5,649 matches
-
de lux din urbe sau președintele ales al comunității nu aveau nume aristocratice. Nu odată, croitorașul nostru îi mulțumise în gând acelui străbun anonim care, cine știe în ce împrejurări, reușise să achiziționeze un nume care sună că un titlu domnesc. Totul ar fi fost bine și frumos, domnul Wonzenkeisser a emigrat cu familia în Israel, a lucrat până a ieșit la pensie și tocmai când credea că și-a luat de-o grijă, au început necazurile cu copiii. Generația tânără
UN NUME DOMNESC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371038_a_372367]
-
clubul pensionarilor, omul nostru a povestit, așa într-o doară, ca la insistențele copiilor a optat pentru un nume ebraic, foarte domnesc. Din Biblie! Dorel SCHOR Țel Aviv 1 iunie 2014 Referință Bibliografica: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (1) - UN NUME DOMNESC / Dorel Schor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1284, Anul IV, 07 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dorel Schor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
UN NUME DOMNESC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371038_a_372367]
-
Gătite-n surâs și-n straiul frumos literele grăiesc divinul: MARIA! N-au stat niciodată atât de duios decât în rostirea Domnului Hristos ce-a brodat cu ele VEȘNICIA. Cu ele încep să rostesc gândurile primenite-mireasă. cu sufletul scriu Poemul domnesc al literelor sfinte, Hrisovul Crăiesc- Fecioarei MARIA- Cea pururi Aleasă. Cu ele mă rog și mă-nchin, cu ele îmi cânt viața mea, cu ele mă-mpărtășesc-cer senin în ele sunt pâine și vin, sunt codru și grâu, țărână și stea
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
fenomenelor istoriei și adâncimile textelor prezentate. Civilizația cărții care a rodit în miezul spiritual al locului vâlcean nu poate fi separată de sfânta Mănăstire Cozia unde Filos, pe atunci logofăt a lui Mircea cel Bătrân,așa cum se amintește în hrisovul domnesc din 8 ianuarie 1392,ne oferă,cum spune autorul cărții, autentice versuri, adevărate imnuri, adunate cu strădanie într-un ciclu intitulat Pripeale,tipărite,mai apoi,în Psaltirea de la Govora din 1637.filos poate fi considerat întâiul poet român modern. Costea
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
și o rublă. Acest Barbu Pârâianu era urmașul lui Stanciu Pârâianu cel căruia, în 18 martie 1633, Matei Basarab îi întărea” ocină în Băești.” Lucrurile nu sunt așa de clare în ce-l privește pe Hamza banul din Obislave, sfetnic domnesc între anii 1512 - 1535. Și acest lucru trebuie lămurit. Poate într-o ediție viitoare. Nu este clar despre care Obislav este vorba: de cel din Grădiștea Vâlcii sau de cel din comuna Corbii Mari, devenit din 1968 satul Grozăvești, județul
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
drept instituție în care se reuneau umaniștii pentru a discuta și a face un schimb de păreri referitoare la viața culturală a epocii, mersul înainte al culturii în lume. În vremea lui Constantin Brîncoveanu, la 1694, în București exista Academia Domnească - ca o renaștere a Aulei Zamolsiene, și la Iași a existat Academia Mihăileană. Ulterior, a devenit o modalitate, loc, punct în care se studia opera unui maestru deja consacrat, de regulă, sculptor, pictor, în care discipolii trebuiau să-și însușească
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
exces de FCSB-ul lui Becali, o echipă aflată undeva pe locul al treilea? Constat că teamul este condus de tot mai mulți pușcăriași, creatori de lucrări științifice! Însuși capo di tuti capi are o mare experiență căpătată la Beciul Domnesc. În ce țară democrată se mai petrece așa ceva, mass media dând o atenție excesivă foștilor pușcăriași? Asta spune mult despre moralitatea jurnaliștilor români. Acum s-au virusat și cei din sport. De la care aștept mai mult fair play! * Toate bune
TABLETA DE WEEKEND (142): ŞI DĂ-I ŞI LUPTĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370678_a_372007]
-
colecția Manuscrise, nr. 1937-1939 și 1943. Între anii 1862-1864, cât au durat lucrările de restaurare, reamenajare a castelului, Elena Doamna obișnuia să vină destul de des la Ruginoasa pentru a supraveghea lucrările, dar Alexandru Vodă venea numai când îi permiteau îndatoririle domnești sau când simțea nevoia unor clipe de odihnă și reculegere. Aici, în palatul boieresc și mai apoi domnesc, s-au petrecut o serie de evenimente importante din istoria țării, între care trebuie să amintim întâlniri ale revoluționarilor români de la 1848
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
apar supermarket-uri cu parcările pline. Loc prosper cândva, Galațiul încă își plânge micii afaceriști, suportând cu un stoicism acru prezentul înțesat de gâfâitul mașinilor cu mulți cai putere, fumul greu al combinatului comunist, precum și actualele lui ruine ruginite. Strada Domnească, locul plimbărilor melancolice, s-a transformat în ultimii ani într-o stradă plină de magazine, iar Grădina Publică și-a metamorfozat și ea, încet dar sigur, aleile domoale în spații de circulație dalate, cu felinare noi și bănci cimentuite. Apoi
PARFUM DE ANOTIMP TĂCUT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368121_a_369450]
-
care se mândrea cu această mică avere, când au revenit în living pentru a servi cafeaua. În mijlocul salonului era o masă grea, ovală, din lemn de nuc sculptat iar în jurul ei șase scaune înalte din același material, ca niște jilțuri domnești. Pe lângă pereți se găseau aranjate diferite obiecte de mobilier sculptate și cu incrustații aurite, deasupra cărora trona colecția de artă a doamnei Trăistaru. Una dintre măsuțe avea și un bar din care s-au văzut, când Maria a deschis ușița
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
de a partaja spațiul românesc. Politica lor de echilibru a urmărit obținerea libertății de mișcare și înlăturarea suzeranității otomane. După ce instituția domniei fusese la discreția boierimii și a grupărilor sale, în această perioadă se remarcă tendința de întărire a autorității domnești. Afirmarea în răsăritul Europei a Rusiei, ca mare putere, i-a determinat pe unii voievozi munteni si moldoveni să întrevadă în aceasta un sprijin impotriva turcilor, stabilind contacte diplomatice cu noua putere, in speranța unui ajutor eficace. În 1688 a
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
de numai șapte ani, ce a pus bazele României moderne și a dat legi și instituții fundamentale care dăinuie și astăzi: de la pompieri, la codurile legislative și universități. Alexandru Ioan Cuza a trăit un menage a la trois în palatul domnesc, împreună cu soția, doamna Elena Cuza și amanta „sârboaică” Maria Obrenovici, cu care a avut doi copii, pe care i-a înfiat doamna Moldovei cu pretextul public că erau doi copii orfani scăpați cu viață de la inundațiile din București, spre deliciul
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
Ruinele cetății mușatine de la confluența Siretului cu Moldova, pe unde-și va fi purtat pașii Andrei Gh. Neagu, adolescent fiind și elev la Colegiul „Roman Vodă”, l-au făcut s-o reconstruiască imaginar, văzând-o cetate de scaun cu divan domnesc în vremea primilor domni din stârpea mușatină, frații Petru, Roman și Ștefan. Așa s-a născut romanul „Tarantula”, care a cunoscut până acum trei ediții. Titlul romanului este o metaforă de o mare forță de sugestie. Tarantula este, după cum ne
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
învăluite în negură, despre acest timp dramatic, autorul dă frâu liber imaginației reconstituind fapte de vitejie ale unor bărbați din alte vremi, portrete de domnitori, de căpitani de oști ce descind din baladă, ceremonii de curte, scene bahice ospețe, nunți domnești, înmormântări și procesiuni de înscăunare a voievozilor, incursiuni de pradă ale hoardelor tătărești, toate realizate într-o limbă așezată în spiritul epocii. Romanul începe cu procesiunea de înmormântare a celui mai mare dintre frații mușatini, Petru, și se încheie cu
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
urmează ceremonia încoronării. Tabloul este creat cu măiestrie de autor, el urmând ritualul încoronărilor la curțile domnilor moldoveni. Culoarea epocii este realizată în tehnici de frescă medievală: „Norodul cetății și pârcălabul Dan îl întâmpină cu pâine și sare. În fața bisericii domnești, mitropolitul Teoctist îi unse fruntea cu mirul sfințit ... Cu mitră pe creștet, călare pe un cal încărcat de valtrapuri de mătase și de purpură vișinie, cu frâiele de argint aurit, cu o mantie de postav ușor tivit cu hermină, Roman
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
mare, marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, vom zidi orașul nostru cu cetate de pământ.” Nu sunt uitate de autor nici ciudatele obiceiuri de priveghere cu ocazia morții lui Petru Mușat, acestea având loc nu numai la palatul domnesc, ci și în casele boierești. Toți îl considerau pe domn ca pe un tată. Ioaniș Gorun, aflat la curtea boierului Coman, trebuie să salveze din ștreang pe fiica acestuia, Maria. „Starostele jocului, un flăcăiandru pus pe șotii, îl întreabă pe
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
realiza descrierea unui ceremonial cu parfum de epocă. „Cavaleri viteji, cu platoșe și armuri strălucitoare urmau cortegiul care avea să vestească apariția nuntașilor ... copii cu găleți pline de apă așteptau trecerea lor pentru ca să le ude drumul și să primească bani domnești ... Mireasa era prima, înconjurată de tineri de o vârstă cu ea. Era purtată de o parte și de alta de braț, urmată de mirele ce se afla înconjurat de fete neprihănite ale tinereții sale. Mirele arunca din chimir bani copiilor
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
nu numai în calitate de poet și de redactor al revistei Boema, dar și în calitate de prieten. Cu glasul sugrumat de emoție, acesta a amintit condițiile în care poetul singuratic, a plecat dintre noi, discret, bolnav și nefericit, la Căminul Spital de pe Strada Domneasca, acolo unde și-a petrecut cele din urmă zile, într-o totală uitare. Directoarea Liceului Tehnologic, a evocat și domnia sa, momentele de neuitat din activitatea poetului care a funcționat în calitate de pedagog la această școală, subliniind faptul că era un coleg
MEMORIAL SIMON AJARESCU. A FOST UN OM VIU, PIPĂIBIL CU MÂNA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353326_a_354655]
-
sa, după cum se poate observa în cele ce urmează: Pădureni - localitatea reședință de comună, este situat pe un teritoriu cu urme de locuire omenească încă din perioada neoliticului (Cultura Cucuteni), dar abia din Epoca Feudală apar date importante în actele domnești, cu ajutorul cărora unii intelectuali ai vremii au încercat să schițeze mici monografii cu caracter istoric. Potrivit acestora, satele care se află astăzi pe teritoriul comunei Pădureni sunt sate vechi, care în mare parte existau încă de la mijlocul secolului XV-lea
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
Căpotești - situat pe valea pârâului Buzești - afluent pe dreapta pârâului Sărata, este atestat documentar prin înscrisuri vechi ce-l menționează la anul 1555. Își poartă numele, încă de atunci, după stăpânul locurilor, în acea vreme, Carcalechi Capotescu, logofăt la Curtea domnească din Huși, pe timpul lui Alexandru Lăpușneanu. 6. Ivănești - este poziționat geografic pe valea pârâului Sărata, pe o parte și cealaltă a acestuia, între două dealuri. Pe coama dealului din dreapta (vest) tronează o clădire mare, impetuoasă, fost conac boieresc ce a
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
a lăsat și lucruri cu care să ne mândrim. Mai jos, pe versantul stâng pe direcția de coborâre, se vede Cetatea Poenari, cea care a constituit o a doua reședința a domnitorului Vlad Țepeș, cunoscut în mitologie că Dracula. Curtea Domneasca de la Târgoviște (cetatea) a constituit reședința mai multor domnitori din Țară Românească printre care Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș. După câțiva kilometri de la ieșirea din spectaculosul defileu al râului Argeș ajungi la cochetul orășel Curtea de Argeș, unde se află mănăstirea
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
din cele ce se topesc pe cerul gurii, vinuri din cele ce se împrăștie în vadurile minții și un personal dintre acelea ce slujesc boierește, în măsură a te face pentru o clipă să crezi că ești stăpân la curte domnească. De ce să nu-și îngăduie omul ca pe banii lui, din timpul său, cu vrerea și plăcerea sa să se simtă răsfățat, să fie servit, slujit, omenit, ca să-și refacă tot ce irosește zi cu zi, pe cheltuiala vieții sale
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului LA SCHIT, LA VALEA ORLEI Istorie și timp și har, Nimic nu este în zadar. Între colinele cu vii Este cătunul pentru fii. Uitat de lume, părăsit Într-o poiană s-a ivit Casa Domnească a lui Iisus, Pe dealul cel mai de sus. Lăcaș de rugăciune să ne fie De-atunci și până în vecie. Din vremea lui Mircea dăinuiește, Pe credincioși îi ocrotește. De vitregii a fost ferită, Deși din lemn e construită. Încinsă
LA SCHIT, LA VALEA ORLEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353982_a_355311]
-
la ceremonia funerară a lui Matei Basarab, confirma că acesta „ceruse cu limbă de moarte să-l ia și să-l îngroape la Arnota, dar Constantin Șerban, urmașul său (1654 - 1658), a dat ordin să fie îngropat în pridvorul bisericii domnești din Târgoviște, lângă doamna Elina și fiul lor, Mateiaș. Totuși, rămășițele sale pământești au fost mutate la Arnota, „precum au poftit până era în viață”, de Mihnea Radu al III-lea (domnitor al Țării Românești între 19 ianuarie 1658 - noiembrie
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie de către Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca, comisul de la Ruda, și de către feciorii lui și de către toate rudele lui, de niminea bântuială să nu aibă în veaci”11). Hrisovul acesta domnesc este dat „în scaunul cetății București, în luna lui Iulie 26 de zile, și de la Adam până la această scrisoare, curgerea anilor văleat 7141, semnat Io Matei Voevod Basarab”12). În anul 1640, Dobricenii se vând rumâni Mănăstirii Arnota și astfel
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]