15,628 matches
-
PRO TV este vizat și de alte procese. Fostele angajate ale departamentului de PR din Pro TV, restructurate subit la începutul lunii mai, au decis să dea postul în judecată. Elenă Petre, fost director executiv, se judecă pentru litigii de muncă. Doina Grădea, fost șef al Pro TV Internațional și asistența lui Adrian Sarbu în anii '90, contestă în instanță concedierea de la postul TV. George Negrilă a lucrat pentru Pro TV peste cinci ani, ca director de imagine și operator și are
PRO TV, zdrobit de decizia Tribunalului București. Sume uriașe by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21627_a_22952]
-
nu mă rup de cârdul meu prin lume, / Când pe idei mă vreau crucificat.” (De ce scriu, Și toamna vine) Ținuta lui, aparent sălbatică și deopotrivă dură, s-a imprimat poeziei ca ecoul unei păduri adânci. Exemplu: „Până-n măduva tăcerii / glasul doinei îmi străbate / rostogol din munți în lună / ca ndoiala dintr-un frate.” Dar versul de mai sus alternează cu un moment de gingășie și căldură, ce te îndeamnă să-l îndrăgești și să-i iubești poezia: „Înțelept vorbind de lucruri
O nuntă literară. In: Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
frate.” Dar versul de mai sus alternează cu un moment de gingășie și căldură, ce te îndeamnă să-l îndrăgești și să-i iubești poezia: „Înțelept vorbind de lucruri, / rumegam raza eternă, / până chihlimbarul mării / pe catarg zâmbi în bernă.” (Doină, Om de Povară) Chiar dacă necomformismele sale zgârie timpanul, deprimând partenerul de convorbire, subconștientul îi pune în rime doar gândul îndârjit, redându-i cheful de viață. Exemplu: „Din nou îmi vine să mă nasc / așa pățesc de multe primăveri / strâng șaptezeci
O nuntă literară. In: Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
la extrema dreaptă. Consider că regretatul Ion Negoițescu a exagerat mult cînd l-a calificat pe poet un protolegionar pentru că xenofobia nu epuizează doctrina extremei drepte interbelice. Cît despre alegerea făcută de autorul nostru din opera lirică a lui Eminescu (Doina) aș spune, mai întîi, că ea este o compoziție modestă, retorică, în vers popular care, cum a demonstrat N. Murărașu, nici n-a fost creată în 1883 pentru inaugurarea, la Iași, a statuii lui Ștefan cel Mare, ci încă în
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
la Iași, a statuii lui Ștefan cel Mare, ci încă în 1870 cu prilejul sărbătoririi a patru veacuri a voievodului omagiat la mănăstirea Putna într-o mare festivitate. Este inutil să-i învățăm pe îndrăgostiții liricii eminesciene cum să citească Doina (Cum se cuvine înțeleasă "Doina" lui Eminescu, se intitulează eseul). Mai potrivit ar fi să-i povățuim să nu o considere o capodoperă, ci o modestă compoziție în versuri, în ciuda aprecierii autorului nostru că "Doina nu este nicidecum o producție
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
Ștefan cel Mare, ci încă în 1870 cu prilejul sărbătoririi a patru veacuri a voievodului omagiat la mănăstirea Putna într-o mare festivitate. Este inutil să-i învățăm pe îndrăgostiții liricii eminesciene cum să citească Doina (Cum se cuvine înțeleasă "Doina" lui Eminescu, se intitulează eseul). Mai potrivit ar fi să-i povățuim să nu o considere o capodoperă, ci o modestă compoziție în versuri, în ciuda aprecierii autorului nostru că "Doina nu este nicidecum o producție inferioară sau marginală, ci, la
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
liricii eminesciene cum să citească Doina (Cum se cuvine înțeleasă "Doina" lui Eminescu, se intitulează eseul). Mai potrivit ar fi să-i povățuim să nu o considere o capodoperă, ci o modestă compoziție în versuri, în ciuda aprecierii autorului nostru că "Doina nu este nicidecum o producție inferioară sau marginală, ci, la o analiză atentă, o creație reprezentativă și testamentară, o capodoperă în genul ei". Dar înțelegem perfect de ce supralicitează un doctrinar legionar de astăzi această poezie în metru popular din 1870
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
lumii Europei Centrale din care vin, încît orice formă de reacție șovină față de ea ar fi deplasată. În sufletul meu mă simt român și ungur, poate mai mult ungur decît român". Și în decembrie 1971: În vreme ce muzica populară românească, cu excepția doinei, mă lasă rece, mă oripilează chiar, cel mai banal refren maghiar mă răscolește cum nimic nu mă poate răscoli. În mod normal dacă "România" n-ar fi existat, mi-aș fi făcut studiile la Budapesta și la Viena; sînt un
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
autorului, care se pretează și la calambururi ieftine ("lefterie"!). Revolta cititorului de bună credință este însă înăbușită de amuzament, deoarece autorul pare urmărit de contradicții: îl critică pe Cristian Preda deoarece nu argumentează, în timp ce domnia-sa ne informează apoftegmatic că "Doina trebuie judecată contextual după estetica poeziei populare" - bineînțeles, doar prezintă toate caracteristicile folclorului literar: anonim, oral, etc. După toate acestea, nu ne mai miră că autorul nu înțelege miza Dilemei (VI/265), un act de igienă culturală, deopotrivă revalorizare și
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
sau care ar putea fi localizată în județ. În Scrisoarea a III "Rovine" este localizată în județul Teleorman și atunci evident "Cartea" fiului de Domn, după bătălie, tot de aici a fost trimisă "dragei sale de la Argeș mai departe"; În "Doina" - citim versurile - De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi/ Și s-așează pe la noi (Turnu- spune autorul este evident, orașul teleormănean Turnu Măgurele; eu aș putea obiecta însă că dorind să descrie românii care "plânsu-i-s-au", prin toponimice de extreme
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
La ce atâta grabă?!", și-o fi spus. De ce să renunțe la plăcerea de a face culcat cu mărunții servitori moșteniți de la Iliescu, numai pentru a avea discuții în contradictoriu cu Ana Blandiana, cu Gabriel Liiceanu, cu Dinescu sau cu Doina Cornea? Căutarea unei legitimări prin sine și prin micul grup de suporteri i-a fost în cele din urmă fatală președintelui. Omenește vorbind, lucrurile sunt de înțeles. Să ne amintim că, până pe ultima sută de metri a campaniei electorale, nici
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
ale unui spirit liber și rafinat. Este nivelul la care se situează, în egală măsură, realizarea interpretativă datorată muzicienilor formației Trio "Contraste" din Timișoara. Imposibil de decantat toate momentele concertelor festivalului, selecția proprie se orientează în mod subiectiv către lucrarea Doinei Rotaru, către cea a maestrului Anatol Vieru, creator prezent în sălile de concert cu o vivacitate temeinică, justificată de viața cea adevărată, prin operă, viața cea de după viață. Cu titlul de mari lucrări ale ediției din acest an, amintesc "Sequentia
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
condiții excelente la editurile Universalia și Du Style, ediția operelor complete ale scriitorului convoacă o echipă strălucită de filologi, critici, istorici literari și oameni de teatru; îngrijită, prefațată, cuprinzînd un amplu tabel bio-bibliografic, cu note și comentarii de Ion Vartic, Doina Uricariu, Mariana Vartic, Ștefan Oprea și Sorana Coroamă-Stanca, ediția critică reprezintă un exemplu din multe puncte de vedere. Mai întîi, lucrul în echipă, esențial într-o asemenea împrejurare; e cu totul remarcabil să vezi lucrînd împreună oameni de specialități diferite
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
Stanca, e ființa-care-scrie - trăind: un ceas de hîrtie, cum, inspirat, se numește volumul ce adună opera poetică a lui Dominic Stanca. Nu sînt multe lucruri de adăugat lîngă pertinentele prefețe semnate de Ion Vartic la volumul de proză și de Doina Uricariu la volumul de poezie. Opera literară a lui Dominic Stanca a intrat acum, în sfîrșit, în circuitul public; e timpul să o recuperăm și, mai ales, să-i acordăm locul ce i se cuvine în istoria literaturii române contemporane
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
Marina Constantinescu Un proiect mai vechi al regizorului Mihai Măniuțiu, realizat de altfel și acum cîțiva ani cu scenografa Doina Levința în Marea Britanie, capătă alte contururi zilele astea pe scena Toma Caragiu a Teatrului Bulandra. Este vorba despre spumoasa comedie moralizatoare a lui Shakespeare, Îmblînzirea scorpiei. Decorurile îi aparțin scenografului Mihai Mădescu, vechi colaborator al regizorului Măniuțiu, iar costumele sînt
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
vibrație a culorilor timbrale. Tumageanian este artistul pentru care complexul culorilor vocale dispuse întotdeauna de motivația stărilor de spirit definite de un raport muzical poetic; cum s-a realizat și de această dată. La cererea insistentă a publicului am reaudiat "Doina" de George Enescu, acompaniată de sonoritățile grave ale corzilor, lucrare pe care solistul ne-o prezintă cu generozitate, nu pentru prima oară. În încheierea aceluiași concert a fost reaudiat Poemul vocal simfonic "Isis", pentru orchestră și cor de femei. Este
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
era însăși editarea, deoarece bătrînul poet Toma, după ce discutam fiecare poezie în parte, dar absolut fiecare poezie în parte, ne cerea ca la sfîrșit, într-un fel de comentariu, să arătăm că poezia este greșită în ceea ce privește ideile poetului". Nu doar Doina a fost exclusă, ci și capodopera eminesciană, Luceafărul: "O singură poezie nu putea să figureze în nici una din edițiile de atunci, pentru că așa se considerase că e bine, și anume "Luceafărul"". Desigur pentru ca puterea mundană a "socialismului biruitor" să se
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
citite: un mic "dosar" Sorin Titel la judecata de apoi, la care colaborează Norman Manea, N. Bârna, Marian Victor Buciu, Ramona Malița și Marius Miheț, un admirabil M. Zaciu - Homo viator de Virgil Podoabă și, mai ales, subtitlul comentariu al Doinei Curticăpeanu pe marginea unei cărți de Marcel Corniș-Pop de la Fundația Culturală Română, în care sînt strînse rezultatele unui experiment academic american pe tema povestirii lui H. James Desenul din covor. Cronicarul s-a și pus în mișcare să găsească Tentația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
amplificare a unei biserici din preajmă. Slavă Domnului, Normalitatea exista! A doua zi, la reluarea festivalului, parcă toată suflarea cinefilă se adunase - culmea - nu într-una din sălile imense ale Cineplexului Odeon, ci într-una minusculă, cam cît fostul Cinema Doina din București, să vadă Elogiul dragostei de promotorul noului val, căruia Cinemateca Ontario i-a consacrat în această toamnă retrospectiva "Godard for Ever", reiterîndu-i maxima platoniciană potrivit căreia "Cinematograful nu este o reflecție a realității, ci realitatea acestei meditații". Acest
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
ca ambasador al țării sale în capitala Franței, unde trăiește ultimii cinci ani din viață, pe care a descris-o, apoi, într-o scriere rămasă celebră (Istoria misiilor mele politice). Era poet (la Paris, în 1853, publicase primul său volum, Doine și lăcrimioare) și, în plus, avea demnitatea de ministru de Externe al Moldovei. Era un om cultivat, inteligent și cu reală pricepere diplomatică. Să mai adaug faptul că, deși avînd șanse reale de a ajunge domnitor, a renunțat în favoarea lui
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
cel mai frumos. Românul e frate cu codrul, se spovedește paserilor, mîngîie boul din tînjală, se lasă în seama căluțului. Porumbul plivit de buruiană rîde de bucurie, mărul necurățit se roagă de fata bărbată să-l curețe. În povești, în doine, în viața de toate zilele, românul pune umanitate în raporturile sale cu vitele și cu natura. Nu-și grijește vita ca neamțul, dar legătura lui cu ea e mai umană, mai adîncă. Neamțul o grijește din utilitarism și dintr-un
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
Constantin Țoiu (se dedică doctoriței Doina Constantinescu) Au fost odată ca niciodată un băiat eschimos și-o fată eschimosă. Ei nu se cunoșteau, băiatul fiind născut în Alaska, iar fata la Cercul polar, dincolo de Scandinavia, din părinți laponi. Băiatul se născuse după un străvechi obicei al
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
Ceaikovschi, Brahms etc. Cei ce iubesc muzica contemporană vor putea urmări "Ansamblul secolului XX" de la Viena, un oratoriu de Penderecki sub bagheta compozitorului și din creația românească o simfonie de Vieru, o primă audiție mondială a Concertului pentru clarinet de Doina Rotaru. Un adevărat regal vor fi cele două concerte ale Scalei din Milano conduse de "Il Divo assoluto" Riccardo Muti și "Salomeea" de Richard Strauss cu ansamblul Operei din Viena în viziunea dirijorală a lui Seiji Ozawa și bineînțeles "Oedip
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
Marcel Iureș. Perioada aceea formidabilă se poate prinde cu un singur titlu: Richard al III-lea, un spectacol care l-a scos în față pe Marcel Iureș în cea mai complexă și impozantă ipostază. Să nu uităm splendidele costume ale Doinei Levința. În Hamlet-ul lui Tocilescu de la Bulandra din 1985, Marcel Iureș juca Horațio, cel mai bun Horațio pe care l-am văzut, și nu sînt puține spectacolele cu această piesă pe care l-am vizionat prin lume. Sensibilitatea, puterea și
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]
-
al României, Victor Ciorbea a bombardat partidul cu acuzații ucigătoare după ce și-a înființat propriul partid, mai creștin democrat decît PNȚCD-ul. Mai nou, în sprijinul direcției Ciorbea li s-a cerut să depună adeziuni surorilor lui Corneliu Coposu și Doinei Cornea, persoane care n-au fost consultate nici în particular pe vremea cînd PNȚCD era la putere. Ar mai lipsi, pentru obținerea unei adeziuni incontestabile, ca susținătorii lui Victor Ciorbea să organizeze o ședință de spiritism politic la care să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]