1,538 matches
-
și Jean-Luc Cronel. Fie și pentru Tom și Jerry (vorba Simonei Popescu) și nu-i de aruncat cutia... Dincolo de temă, aniversarea Secolului 21 este marcată printr-un grupaj amplu, în care colaboratori și prieteni salută și evocă, plătindu-și, ca Doinaș lui Streinu, o datorie de recunoștință. În fine, discuții prin oraș, pictînd pe Pictor Verona, și discuții la Universitate, despre Austria și aderarea României la Uniunea Europeană. Un tur complet de lume mare, într-o revistă care plimbă veacul.
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10212_a_11537]
-
securității și securiștilor ș.a.m.d. domnia-sa a ținut din nou un discurs lung sforăitor și ciudat cel puțin după opinia mea În care Îi deplângea doar pe informatorii Securității dovediți din cadrul Uniunii, cap de listă fiind Ștefan Augustin Doinaș fostul maestru și model al domnului Dinescu pe care domnul Dinescu l-a divulgat ca informator al Securității. Am rămas stupefiat și a trebuit să intervin când domnul Manolescu a mers cu deplângerea acestor informatori până la a spune că domnul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
și model al domnului Dinescu pe care domnul Dinescu l-a divulgat ca informator al Securității. Am rămas stupefiat și a trebuit să intervin când domnul Manolescu a mers cu deplângerea acestor informatori până la a spune că domnul Șt. Aug. Doinaș a fost poate cel mai hărțuit scriitor de către Securitatea română și indignarea m-a făcut să-i spun că nu cred acest lucru că cel mai hărțuit scriitor de Securitatea română am fost eu și cel mai pedepsit sau cel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
hărțuit scriitor de către Securitatea română și indignarea m-a făcut să-i spun că nu cred acest lucru că cel mai hărțuit scriitor de Securitatea română am fost eu și cel mai pedepsit sau cel mai oropsit, Întrucât Ștefan Augustin Doinaș a călătorit În toată lumea, era directorul Fondului Literar și aproba bani cui știa el, probabil pe criteriile cunoscute, la Fondul Literar cu prietenul lui bun Mircea Dinescu de altfel, și că dacă e să facem topuri de astea păi eu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
raport tensional cu iubirea, căldura, topirea "frunților înghețate", la temperatura sîngelui vărsat pe caldarîm. Totul se adună, de pildă, în acest poem, unde Varujan Vosganian regăsește tonalitatea baladescă, în tradiția poeziei noastre, de la pașoptiști și Eminescu, pînă la Ștefan Aug. Doinaș și Mihai Ursachi: "Floare de cais,/ nu înflori mai devreme,/ nu lăsa albul zăpezii să te cheme./ Omătul e floarea unui alt copac/ pe ale cărui crengi,/ mugur de cais, să nu te dezlegi./ Lasă vîntului calea muntelui,/ lasă soarelui
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
petrecut ieri, și despre care am mai scris, fără să simt vreodată că am spus-o cum trebuie... Negoițescu încearcă să se sinucidă. E cât pe-aci să reușească. Salvat în ultima clipă, la căpătâi, bunul său prieten Ștefan Augustin Doinaș, de la Cercul literar din Sibiu, îl întreabă ironic, ca pe un critic despre un volum nou apărut: Nego, dragă, spune-mi și mie, cum e Dincolo?... Am reținut două... măști. Una de pe figura lui Doinaș, care îmi spusese cu un
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
bunul său prieten Ștefan Augustin Doinaș, de la Cercul literar din Sibiu, îl întreabă ironic, ca pe un critic despre un volum nou apărut: Nego, dragă, spune-mi și mie, cum e Dincolo?... Am reținut două... măști. Una de pe figura lui Doinaș, care îmi spusese cu un aer al lui, goethean, mefistofelic, că Nego i-ar fi spus, bâlbâindu-se... Dragă Doinaș,... tot un fel de aici... Pe fața lui Negoițescu însă, - Doinaș nefiind de față în acel moment - scria ca pe
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
volum nou apărut: Nego, dragă, spune-mi și mie, cum e Dincolo?... Am reținut două... măști. Una de pe figura lui Doinaș, care îmi spusese cu un aer al lui, goethean, mefistofelic, că Nego i-ar fi spus, bâlbâindu-se... Dragă Doinaș,... tot un fel de aici... Pe fața lui Negoițescu însă, - Doinaș nefiind de față în acel moment - scria ca pe un palimpsest, în timp ce se înfrunta sever: îmi pare rău, dragă Doinaș, dar mi s-a spus că n-am voie
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
Dincolo?... Am reținut două... măști. Una de pe figura lui Doinaș, care îmi spusese cu un aer al lui, goethean, mefistofelic, că Nego i-ar fi spus, bâlbâindu-se... Dragă Doinaș,... tot un fel de aici... Pe fața lui Negoițescu însă, - Doinaș nefiind de față în acel moment - scria ca pe un palimpsest, în timp ce se înfrunta sever: îmi pare rău, dragă Doinaș, dar mi s-a spus că n-am voie să spun... Ceea ce era în atmosfera vremii. Nici una din cele două
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
că Nego i-ar fi spus, bâlbâindu-se... Dragă Doinaș,... tot un fel de aici... Pe fața lui Negoițescu însă, - Doinaș nefiind de față în acel moment - scria ca pe un palimpsest, în timp ce se înfrunta sever: îmi pare rău, dragă Doinaș, dar mi s-a spus că n-am voie să spun... Ceea ce era în atmosfera vremii. Nici una din cele două fraze nu pare, cert, o invenție. Asemenea replici nu pot fi născocite... decât prin mijlocirea geniului... Și, totuși, ele par
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
mă întimida... El putea fi feroce, având raierii necruțătoare, ca orice bucureștean. Normal, s-ar fi cuvenit să ne înțelegem. Păstram însă distanța. Fiind el atât de sincer și de agresiv, instinctul îmi șoptea să am grijă... Mai întâi, pe Doinaș l-am cunoscut în lumea artistică bucureșteană ce o frecventam, în epocă. Pe vremea aceea, pe lângă reportaje, la Gazeta literară, scriam uneori și cronici de balet la spectacolele de la Operă. O slăbiciune a mea din junețe. Dirijoratul clasic, de pildă
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
adevărate căpetenii de oști, ca Wilhelm Furtwangler, Herbert von Karajan... Eram prieten cu Irinel Liciu, balerină de clasă mare, socotind-o ca pe o soră. De ea avea să se îndrăgostească subit, abia sosit din Ardeal, timidul poet Ștefan Augustin Doinaș. Astfel, ne cunoscurăm... Când el a fost arestat pentru non-denunț, Irinel Liciu, în culmea gloriei, s-a dus la Leonte Răutu, să-l scoată pe poet din închisoare. Cunosc de la ea reacția marelui politruc, admirator al artistei, cum l-a
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
despre ce era vorba, ochii i se transformaseră... în două bucăți de gheață, - cuvintele ei. (Piatra,... cine are de gând cumva s-o azvârle, o dată, e bine în primul rând să se gândească, întâi, la sine, și... tot bine). Prin Doinaș, aveam să-l cunosc pe Negoițescu. Am arătat cum, înî memoriile apărute. Repet, fiind vorba de doi scriitori atât de importanți... Știți, prin urmare, cum îl trimisese Doinaș la mine, pe Nego, la Espla, cu un mss. ...Știți cum mă
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
primul rând să se gândească, întâi, la sine, și... tot bine). Prin Doinaș, aveam să-l cunosc pe Negoițescu. Am arătat cum, înî memoriile apărute. Repet, fiind vorba de doi scriitori atât de importanți... Știți, prin urmare, cum îl trimisese Doinaș la mine, pe Nego, la Espla, cu un mss. ...Știți cum mă pomenisem eu în holul editurii cu un tip care se bâlbâia teribil, neînțelegând ce vrea să spună. Cu greu, aflasem. Enervat, îi dădusem pe loc telefon lui Doinaș
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
Doinaș la mine, pe Nego, la Espla, cu un mss. ...Știți cum mă pomenisem eu în holul editurii cu un tip care se bâlbâia teribil, neînțelegând ce vrea să spună. Cu greu, aflasem. Enervat, îi dădusem pe loc telefon lui Doinaș, certându-l: ce mi l-ai trimis pe cap pe idiotul ăla?!... Frază pe care Nego râzând mă punea des să o spun.
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
posibil să existe și anumite resentimente, care, probabil, că nu sunt străine de frustrări și nedreptăți personale acumulate în timp. Așa se explică, poate, paradoxul că, deși despre poezia lui au scris critici importanți (Ion Negoițescu, N, Steinhard, Ștefan Aug. Doinaș, Lucian Raicu, N. Manolescu, Marin Mincu, Ion Pop, Alexandru Cistelecan, Marian Popa, Victor Felea, Petru Poantă etc.), statutul său de poet reprezentativ pentru poezia românească din a doua jumătate a secolului douăzeci, cu merite certe la înnoirea ei, încă așteaptă
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
Hăulică răspunde interminabil, dar elegant (în românește însă). Felul în care noi am venit acolo, înotând prin nămeți, îl asemuie pelerinajului lui Herzog la Paris, la Lotte Eisner. Era atât de cald în salon încât îmi zvâcneau obrajii de febră. Doinaș, după două whiskyuri, vrea să pupe doamnele, îmi face bezele în timp ce discută cu ambasadorul. Geta Brătescu îmi arată un colț frumos al salonului - mobilă "second empire" și un tablou de secol XVIII, scenă de carnaval, foarte grațios, foarte pur. De la
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
A aflat foarte târziu și de rolul lui Caraion în tragedie. Am citit zilele acestea o teză de doctorat a unui fost student al meu, din care România literară și alte reviste au publicat deja ample fragmente, despre Ștefan Aug.Doinaș. Autorul, George-Florian Neagoe, a avut acces la dosarul de rețea (deschis în 1958) și, respectiv, de urmărire (deschis în 1979) ale poetului. Despre faptul că Doinaș semnase un angajament cu Securitatea știam de la „Întâlnirea” României literare menționată la începutul editorialului
„Păunescu a făcut (rău) cât jumătate din Securitate“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4090_a_5415]
-
care România literară și alte reviste au publicat deja ample fragmente, despre Ștefan Aug.Doinaș. Autorul, George-Florian Neagoe, a avut acces la dosarul de rețea (deschis în 1958) și, respectiv, de urmărire (deschis în 1979) ale poetului. Despre faptul că Doinaș semnase un angajament cu Securitatea știam de la „Întâlnirea” României literare menționată la începutul editorialului. Conținutul informărilor nu-mi era însă cunoscut decât din zvonuri. O parte din el, căci multe pagini au dispărut, e reprodusă în teza lui Neagoe. Doinaș
„Păunescu a făcut (rău) cât jumătate din Securitate“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4090_a_5415]
-
Doinaș semnase un angajament cu Securitatea știam de la „Întâlnirea” României literare menționată la începutul editorialului. Conținutul informărilor nu-mi era însă cunoscut decât din zvonuri. O parte din el, căci multe pagini au dispărut, e reprodusă în teza lui Neagoe. Doinaș a semnat angajamentul, olograf, pe 4 februarie 1958, „de bună voie și nesilit de nimeni“, primind numele conspirativ Andrei Golfin, iar din 1971 Gogu Ivan, și a furnizat informații, mai mult sau mai puțin conștiincios, până în 1984, când a fost
„Păunescu a făcut (rău) cât jumătate din Securitate“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4090_a_5415]
-
puțin apropiați, ca Radu Enescu sau Adrian Marino. Un informator, neidentificat în teză, cu siguranță scriitor sau critic, și care decriptează, cu o erudiție care trebuie să-i fi făcut mat pe securiști, câteva poezii în stil esopic ale lui Doinaș, semnează Gabriel Seranin. După părerea doctorandului meu, pe care o împărtășesc, au existat mai multe motive care l-au determinat pe Doinaș să colaboreze cu Securitatea, e drept, fără a fi fost vreodată plătit, dintre care cel mai evident a
„Păunescu a făcut (rău) cât jumătate din Securitate“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4090_a_5415]
-
o erudiție care trebuie să-i fi făcut mat pe securiști, câteva poezii în stil esopic ale lui Doinaș, semnează Gabriel Seranin. După părerea doctorandului meu, pe care o împărtășesc, au existat mai multe motive care l-au determinat pe Doinaș să colaboreze cu Securitatea, e drept, fără a fi fost vreodată plătit, dintre care cel mai evident a fost dorința, căreia i-aș zice hulpavă, de a se vedea publicat. Ea explică și urâtul episod cu Ion Motoarcă, un elev
„Păunescu a făcut (rău) cât jumătate din Securitate“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4090_a_5415]
-
drept, fără a fi fost vreodată plătit, dintre care cel mai evident a fost dorința, căreia i-aș zice hulpavă, de a se vedea publicat. Ea explică și urâtul episod cu Ion Motoarcă, un elev din Arad, pe numele căruia Doinaș, cu interdicție de semnătură la începutul anilor 1950, a publicat numeroase poezii realist-socialiste, a fost răsplătit bănește cât se poate de generos și a luat chiar și un premiu. Ca și graba cu care, imediat după 1961, când a putut
„Păunescu a făcut (rău) cât jumătate din Securitate“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4090_a_5415]
-
comunism nu fusese o politizare prin represiune și denaturare doctrinară? Din istoria totalitarismului românesc de tip sovietic reține că „perioada 1963-1965 a fost formidabilă” pentru cei tineri. Imediat în postcomunism, în 1992, veștejește valoarea membrilor Academiei Române, între care va pătrunde Doinaș, poetul suprem admirat. Dar religia, în comunism, ar fi trecut testul, până atunci absent, al suferinței. Iată o constatare care s-ar cuveni să nu fie prea ușor acoperită. Vorbitorul la radio ori articlierul mai ia în seamă protestantismul puritan
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
avertizează prin "Balada celora ce nu mai sunt" să stăm o leacă și să cugetăm înainte de a ne decreta nemuritori încă din timpul vieții: "Dar unde-s Radu Stanca,/ Enescu, Eta, Nego/ și Dominic și Regman,/ și Gari și Cotruș?/ Doinaș închide Cercul/ din care-un alter ego/ pe ultima baladă/ aruncă-ntâiul bruș./ Dar unde-s Mazilescu,/ Marcel, Titel, Nichita,/ Ivașcu și Ioana,/ Silvestru și Roger?/ Dar unde-s Grigorescu/ și Adi, nelipsita,/ și cel ce-am fost eu însumi
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]