14,255 matches
-
pe tipuri culturale 121 Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate 124 Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate 125 Tabelul 13. Tipuri de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internațională 127 Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor în funcție de localizare, 2002 139 Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002 140 Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în străinătate, pe județe de domiciliu, 2002 113 Figura 8. Predictori ai ratei de emigrare temporară din sate, 2002 114 Figura 9. Profilul satelor cu număr mare de persoane plecate temporar în străinătate 115 Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sat 123 Figura 11. Indicatorii componenți ai indicelui de dezvoltare a satului DEVSAT 2002 132 Figura 12. Structura relațiilor între formele de capital comunitar la nivel de sat 133 Figura 13. Gradul de similitudine a județelor în funcție de nivelul și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
încercat să le definesc și să le operaționalizez în diferite abordări. Pentru spațiul universitar și de cercetare ar putea fi utilă parcurgerea integrală a lucrării. Pentru proiectanți, decidenți sau practicieni ai DEVCOM, poate fi adecvată o lectură selectivă, în funcție de interesul dominant. În prezent, „dezvoltarea comunitară” se referă atât la teoria, cât și la practica din domeniul schimbărilor voluntare „în, prin și pentru comunități”. Un manual care să vizeze simultan regularități ale DEVCOM în genere și reguli de acțiune pentru DEVCOM în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Cluj/Bistrița-Năsăud. Evaluare de impacttc "Evaluare de impact" Întreaga dezbatere asupra formei optime de organizare a intervenției comunitare prin agenți de dezvoltare locală este încă în fază incipientă. Deocamdată, diferitele ONG-uri sau fundații care susțin formulele alternative la modelul dominant (cu spațiu redus de intervenție pentru actorii netradiționali ai dezvoltării locale) acționează la modul intuitiv-optimist. Presupun că ceea ce fac este bun prin noutate și alternativă la ceea ce există. Evaluări sistematice ale eficienței sociale a noilor modele de dezvoltare comunitară sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
forme de capital - social, material, relațional sau simbolic -, precum și caracteristicile comunității - diversitate, modele de interacțiune socială, funcționalitatea instituțiilor publice - influențează participarea comunitară prin intermediul celor trei variabile intermediare menționate. Modelul, în ansamblu, susține ipoteza că nu există o formă de capital dominantă în determinarea participării. Probabil că, în funcție de situația socială, una sau alta dintre formele de capital influențează variabilele intermediare și, implicit, propensiunea de participare. Centrarea excesivă pe capitalul social ca determinant al participării comunitare intră în contradicție cu modelul ANDEO. Desigur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de la această premisă voi prezenta în continuare câteva dintre datele sociologice de bază ce pot contribui la o mai bună pregătire a agenților comunitari care lucrează/urmează să lucreze în satele României. Tipurile de sate din România în funcție de cultura lor dominantă, experiența de migrație internațională, nivelul de dezvoltare și localizarea regională îmi par a fi de maximă relevanță pentru diferențierea socioculturală care are sau ar trebui să aibă influență asupra practicilor DEVCOM. Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tineri și un stoc ridicat de educație școlară. Firesc, acestea au și nivelul general de dezvoltare cel mai ridicat. În ordinea descrescătoare a nivelului mediu de dezvoltare urmează satele cu maghiari și cele „moderne”. Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sattc "Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sat" Cultura rurală dominantă a județului este aproximată prin tipul dominant de sat din județ (ponderea tipului de sat specific în totalul satelor din județ la recensământul din 2002). De
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acestea au și nivelul general de dezvoltare cel mai ridicat. În ordinea descrescătoare a nivelului mediu de dezvoltare urmează satele cu maghiari și cele „moderne”. Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sattc "Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sat" Cultura rurală dominantă a județului este aproximată prin tipul dominant de sat din județ (ponderea tipului de sat specific în totalul satelor din județ la recensământul din 2002). De exemplu, tipul cultural dominant de sat la nivelul județului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de dezvoltare cel mai ridicat. În ordinea descrescătoare a nivelului mediu de dezvoltare urmează satele cu maghiari și cele „moderne”. Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sattc "Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sat" Cultura rurală dominantă a județului este aproximată prin tipul dominant de sat din județ (ponderea tipului de sat specific în totalul satelor din județ la recensământul din 2002). De exemplu, tipul cultural dominant de sat la nivelul județului Alba este cel „izolat”. La
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
descrescătoare a nivelului mediu de dezvoltare urmează satele cu maghiari și cele „moderne”. Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sattc "Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sat" Cultura rurală dominantă a județului este aproximată prin tipul dominant de sat din județ (ponderea tipului de sat specific în totalul satelor din județ la recensământul din 2002). De exemplu, tipul cultural dominant de sat la nivelul județului Alba este cel „izolat”. La fel se întâmplă cu Tulcea, Vrancea, Brăila
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sat" Cultura rurală dominantă a județului este aproximată prin tipul dominant de sat din județ (ponderea tipului de sat specific în totalul satelor din județ la recensământul din 2002). De exemplu, tipul cultural dominant de sat la nivelul județului Alba este cel „izolat”. La fel se întâmplă cu Tulcea, Vrancea, Brăila și sudul Olteniei. Calcule proprii. Indicatorul agregat cel mai relevant pentru tipul de cultură locală este cel care estimează rata de fertilitate. Cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Cel de-al treilea val pare să fie cel al plecărilor din satele omogene din punct de vedere religios și etnic, fără experiență de migrație internă, dar cu stoc mare de educație. Tabelul 13. Tipuri de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internaționalătc "Tabelul 13. Tipuri de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internațională" * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe. Sunt considerate numai satele cu peste 19 locuitori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de vedere religios și etnic, fără experiență de migrație internă, dar cu stoc mare de educație. Tabelul 13. Tipuri de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internaționalătc "Tabelul 13. Tipuri de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internațională" * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe. Sunt considerate numai satele cu peste 19 locuitori. ** Tipologia culturală a satelor a fost generată prin analiza cluster în funcție de variabilele referitoare la izolarea satului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a necesității de a introduce tipologii de genul celei prezentate în practica de asistență și dezvoltare comunitară pentru romi. Dacă urmărim practica regională (tabelul 20) de intervenție comunitară pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, se constată ușor că modelul dominant în Moldova, Crișana-Maramureș, Banat și București-Ilfov este cel de a interveni cu programe de ajutorare dezvoltate mai mult în comunitățile nesărace decât în cele sărace. Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitarătc "Tabelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
individuală și ordinea moral asumată. În schimb, ideologiile de tip „capital social” lucrează în special prin evidențierea potențialului de acțiune pe care îl are cooperarea (tabelul 21). Deocamdată, în România postdecembristă și în lumea locală care promovează societatea civilă, discursul dominant se desfășoară în termeni de cooperare, asociere, încredere. Acesta este, în esență, discursul liberal, codificat în bună măsură în științele sociale de Putnam (2000). În perspectiva liberalistăa societății civile, asociațiile sunt bune prin definiție, echivalente funcțional. Simpla lor prezență este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
au avut prioritate de afirmare. Faptul s-a datorat, desigur, și tipurilor de susținere pe care acestea le-au avut din partea unor instituții internaționale de tipul Băncii Mondiale sau Uniunii Europene. Dar nu numai și, poate, nu în primul rând. Dominantă a fost, presupun, dependența de punctul de pornire. Nevoia de reconstruire a țesutului social asociativ, a spațiului dintre familie, stat și întreprinderea economică a fost extrem de mare ca urmare a distorsiunilor sociale pe care le-a indus comunismul. În democrațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tipul comunitarismului sau orientări apropiate de developmentalism constituie vectori esențiali de promovare a DEVCOM. Centrarea nu pe capital social sau pe capital uman, ci pe capital sociouman, nu pe liberalism, conservatorism sau comunitarism, ci pe developmentalism pare să fie tendința dominantă în contextul proceselor de globalizare. Pragmatismul, abordările punctuale de tip „provocare-răspuns” fără ideologii structurate acoperă însă și ele o foarte bună parte din ideologiile care stau în spatele practicilor DEVCOM. De la acest tablou sumar al ideologiilor structurate implicate în DEVCOM voi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru grupul participativ. Pe de altă parte, grupurile autoritar și rebel sunt de părere că înainte de 1989 era mai multă libertate decât în prezent. Datele de care dispunem nu ne permit să stabilim exact dacă în cazul atitudinilor rebele sunt dominante motivațiile private sau bunurile publice (Muller, Opp, 1986). Resursele și cultura celor patru grupuri de atitudini diferă într-o măsură foarte mare. Atât grupurile democratice, cât și cele participative stau mai bine decât grupurile autoritare și rebele din punctul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
asigură Îndeplinirea datoriilor, obținerea valorilor. Prin urmare, Paulsen consideră că Etica este știința valorilor care dau vieții valoare absolută, a normelor și puterilor voinței și acțiunii, pe care se sprijină realizarea acestora. De la anticii greci și până În zilele noastre ideea dominantă este aceea a Binelui suprem pentru om. Spre aceasta este Îndreptată voința ca spre o viață umană desăvârșită, o viață care duce la desfășurarea completă și activitatea tuturor predispozițiilor și forțelor umane, de cele mai multe ori a celor mai Înalte, forțele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Înțelesul lor profund și nu În expresia lor superficială, manifestările conștiinței popoarelor, așa cum ne apar ele În morala lor pozitivă și În dreptul pozitiv, confirmă deschis, pe larg, postulatele rațiunii pure. Pozitivitatea moralei se manifestă În cutumele ce exprimă practic convingerile dominante, prin regulile și judecățile formulate În conformitate cu Înseși aceste cutume. Ele exercită o sugestie și o presiune considerabile asupra voinței indivizilor, și s-a văzut frecvent că această presiune (care se numește de asemenea sancțiunea opiniei publice) nu este mai puțin
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mare importanță al vieții istorice. Orice ridicare a nivelului omenirii are loc În primul rând datorită faptului că la câteva spirite cu Înzestrări mai nobile se manifestă ideea unei organizări mai Înalte și mai pure avieții, contra formelor de viață dominante și a valorilor vitale dominante. Acest nou ideal de afară,cât și pentru propria acțiune, În acest mod am avea forma unei conștiințe individuale, care se știe opusă conștiinței generale, nedevenind Însă din această cauză dezorientată În sine: dimpotrivă, crește
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Orice ridicare a nivelului omenirii are loc În primul rând datorită faptului că la câteva spirite cu Înzestrări mai nobile se manifestă ideea unei organizări mai Înalte și mai pure avieții, contra formelor de viață dominante și a valorilor vitale dominante. Acest nou ideal de afară,cât și pentru propria acțiune, În acest mod am avea forma unei conștiințe individuale, care se știe opusă conștiinței generale, nedevenind Însă din această cauză dezorientată În sine: dimpotrivă, crește, În certitudinea determinării deosebite, a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și ceva, misivele Olgăi, optimiste, exuberante, înflăcărate de plinătatea unei vieți nevisate, se încețoșară. Era vădit faptul că bunele relații dintre soți începuseră să se erodeze. Inei i se părea că acestea se alteraseră prea devreme. În noile scrisori, nota dominantă era de pesimism, patinat de o deprimare ce probabil ajunsese de nesuportat. Gândurilor țintuite în cuvinte și puse la păstrare în forul ei intim, Olga le dădea acum frâu liber, le slobozea, având senzația că numai în acest fel se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ar fi ultima, ca și cum fragmentul ar oglindi întregul, iar acesta e gata să se prăbușească. „Mi-e teamă doar că mâine mor și nu m-am cunoscut încă“ (Bufnița oarbă) e semnul de recunoaștere a unei creații în care temele dominante sunt singurătatea, mizeria, obsesia morții, reincarnarea etc., iar motivele sunt tratate într-un registru stilistic adecvat, echilibrat. Personajele, în afară de el însuși, sunt bărbați și femei din copilărie, de care-și amintește că i-a văzut pe străzile Teheranului sau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
cel invizibil (ce conține forțele vieții) gândurile, influențele și condițiile cele mai apropiate de cele ale propriei idei. Ducând cu noi anumite gânduri și reținându-le mai mult timp, vom atrage fără încetare, conștient sau inconștient tot ceea ce corespunde calităților noastre dominante de gândire. Noi ținem în mâinile noastre întreaga putere de a ne alege gândurile și de a atrage astfel spre noi, influențele pe care le dorim. Trebuie să folosim această putere și să nu ne limităm la a fi sărmane
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]