198,612 matches
-
de autori aidoma celor care publică astăzi o profunziune de "ediții" fără asistență autorizată. La inaugurarea festivă a seriei noi din "Biblioteca pentru toți", în cadrul "Minervei", recent cumpărate de un nou patron de la cel care falimentase marea editură dubios privatizată, domnul ministru al Culturii a declarat, în prezența Președintelui țării, că, sprijinind noul proiect privat, se mândrește a-și fi îndeplinit datoria de conștiință de a reînvia Editura Minerva. Lăsând la o parte faptul că "Minerva" nu era, cum credeau destui
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
Stimate Domnule Manolescu, Sunt cititoare a României literare, aș putea să spun de la apariția ei, în 1968, și de aceea nu pot să accept teoria după care cei ce au îndrăznit au făcut rău breslei și tot nu au reușit să fie
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14156_a_15481]
-
după încheierea războiului, așa cum fac tot mai mulți "revizioniști" de ocazie, apăruți dintre cei ce n-au îndrăznit atunci sau dintre cei ce n-au trăit în epocă. Țin minte ce bine îmi făceau atunci "rubricile" revistei, inclusiv cronicile dvs., domnule Manolescu. "Antijurnalele" și "Atlasele" Anei Blandiana din pagina penultimă le decupam și le purtam la piept, pentru că exprimau adevăruri curajoase. Un fost șef de editură (nu vreau să-i dau numele, nu vreau să-l supăr fiind bolnav) declara într-
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14156_a_15481]
-
George Arion "...tuns chilug, fotografiat din față și din profil, mi-am început «vilegiatura» la Canal" - Domnule Barbu Brezianu, din câte am auzit despre dumneavoastră, din câte am citit scris de dumneavoastră, aș putea afirma, fără să greșesc, că viața vă stă sub semnul delicateței, al tandreței, al cordialității ? - Sunt un om care pune suflet în tot
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
și pe Mateiu Caragiale... Ion Barbu mi-a fost profesor de matematică la Liceul Spiru Haret - eram clasa VIII-a modernă când s-a întâmplat să se îmbolnăvească titularul catedrei (care era un plicticos dascăl) și ne-am trezit cu domnul profesor Dan Barbilian interimar - care era la un nivel foarte, foarte înalt ca matematician. Ne-a pus niște întrebări uluitoare la care noi am rămas "bouche bée". Iar el înfuriat a părăsit clasa, trântind ușa și spunându-ne că suntem
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
doar în treacăt (era tare retractil) pe Mateiu Caragiale, al cărui fotograf particular mă mândresc a fi fost. I-am mai cunoscut și pe Arghezi, pe Marcel Iancu, Vinea, ca și pe Mihail Sadoveanu, chiar în conacul de lângă Mânăstirea Neamț. - Domnule Brezianu, cum se explică trecerea dumneavoastră către istoria artei? Cum ați făcut pasul? - Un fericit accident! V-am istorisit că am făcut pușcărie la Canalul Midia. După ce am ieșit de acolo eram șomer deocheat și, în plus, aveam pata de
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
făcut de astă dată cu bucurie prima monografie a lui N.N. Tonitza urmată de prima descoperire cu care mă fermecase - chiar țin să vă arăt isprava - este " Desenul Alfabetulului viu pentru oameni mici și oameni bătrâni al lui N.N. Tonitza". - Domnule Brezianu, cum era viața culturală între cele două războaie? - Efervescentă, plină pe toate tărâmurile cu oameni de bună credință, cinstiți și de ispravă. Se țineau conferințe la Fundația Regele Carol - care acuma pe nedrept se numește doar Fundația Națională, suveranul
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
atentatului. - Terminarea războiului v-a prins la București? - Da. În afară de barbarul final, am bune amintiri din Odessa; mulți ruși erau cumsecade. O babușca unde dormeam făcea zilnic ceai, arătându-mi cum bucățile de zahăr trebuiau, mai întâi, muiate... - Spuneți-mi, domnule Brezianu, cum de v-au închis? Ați uneltit împotriva regimului, ce-ați făcut? - Doamne ferește! intervine doamna Brezianu: Ți-aduci aminte... când te-ai dus să vezi un film - de fapt era "Olimpiada" - la Biblioteca engleză... Te-au legitimat la ieșire
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
al lor...Ursa Mare, Ursa Mică, Luceafărul de dimineață...Toate se urneau precis, precum un uriaș orologiu celest. Se mai aflau cu noi doi bătrâni tovarăși de trudă: Zaharia Boilă, care nu contenea să ne istorisească întâmplări hazlii, și apoi domnul Mott, cel cu șampania, sau Bani (Șerban) Ghika - trăiește încă, țărănist notoriu. Mai erau o mulțime de preoți greco-catolici - dar nici unul ortodox! - Cum îndurați tot ce-ați trăit acolo? - Eram, precum vedeți, Într-o bună companie! Cel mai trainic prieten
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
Farkás Jenö Farkás Jenö: Stimate domnule Ciorănescu, vă aflați aici la Sibiu, la un simpozion internațional despre cultura românească în universitățile străine. În calitatea dumneavoastră de invitat de onoare al acestui simpozion și de comparatist care a trăit în mai multe țări (România, Franța, Spania) și
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
a trebuit să lucrez în bibliotecă pentru că este una dintre cele mai bogate pentru un bibliograf. Mi-au dat cheia să vin cînd vreau și am putut să fiu singur în bibliotecă și deseori am lucrat până la miezul nopții. F.J.: Domnule Ciorănescu, aș vrea să vă întreb: se spune că sunteți un scriitor din exil. Ați putea prezenta etapele acestui exil? Cum ați devenit scriitor din exil? Al.C.: Exilul a fost pentru mine obligatoriu. Nu din punct de vedere politic
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
considerați: sunteți hispanist de origine română sau sunteți literat român care se ocupă de hispanistică? Al.C.: Acum m-ați prins bine, pentru că am fost odată invitat la televiziunea spaniolă și cel care mă intervieva m-a pus cu spatele la perete: — Domnule Ciorănescu, lumea spune că dumneata ești francez, alții spun că ești spaniol, alții spun că ești român. Ce ești dumneata? Eu am răspuns: uite cărțile mele, alege dumneata ce vrei. Pînă la urmă bineînțeles am rîs amîndoi. Dar pe urmă
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
Tony Bulandra". Mi s-a părut a fi un semn bun. Nu m-am înșelat. Am descoperit un loc depre care, din ignoranța mea, n-am știut mai nimic. Nu mă pricep să fac profeții, nici măcar despre trecut. Este specialitatea domnului Brucan. Pot să spun doar că aici ar fi șanse să se întîmple lucruri frumoase. Dacă, dacă... În fine, teatrul este mai degrabă mic, dar cochet, cu un foaier aranjat cu gust, pe tonuri de albastru, în linii simple, elegante
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
însă sunt, în ce privește realitatea, singurele prescurtări necesare. Reprezentarea durerii în artă e durerea. Acolo suferă cineva, în acel tablou de Grünewald. Asta e evident. Și fiecare durere e puțin din această durere, dar niciodată durerea întreagă. Fiecare își păstrează, slavă Domnului, obrazul intact. Asta nu mai e o pălăvrăgeală, toți suntem adulți, suntem răspunzători pentru durerile celorlalți. Dar fac haz de necaz. Îi provoc durere și mă uit să văd ce iese de aici. Privesc cu atenție și nu resimt milă
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
ar trebui refolmulată așa: omul e ca în Dumas, dar pedeapsa și răsplata sînt, în imediat, ca-n Dostoievski. Nu e de mirare că bătrînul Maiorescu nu mai citea (prin compensație) decît cărți care se termină cu bine. P.S. Mulțumesc, domnule Teofil Răchițeanu, pentru carte și scrisoare. M-au interesat amîndouă.
Bunii și răii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14175_a_15500]
-
sunt mai ancorate în istorie, Vasile Gârneț renunțând la precauția de a îndepărta cât mai mult lirismul de concretul istoric sterp și efemer. Relația poezie-istorie e crudă și, de ce nu, nedreaptă, căci „partitura suflețelului" n-are ce căuta în poezia-strigăt: „doamne, cerem o mântuire mai domestică / crimă să fie oare dacă mobilăm vidul / și strigăm furioși și nemulțumiți / oblojindu-ne complexele / să ni se întoarcă memoria / căci viitorul fuge de sub picioarele noastre / cu viteza minciunii"(semn de carte) Basarabia este, pe
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
maithuna - în vreme ce facem / marea buclă a franței -, când accelerând când unindu-și / cu evavlie tălpile a rugăciune, comunică timpului nume: Yin Time. întoarsă ca o replică - din perspectiva / un-ui stârv („atunci, o! - frumusețe! să strigi către vermina...!) - / de neculce: „viermi, doamne", ea nu e cât eu sunt și este când nu mi-s. / speranța de viață / la bărbați se arată exact cât picioarele goale / de sub poalele rochiei de amazoană? de călugăriță? a morții"(de la creier la sex pusă șira spinării) În
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
de articolul lui Sartre publicat în N.R.F. în 1939, care era citit cu fervoare de studenții și absolvenții Școlii Normale Superioare? După ce a fost inserat în Situations 1, el mai face și astăzi obiectul unei adevărate devoțiuni în lumea literelor. "Domnul François Mauriac și libertatea", iată titlul unui text celebru care a bulversat cerul și pământul literelor. Când privim de aproape acest text, ne dăm seama că textul primitiv era "Domnul François Mauriac și libertatea romanescă". Apoi, autorul a schimbat titlul
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
face și astăzi obiectul unei adevărate devoțiuni în lumea literelor. "Domnul François Mauriac și libertatea", iată titlul unui text celebru care a bulversat cerul și pământul literelor. Când privim de aproape acest text, ne dăm seama că textul primitiv era "Domnul François Mauriac și libertatea romanescă". Apoi, autorul a schimbat titlul suprimând un cuvânt și scriind în final " Domnul François Mauriac și libertatea". Șiretlic ce ne făcea să alunecăm de la libertatea romanescă la libertatea pur și simplu, adică, de la libertatea filosofică
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
text celebru care a bulversat cerul și pământul literelor. Când privim de aproape acest text, ne dăm seama că textul primitiv era "Domnul François Mauriac și libertatea romanescă". Apoi, autorul a schimbat titlul suprimând un cuvânt și scriind în final " Domnul François Mauriac și libertatea". Șiretlic ce ne făcea să alunecăm de la libertatea romanescă la libertatea pur și simplu, adică, de la libertatea filosofică la libertatea sartriană. Chiar de la primul cuvânt, eram prinși într-o capcană și acolo am rămas de mai
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
internațional cu tema „Zmeul, contemporanul nostru" de la Zimnicea, din 1983 (recent, spune el, ignorând valul de pasiuni stârnite, mai nou, de acest cuvânt în cultura română). Or, se știe că a doua ediție a congresului, desfășurat la Dicomesia, un oarecare domn Plume a dovedit că mărturisirile istorice ale lordului Humphrey sunt pure fabulații. În realitate, reprezentantul Albionului (prieten cu De Quincey, oops!) nu și-a părăsit niciodată castelul din Baskervile, unde locuia doar cu sărmanul său valet Yorick. Localizarea Babelului zmeilor
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
de oase, praful de pe tobă, praful și pulberea, praful de copt sau praful în ochi, precum și farurile, vitrinele sau fotografiile denotă multă nostalgie și o dubioasă travestire a adevăratelor resorturi economice ale zmeilor, încât mai că-ți vine să-ntrebi: „Domnule... poet, părinții dumneavoastră știe cu ce vă pierdeți vremea?" Ce să mai, Enciclopedia lui Cărtărescu suferă de bolnăvicioasă imaginație, o predispoziție orbitoare pentru tot felul de speculații gratuite și paradoxuri, inventivă dintr-un periculos spirit ludic și inconștient de fantezistă
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
precauții față de imaginea firmelor la care lucrează, firme care nu vor să fie tîrîte în scandaluri de presă, m-au refuzat și românii. Aceștia, deși vizibil deranjați de ceea ce li se întîmplă, o mai dau pe glumă, deocamdată. Cineva, un domn slobod la gură și pînă în '89, mi-a teoretizat avantajele ascultării de azi, față de cea de pe vremea lui Ceaușescu. Atunci te puteau ridica de acasă pentru ceea ce spuneai, acum ți se arhivează opiniile, ceea ce e un pas înainte. "Trăim
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
89, mi-a teoretizat avantajele ascultării de azi, față de cea de pe vremea lui Ceaușescu. Atunci te puteau ridica de acasă pentru ceea ce spuneai, acum ți se arhivează opiniile, ceea ce e un pas înainte. "Trăim într-o democrație suspicioasă!" a încheiat domnul cu pricina mica sa explicație, cam penibilă, de ce nu vrea să-l citez. E adevărat că domnul la care mă refer n-a fost un disident, dar una era să spui ce crezi sub ceaușism și cu totul alta e
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
ridica de acasă pentru ceea ce spuneai, acum ți se arhivează opiniile, ceea ce e un pas înainte. "Trăim într-o democrație suspicioasă!" a încheiat domnul cu pricina mica sa explicație, cam penibilă, de ce nu vrea să-l citez. E adevărat că domnul la care mă refer n-a fost un disident, dar una era să spui ce crezi sub ceaușism și cu totul alta e acum. Am încercat să-i rîcîi orgoliul, în speranța că acceptă. Nici o șansă. Omul nu vrea să
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]