3,782 matches
-
al profesorului de civică. De ce? Mai întîi, pt că pur și simplu, icoana din clasa e moartă sau muribunda, nimeni nu se mai sinchisește de ea. Pe urmă, Icoana nu este și n-a fost niciodată un apendice “viril” al dogmei ci un simbol, un loc al epifaniei, o poartă către transcendență, care, depășește dogmă și uneori chiar o răstoarnă. Icoana e “deschisă”infinit, e un mediator universal și democratic, în fața căreia, sînt convins că homosexualii nu se simt vexați. Așa că
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
clasa e moartă sau muribunda, nimeni nu se mai sinchisește de ea. Pe urmă, Icoana nu este și n-a fost niciodată un apendice “viril” al dogmei ci un simbol, un loc al epifaniei, o poartă către transcendență, care, depășește dogmă și uneori chiar o răstoarnă. Icoana e “deschisă”infinit, e un mediator universal și democratic, în fața căreia, sînt convins că homosexualii nu se simt vexați. Așa că, “ultrasii” ateismului militant n-au de ce să mai ia, în sulițe, icoanele, deghizați în
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
simb rel nu este agresiv în sine)ci evacuarea LEGILOR Bisericii din spațiul decizional:administrativ, juridic, educațional al societății, adică îndepărtarea Instituției Bisericii din poziția de GESTIONAR al treburilor laice! 2. Simbolurile religioase scăpa ele însele de sub gestiunea rigidă a dogmelor și se întîlnesc într-un spațiu al libertății, pește capetele bisericilor care le revendică. 3. Icoanele nu sînt puse acolo de către stat ci de către membrii unei comunități(pe care-i ignori din moment ce-ntinzi “statul” ăla peste ei de-i sufoci
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
Cine mă strigă și cu cine s-a întâlnit în poem viața toată e-o pacoste mută și-o împlinire în moarte! Soarele există în legea lui cosmică! Poză 7 Ce moștenire mi-a dat tata mie e-o pură dogmă a firii sau o ironie a sorții? Doar bunul simț să-ți fie crezul și nedezmințita plăcere că orice sfârșit e și-un început... Doamne pe Scena Ta răzbat doar vânturile și valurile... Singurătatea amiezii cu gloria sânilor ei singurătatea
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
clipei hălăduind prin vise cu aprige strigări ne este teamă de frunze și căderi în abisuri și gândim cu nesomn la trecutele zări În vorbe ne crește speranța că mâine vom fi fericiți fărdelege și ploi aruncăm cu trecutul în dogme și pietre și credem că viața ne e plină în 2 Înghițim preparate din clipire și vise pendulăm cu-ndoială în acte de fum ne privim în oglinzi și piei de premise strecurând în impresii columne de nori Dănțuiala cu
POEM HIERATIC XXXXI PĂDUREA FĂRĂ SEMNE DE CIRCULAŢIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373796_a_375125]
-
macabru grotesc greu de imaginat regizoral. Fratele își aduce sora, pe un cal fantastic, în noaptea când la biserica satului se prăznuia învierea lui Isus. Aici Blaga iese din scenariul baladesc, cu intenția de a-și insinua concepția ce subminează dogma. Simultaneitatea unor gesturi din ritualul creștin, simbolic și irepetabil, cum spuneam mai sus, cu scenariul păgân al învierii lui Kostandin putea să pară o blasfemie. Moartea mamei, ucisă de emoție, confirmă învierea lui Kostandin, între miezul nopții și cântatul cocoșului
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
o orânduire ideală, paralelă cu lumea reală. Faptul dă întregii povești aspectul de parabolă scrisă de un autor disident, cum și era Kadare. Numai că disidența lui era precumpănitor politică și nu religioasă. Că bocitoarele cântau cu încăpățânare balada, sfidând dogma, nu e decât un mod de a indica mentalitatea care conservă tradiția. Formal, jeluirea lor e un laitmotiv al prozei. Stresi nu-și trădează comunitatea în care a încolțit și s-a păstrat besa, „această forță sublimă în stare să
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
-se pe sine, el mărturisește, fără ocol, în admirația mulțimii: „pe Doruntina Kostandin a adus-o”. După aceea, Stresi n-a mai fost văzut, a intrat în legendă, sporind autoritatea credinței în „adevărul” cântat de baladă. E un triumf asupra dogmelor de orice fel. Acesta ar fi sensul ambelor opere. Numai că la Blaga discursul e asumat strict individual, iar la Kadare exponențial și oarecum nostalgic.
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
în Milan și Galia și mai puțin la Roma), se trage din Răsărit și își are rădăcinile în tradiția apostolică. În al doilea rând, denumirea de "Crez romano-constantinopolitan" neglijează influența puternică a Crezului Ierusalimitean, nemaivorbind de contribuția niceeană în clarificarea dogmei trinitate și impunerea termenului ὀμοούσιος. În al treilea rând, o astfel de denumire nu e tradițională și are un iz ecumenist foarte evident. Așa cum se poate vedea și din textul Simbolului de Credință, acesta, ca și toate celelalte Simboluri de
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
Există credința că mulți dintre măslinii existenți (și) astăzi datează din vremea lui Hristos. Am mers, în continuare, la Mormântul Maicii Domnului care se află tot în zona Ghetsimanului. După ce al V - lea Sinod Ecumenic a recunoscut și a legiferat dogma destinului divin al Sfintei Fecioare Maria - Născătoarea de Dumnezeu, mormântul ei a devenit, începând cu acest secol, loc de pelerinaj. Actuala criptă uriașă care acoperă mormântul reprezintă doar reminiscențele acelei biserici cu etaj, construită de Împăratul Marțian (450 - 457) și
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
de pacifiști, ca biserică de dinainte și după schisma nu a fost constituită din lași. În ciuda căderilor, nimeni nu s-a apucat să inducă defetismul așa cum se întâmplă din nefericire de 27 de ani și în prezent! Lașii care fac dogmă din jumătate de proverb: "capul ce se pleacă sabia nu-l taie” ignoră, cu bună știință, jumătatea cealaltă: "dar nici soarele nu-l vede”. Constantin cel Mare l-a zdrobit pe Maxentiu la Pons Milvius! Strategul Belisarie (“pompierul” lui Iustinian
JOACA CU PACIFISMUL ORTODOCS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384834_a_386163]
-
stăruitoare, anonimă și individuală, a unor misionari deprinși materialmente de baza lor canonică. Aceasta explică de ce Ortodoxia noastră țărănească nu este atât o religie cu Biserică chezășuitoare a credinței, cât mai ales un fel de cosmologie în care elementele de dogmă strict ortodoxă se ipostaziază în realități cocrete; de ce, cu alte cuvinte, creștinismul a coborât la noi în realitățile imediate ale zilei contribuind la crearea unui suflet specific românesc”. Pentru ceea ce definește el a fi ortodoxismul, elementul de bază este Ortodoxia
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
frumusețe, deși în principiu, morții antici nu sunt frumoși. Creștinii sunt cei care au introdus masca frumoasă a mortului. 67. Cine slujește lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului. 68. Omul este guvernat pe pământ de două morale: de morala dogmelor, care este creștină și eternă, adică absolută, și de morala normelor, care, ca morală laică, este construită pe puținătatea și imperfecțiunea omului. Morala laică nu poate fi desprinsă de morala absolută și ea arată că omul se mișcă asimptotic la
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
o schimbi, ca pe tren, la care stație vrei. Omul autonom nu e capabil să creeze o ordine morală. O primește de sus, sau nu o primește deloc. Cum e posibilă morala publică? Prin înstăpânirea absolută a moralei religioase creștine. Dogmele creștine trebuie să poruncească normele morale, care, fără ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor decât prin obiect. Morala publică într-un stat creștin trebuie să stea sub imperiul certitudinii dogmelor creștine reflectate imperfect de omul mărginit. Dacă nu situăm
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
morala publică? Prin înstăpânirea absolută a moralei religioase creștine. Dogmele creștine trebuie să poruncească normele morale, care, fără ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor decât prin obiect. Morala publică într-un stat creștin trebuie să stea sub imperiul certitudinii dogmelor creștine reflectate imperfect de omul mărginit. Dacă nu situăm Biserica deasupra statului, ne aflăm în treabă și face fiecare ce vrea. 70. Elitele morale sunt mai presus decât cele intelectuale. Mie îmi plac oamenii care fac judecăți. Cei care fac
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
Împărățind amoruri ancestrale. Sunt treaz... Privesc la lună că un scai, Ce poposește peste toți și toate... Te-aștept la ceas de ziua la un ceai, Să ne întoarcem în singurătate. La geamul meu ești unic felinar, Peste păcate, idealuri, dogme... Mai ard în sobă urme, vagi, de jar, Se împletesc cu ale tale forme. Tomnatec, anodin, în cartier, Placid și elegiac privesc în noapte... Orașu-nconjurat e de mister, Mi-e dor de tine, de-ale tale șoapte. Privesc cum doarme
SOMNUL ORAŞULUI ( III ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385032_a_386361]
-
și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui Ioanichie Bălan de a vorbi și mai ales de a aprofunda cuvintele Scripturii și în special ale Noului Testament, precum și a dogmelor și a sfintelor canoane, preocuparea pentru cărțile fundamentale ale spiritualității ortodoxe, cum ar fi Patericul și Filocalia, dar și pentru textele liturgice cuprinse în cărțile de slujbă, l-au făcut să fie iubit și în același timp să fie un
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN. FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A NOUĂ ANI DE LA MOMENTUL MARII SALE TRECERI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384303_a_385632]
-
multe rânduri, care este o „carte profund politică”, cum spune Tom Rockmore, „ un text filozofic coerent în slujba nazismului ”. Nemulțumirea lui Heidegger pornește de la faptul că filozofia a îmbrățișat fără discernământ conceptul de „ființă”, transformându-l într-un fel de dogmă și, din această cauză, lăsându-l nedefinit ontologic și otnic, altfel spus ignorând interpretările despre faptul de a fi ființă a unei ființări sau de a fi lucru al unei lucrări, motiv pentru care își propune să ne lumineze. Din
FIINŢĂ ŞI TIMP SAU “LOIALITATEA OARBĂ FAŢĂ DE HITLER” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382398_a_383727]
-
care Creatorul îl așteaptă mereu de la Creația sa, pentru motivarea împlinirii tuturor făgăduințelor și pentru restabilirea echilibrului tulburat de bezmeticia omului. Eugen Dorcescu recapitulează și recreează psalmi în manieră absolută, străluminând vechile înțelesuri cu sensibilități și exigențe noi, corectând, după dogmă, imaginea blagiană apocaliptică a „Paradisului în destrămare”. Impresia finală, după parcurgerea atentă a psalmilor lui Eugen Dorcescu, este că, măcar pentru multă, multă vreme, nu se mai poate scrie poezie psaltică. Limpezimea de cristal a frazei poetice nu e depășită
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
-i vorbești! Ești unică, ca toți copii mei Vino fără frică, nu ascultă de ei, Vrei sa simti adevărul meu din tine, iti aparține, Reamintește-ți, totul există gratiei divine! Eu nu-ți cer mult, deajuns sunt două lucruri, Nici dogmă, nici ritualul, post sau rugăciuni Nu-ți deschid drum către Mine de continui în minciuni Și faci celor ce zici că-i iubești, "mici răutăți"! Iubește-i și dă-le lor ce-ai vrea că tu să ai! Referință Bibliografica
REAMINTEŞTE-ȚI... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382610_a_383939]
-
al lucrării prezintă experiența implicării Bisericii Ortodoxe Române în dezvoltarea culturii românești, în conturarea și păstrarea identității naționale prin implicarea în realizarea unității statale, de păstrătoare a unității credinței ortodoxe - expresia unității Bisericii - care se manifestă prin unitatea ei în dogme, în cultul și în lucrarea ierarhiei săvârșitoare a tainelor și propovăduitoare a credinței în prezența lucrătoare a Domnului nostru Iisus Hristos în Biserică, indiferent de provocările atee sau secularizante cu care se confruntă. Clerici și mireni au mărturisit în temnițe
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > HRISTOS A ÎNVIAT! Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1205 din 19 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creștinismului, dogma fundamentală a credinței creștine. Este o sărbătoare a bucuriei depline, a luminii divine, a comuniunii, a sufletului. În noaptea Învierii creștinii se bucură de o stare harică deosebită, de o părtășie specială cu semenii și cu Dumnezeu. Putem vorbi de
HRISTOS A ÎNVIAT! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383550_a_384879]
-
n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră" (I Cor. 15, 14). Fără Înviere n-ar fi fost nici altar, nici preoți, nici credință, iar botezul nu ar fi avut nici o semnificație. Mare taină este această dogmă, cu greu se poate pătrunde în înțelesurile adânci ale Învierii. "Judecați voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm de voi mai mult decât de Dumnezeu: noi nu putem să nu vorbim despre ceea ce am văzut și am
HRISTOS A ÎNVIAT! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383550_a_384879]
-
acestor lucruri" (F. Ap.), așa le răspundea apostolii membrilor tribunalului evreiesc de atunci. Cu greu au înțeles ucenicii lui Hristos, deși, unii dintre aceștia au fost martori oculari la eveniment. Cu o și mai mare greutate au pătruns în tainele dogmei cei care au primit darul iubirii și au văzut Învierea cu “ochii credinței”. Majoritatea creștinilor acceptă taina Învierii, l-au primit pe Iisus ca mântuitor personal, dar puțin sunt cei care și viețuiesc creștinește, care îl iau drept model în
HRISTOS A ÎNVIAT! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383550_a_384879]
-
Dar românașul simte Că el e afectatul! S-a demolat o țară Vândută la fier vechi De lifta cea avară Netrasă de urechi... Ne e furată glia Bucată cu bucată, Pierdută-i bătălia Și țara-nsângerată... Deșteaptă-te române O dogmă a devenit Și imnul ne rămâne De magmă pâjolit... Hotarul e azi nesigur, În coastă avem dușman Și nu-i doar unul singur Perfid și inuman... Săraca țară blândă Din plaiul mioritic, Se zbate azi flămândă În mediu paralitic! Referință
CÂNTEC DE JALE AL MIORIŢEI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382916_a_384245]