantin, "Tulcea, schiță urbanistică", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Tipografia "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1928. Brătescu, Constantin, "Dobrogea Regelui Carol I și colonizările dobrogene", în Analele Dobrogei, an XIX, vol. III, Tipografia "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1939. Bulz, Ileana, "Relațiile anglo-române între anii 1880-1914", în volumul Diplomație și diplomați români, vol. II, Focșani, 2002. Bulei, Ion, "Culisele diplomatice ale tratatului din 1883", în Magazin istoric

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
în preajma Tratatului de Pace de la San Stefano (1878)", în volumul Istorie și societate, vol. I, coordonatori: Marusia Cârstea, Sorin Liviu Damean, Doru Liciu, Editura "Mica Valahie", București, 2004. Cheramidoglu, Constantin, "Așezarea industriei petroliere la Constanța (1897-1916)", în volumul Studii istorice dobrogene, coord. Valentin Ciorbea, Editura "Ovidius" University Press, Constanța, 2003. Ciachir, Nicolae, " Unele informații privind contribuția României la eliberarea Bulgariei", în Romanoslavica, X, București, 1964. Ciachir, Nicolae, Bitoleanu, Ion, "Dobrogea în ajunul războiului de independență", în Tomis, nr. 5, Constanța, 1967

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]