5,717 matches
-
deschise anume „diariile” (jurnalele), editate periodic în Italia și Austria. Astfel, săptămânal se primea din Italia ziarul „Foglio” („Foaia”), tipărit în orașul Foligno, iar de la Viena se primea în mod regulat gazeta bisăptămânală „Il corriere ordinario” („Curierul obișnuit”). La cancelaria domnească din București mai soseau și așa-zisele avisi militari (foi volante prin care se anunțau victoriile sau înfrângerile de pe câmpurile de luptă), tipărite în Italia, Austria și Franța. Foarte importantă era și cooperarea prin schimbul de informații cu reprezentanții diplomatici
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
completau izvoarele de informare ale cancelariei lui Constantin Brâcoveanu, cancelarie condusă de iscusitul cărturar al vremii, stolnicul Constantin Cantacuzino. O activitatea informativă benefică țării și domnitorului Prin activitatea informativă desfășurată cu asiduitate de numeroși agenți răspândiți în toată Europa, cancelaria domnească a Țăriii Românești urmărea să cunoască: raportul real de forțe pe plan internațional; intențiile marilor puteri cu privire la reîmpărțirea teritorială a Europei și posiblitățile de care dispuneau pentru realizarea acestor intenții; succesele și înfrângerile înregistrate pe câmpurile de luptă de diversele
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
a București capigiul Mustafa-aga, însoțit de 1 ciohodari înarmași, care au răspândit zvonul fals că merg la cetatea Hotin cu porunci din partea vizirului. Întrucât era vechi prieten al lui Constantin Brâncoveanu, cererea demnitarului turc de a fi primit la curtea domnească n-a trezit nici o suspiciune. Când a intrat în sala cea mare unde a primit din partea domnitorului tradiționalele urări de bun venit, el a scos o năframă de mătase neagră și a pus-o pe umărul acestuia. Era semnul mazilirii
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
care au fost amenințați că, în caz de neexecutare a acestei porunci, vor fi trecuți prin foc și sabie de către cei 12.000 de turci înarmați care așteaptă la hotarul țării. A urmat apoi sigilarea vistieriei și scotocirea întregului palat domnesc în vederea confiscrii tuturor bunurilor domnitorului. A doua zi (6 aprilie 1714), la ora prânzului, a sosit în București imbrihorul, care a instalat ca domn al Țării Românești pe Ștefan Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin Cantacuzino. După îndelungate torturi aplicate în scopul
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
diplomatici ai Rusiei, Austriei, Franței, Angliei, Veneției, Olandei, Poloniei și Suediei. O soartă asemănătoare a avut și stolnicul Constantin Cantacuzino și fiul său, Ștefan Cantacuzino, numit domn al Țării Românești în locul lui Constantin Brâncoveanu. Ei au fost ridicați de la palatul domnesc din București în seara zilei de 13/25 ianuarie 1716. La Constantinopol au fost întemnițați la Edicule și apoi uciși în noaptea de 6/7 iunie 1716. Colaborarea rodnică dintre domnitorul Constantin Brâncoveanu și stolnicul Constantin Cantacuzino a ridicat timp
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
în „Vatra”: Fugind guvernul, precum s-a zis, a rămas orașul București pustiu și fără nici un feliu de rânduială. Atunce au început a domni oameni disperați și fără căpătâi, cari se numesc în limba poporului crai. Aceștia intrând în curtea domnească, pe când Bimbașa Sava lipsea, jăfuiră de toate, fără a lăsa nici măcar praful prin case. Găsind acolo semnele domniei, adică tuiurile și stindardele, se preumblau cu ele pe toate ulițele orașului.” La apariție, romanul „Craii de curtea veche”, s-a bucurat
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Mateiu_i_caragiale_romancier_ion_ionescu_bucovu_1364192922.html [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
Hristos - n.n.) s-a făcut în chip minunat, fără de sămânță, iar nașterea, mai presus de fire, fără stricăciune, căci Dumnezeu, născându-Se din maică, îi strângea prin naștere legăturile fecioriei mai mult decât firea“ (Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Rugăciunea Domnească Tatăl nostru, în Filocalia, vol. 2). Fecioară să nască și după naștere să rămână iarăși fecioară este o altă antinomie a credinței creștine. Din punct de vedere rațional, este un nonsens, dar privit cu ochii credinței, nimic nu se arată mai
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469688130.html [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
să le picteze ! La sfârșit de secol "paișpe", e-adus în Țara Românească De Constantin Brâncoveanu și-nvață să tipărească, De la Ierarhul Mitrofan...apoi se Călugărește Sub numele Antim Monahul, pentru Altar se Preoțește ! I se dă ca să conducă, Tipografia Domnească. Și tipărește 3 cărți, ca multă lume să citească ! La Mânăstirea Snagov, monteză o Tipografie Iar Obștea-l pune-n ascultare, să conducă-n Stăreție ! Tipărește "paișpe" cărți : patru-n limba românească Iar celelalte : în arabă, slavonă, dar și grecească
SF.MRT.ANTIM IVIREANUL, MITROPOLITUL ȚĂRII ROMÂNEȘTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1443423840.html [Corola-blog/BlogPost/363444_a_364773]
-
lume să citească ! La Mânăstirea Snagov, monteză o Tipografie Iar Obștea-l pune-n ascultare, să conducă-n Stăreție ! Tipărește "paișpe" cărți : patru-n limba românească Iar celelalte : în arabă, slavonă, dar și grecească. Tipărește "cinșpe" cărți (iar la Tiparnița Domnească) Îndeosebi pentru Cult, la Slujbe să folosească ! Din '705, 3 ani, la Râmnic în Eparhie : E bun Episcop și-nființează (și-aici), prima, Tipografie ! La Râmnic scoate 10 cărți : șapte-n română-a tipărit Apoi în Țara Românească, 8 ani
SF.MRT.ANTIM IVIREANUL, MITROPOLITUL ȚĂRII ROMÂNEȘTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1443423840.html [Corola-blog/BlogPost/363444_a_364773]
-
exces de FCSB-ul lui Becali, o echipă aflată undeva pe locul al treilea? Constat că teamul este condus de tot mai mulți pușcăriași, creatori de lucrări științifice! Însuși capo di tuti capi are o mare experiență căpătată la Beciul Domnesc. În ce țară democrată se mai petrece așa ceva, mass media dând o atenție excesivă foștilor pușcăriași? Asta spune mult despre moralitatea jurnaliștilor români. Acum s-au virusat și cei din sport. De la care aștept mai mult fair play! * Toate bune
TABLETA DE WEEKEND (142): ŞI DĂ-I ŞI LUPTĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1456141606.html [Corola-blog/BlogPost/370678_a_372007]
-
monetară și de realitățile politico-militare europene ale perioadei. În acest context de exigență administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea din Oltenia a răspuns prin lărgirea și diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia. Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru perioade mai lungi și care se împământeneau aici prin căsătorii cu fiice de boieri, dobândire de moșii ș.a. Dar cea mai importantă preocupare, ambiție și tentație pentru boierii Olteni era și în Epoca
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
marilor dregătorii ale Țării Românești de membrii ai Sfatului Domnesc și asimilate, precum și cele din Oltenia: marele ban și boieri ai Divanului Olteniei. Astfel, cel mai înalt dregător al țării-marele ban al Craiovei(după vechea titulatură) era deopotrivă conducătorul Sfatului Domnesc, dar și un adevărat, guvernator al Olteniei, numit de domn, de regulă dintre rudele apropiate sau dintre marii boieri, cu o bogată și verificată experiență în exercitarea dregătoriilor necesară îndeplinirii largii sale autorități și responsabilități adminictrative și judiciare asupra celor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
constata nereguli în îndeplinirea îndatoririlor dregătorilor sau comiterea unor fraude, domnitorul acționa cu severitate, pedepsind sau destituind dregătorul vinovat. Un astfel de caz este cel al clucerului Costandin Știrbei , (rudă cu domnul prin mama sa) care se bucurase de mila domnească, primind dregătorii însemnate. Atunci însă, când a delapidat o parte din sumele strânse din birul datorat de județul Mehedinți-misiune cu care fusese însărcinat în mod expres de domn-iar, prins fiind încercase să înșele buna credință a investigatorilor și chiar a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SF.MC.HRISANT, DARIA ȘI CLAUDIU Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului Hrisant născut fu în Egipt din neam Domnesc (și fiu de Senator) Ajuns la Roma, învățat-a totul, dar și-n Scriptură mare râvnitor ! Și își spunea cu bucurie : "Ți se cădea ție Hrisant Să citești atâtea scrieri, ce te pot duce în neant ? Fără ca să ai știință
SF.MC.HRISANT, DARIA ȘI CLAUDIU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1426676028.html [Corola-blog/BlogPost/374227_a_375556]
-
din țările românești, astfel că localitatea a devenit, în scurt timp, târg. Ocolul Câmpulungului Moldovenesc își are originea în descălecatul voievodului Bogdan în țara Modovei. Acesta cunoștea foarte bine instituția domeniilor voievodale din Maramureș și, drept urmare, a înființat aici domenii domnești pentru el și pentru urmașii săi în domnie. Așa se face că Ocolul, despre care fac vorbire, a fost o moșie domnească administrată în folosul cămării domnului țării și nu al visteriei acestei țări. Fiind supusă nemijlocit domnitorului, această regiune
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
în țara Modovei. Acesta cunoștea foarte bine instituția domeniilor voievodale din Maramureș și, drept urmare, a înființat aici domenii domnești pentru el și pentru urmașii săi în domnie. Așa se face că Ocolul, despre care fac vorbire, a fost o moșie domnească administrată în folosul cămării domnului țării și nu al visteriei acestei țări. Fiind supusă nemijlocit domnitorului, această regiune avea o autonomie largă și se mărginea cu Transilvania și Maramureș. Ca atare, locuitorii ținutului au jucat, în istoria Moldovei, rolul de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
vinde ori cumpăra după plac, fără îngrădiri. Pe de altă parte, acești oameni erau scutiți de bir față de domnul țării, adică stăpânul moșiei, aveau dreptul gratuit să se folosească de lemnul din pădure, să pescuiască și să vâneze în pădurile domnești, fără restricții de vreun fel. În același timp, aveau libertatea să-și pască turmele de oi pe moșiile mănăstirești și boierești, fără plată. Aceste privilegii au fost extinse, în baza obiceiului pământului, astfel că locuitorii câmpulungeni erau scutiți de taxele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Costandachi Orbu, gloriosul unchi al gloriosului nostru rege și iată, acum, fost rege! - Da, daaaa, cum nu se poate mai rezonabilă propunere face Înalt-prea Sfinția Sa, spuse rapid Marele Armaș, recunoscut pentru oportunismul său grețos. Marele Duce, coborâtor direct din osul domnesc al strălucitei stirpe, pare a fi cel mai potrivit pentru dificila sarcină a conducerii regatului, deși are nouăzeci de ani și mai face uneori pe el, a dovedit de-a lungul anilor multă înțelepciune și dârzenie. Mai ales că nu
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
fenomenelor istoriei și adâncimile textelor prezentate. Civilizația cărții care a rodit în miezul spiritual al locului vâlcean nu poate fi separată de sfânta Mănăstire Cozia unde Filos, pe atunci logofăt a lui Mircea cel Bătrân,așa cum se amintește în hrisovul domnesc din 8 ianuarie 1392,ne oferă,cum spune autorul cărții, autentice versuri, adevărate imnuri, adunate cu strădanie într-un ciclu intitulat Pripeale,tipărite,mai apoi,în Psaltirea de la Govora din 1637.filos poate fi considerat întâiul poet român modern. Costea
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
Schimonahia Sf. Teodora-Munții Sihlăi, sec. XVII-XVIII; Schimonahia Nazaria, M-rea Văratec (+1814); Schimonahia Filoteia (mama Sf. Ier. Calinic), M-rea Pasărea-Ilfov, sec XVIII-XIX; Cuv. Xenia Schimonahia, M-rea Agapia-sec. XVIII-XIX; Schimonahia Olimpiada, fondatoarea M-rii Văratec (1757-1842); Schimonahia Safta Brâncoveanu, odor Domnesc, călugărită cu mama ei Elisabeta, soția caimacanului Moldovei-Teodor Balș, M-rea Văratec (1776-1857); Schimonahia Tavefta Ursache, M-rea Agapia (+1883); Surorile Schimonahii: Fevronia (+1895), Sofia (+1897) și Olimpiada Iurașcu (+1902) mătușile după mamă ale poetului Mihail Eminescu, M-rea Agafton-Botoșani
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
se înalță din putere în putere și că pune suișuri în inima sa.”( Monahia Platonida-ex Doamna Despina Milița, soția Sfântului Domnitor Neagoe Basarab, Măria Sa, Neagoe Basarab. Însemnările Monahiei Platonida Doamna Despina a Țării Românești. Schitul Ostrov, 1551) Urmând tradiția Vlăstarelor domnești, ce au urmat Calea Împărătească a lui Hristos, pințesa și țarina Teodora, fiica lui Basarab cel Mare și soția țarului Alexandru al Bulgariei, devenită Monahia Teofana, Doamna Rada, soția lui Vlad Călugărul, mama lui Radu cel Mare, călugărită sub numele
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
patru. Părea anormal ca cineva să-ți dezvăluie ascunzătoarea a trei comori și să trădeze secretul prin care puteau fi distruși vampirii. În capul lui Ursuz, ori zăcea multă prostie, ori mocnea o ură fără limite față de Dracula. Uzurpatorii tronului domnesc erau deciși să-și folosească influența pe lângă vampir, ca să-i câștige încrederea deplină și să profite de pe urma sa. Nu-i deranja cuvântul „Majestate” și nici micile plecăciuni pe care trebuiau să le facă. Era mai greu în fața sultanului unde trebuia
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420266217.html [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
apar supermarket-uri cu parcările pline. Loc prosper cândva, Galațiul încă își plânge micii afaceriști, suportând cu un stoicism acru prezentul înțesat de gâfâitul mașinilor cu mulți cai putere, fumul greu al combinatului comunist, precum și actualele lui ruine ruginite. Strada Domnească, locul plimbărilor melancolice, s-a transformat în ultimii ani într-o stradă plină de magazine, iar Grădina Publică și-a metamorfozat și ea, încet dar sigur, aleile domoale în spații de circulație dalate, cu felinare noi și bănci cimentuite. Apoi
PARFUM DE ANOTIMP TĂCUT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1431009877.html [Corola-blog/BlogPost/368121_a_369450]
-
partea de sud )lângă pridvor se află portretul săpat în piatră și încastratrat în zid al lui Ghenadie ecleziastul și inscripția “Ghenadie,1819 ecleziastul “156. Biserică are și un amvon (o rărițate în zona ) semn al statutului ei de biserică Domneasca, aflată într-un oraș, capitala de județ. Inscripția de pe amvon reflectă totodată și atitudinea notabilităților Cernețiului față de această veche și prestigioasa ctitorie domneasca astfel : Cade -să, a ști că acest amvon s-a zugravit cu toata cheltuiala boierilor orășeni, neguțători
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]