669 matches
-
Billy Truehard Raoul Frayle — 3A Frida Club Betty Bumper Liz Steele — 2A Dorian Greene —1A Își propti degetul în soneria de jos și așteptă. Frenezia de dincolo de obloane se potoli, dar foarte puțin. O ușă se deschise dincolo de alee și Dorian Greene veni spre poartă. — O, Doamne! exclamă el când văzu cine era afară pe trotuar. Unde naiba ai fost până acum? Mi-e teamă că startul începe să ne scape din mână. Am încercat o dată sau de două ori să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu sabia în poarta de fier. Observă destul de supărat că Dorian venea spre el cu pași cam șovăielnici. Nu se așteptase la așa ceva. Ce mai petrecere, spuse Dorian, pe când deschidea poarta. Fiecare pare gata să-și dea poalele peste cap. Dorian făcu o pantomimă rapidă și dezlânată ca să ilustreze acest lucru. — Mamă Doamne, spuse Ignatius. Termină cu obscenitățile astea dezgustătoare. — Mai mulți dintre ei vor fi pe de-a-ntregul ruinați după seara asta. Va urma un exod în masă spre Mexico
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Ignatius. Ce e zgomotul acela îngrozitor? S-ar zice că cineva urmează să fie sacrificat. Rămaseră în lumina pastelată a aleii. Undeva, în curtea interioară, o voce omenească striga disperată. — O, Doamne, ce s-au apucat să facă? Glasul lui Dorian trăda enervarea. Nebunaticii ăștia! Sunt incapabili să se poarte cum trebuie. Hai mai bine să facem o investigație, șopti conspirativ Ignatius. Vreun militar obsedat s-ar putea să se fi strecurat incognito la adunare și poate încearcă să stoarcă, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ea, spărgând câteva panouri de sticlă. — O, Doamne! strigă el privind scena din fața lui. Au atacat! Se uită spre micul marinar care era încătușat și legat de perete. Era Timmy. — Ai văzut ce mi-ai făcut cu ușa? întrebă mustrător Dorian, din spatele lui Ignatius. — Dușmanul e printre noi! exclamă Ignatius agitat. Cineva ne-a deconspirat! Spune-mi cine! Au pornit împotriva noastră! — Scoate-mă de aici, se rugă micul marinar. E teribil de întuneric. — Prostănac ce ești! exclamă Dorian, scuipându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
adus aici să-mi arate cum ai redecorat locuințele sclavilor și așa, deodată, m-au legat cu lanțurile astea murdare și au fugit înapoi la petrecere. Micul marinar își zăngăni lanțurile. Abia am refăcut partea aceasta a casei, îi reproșa Dorian lui Ignatius. Biata mea ușă! — Unde sunt agenții aceia? întrebă Ignatius, desprinzându-și hangerul și fluturându-l în aer. Trebuie să-i capturăm cât încă n-au părăsit clădirea. — Te rog scoate-mă de aici! Nu pot suporta întunericul. — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
întrebă Ignatius, desprinzându-și hangerul și fluturându-l în aer. Trebuie să-i capturăm cât încă n-au părăsit clădirea. — Te rog scoate-mă de aici! Nu pot suporta întunericul. — E vina ta că s-a spart ușa! se răsti Dorian la marinarul tulburat. De ce te joci cu golanii ăia de sus? — El a spart ușa! — Ce poți să te aștepți de la el? Uite cum arată! — Despre mine vorbiți, pederaștilor? întrebă Ignatius supărat. Dacă ai de gând să te enervezi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ți-e locul. — Vai, strigă marinarul, ce lucru groaznic poți să-mi spui! — Vă rog, pleda Ignatius. Mișcarea nu trebuie să fie sabotată de lupte interne. — Credeam că mi-a mai rămas cel puțin un prieten, îi spuse marinarul lui Dorian. Văd că m-am înșelat. Dă-i drumul înainte. Pălmuiește-mă din nou, dacă îți face plăcere. — Nici nu vreau să mă ating de tine, pramatie. Mă îndoiesc că vreun scriitor angajat, silit fiind, ar putea scrie o melodramă atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-mă, țipă marinarul. Știu că mori de dorința s-o faci. Ți-ar plăcea să mă rănești, nu-i așa? — Se pare că nu se va liniști dacă nu-l faci să simtă puțină durere fizică, îi spuse Ignatius lui Dorian. — Nu vreau să ating nici cu un deget trupul ăsta de târfă. — De, va trebui să facem ceva să-i închidem gura. Valva mea nu poate suporta în mod nelimitat nevroza acestui marinar scrântit. Va trebui să-l dăm, politicos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
îl lovi zdravăn pe Timmy de mai multe ori în cap cu hangerul de plastic și omul mării scoase un geamăt slab. — Dumnezeu știe ce fantezie obscenă îi trece prin cap, comentă Ignatius. — O, mai lovește-l puțin, ciripi fericit Dorian. Cât e de nostim! — Te rog, scoate-mă din lanțurile astea-ngrozitoare, se rugă marinarul. Mi se murdărește de rugină costumul de marinar. În timp ce Dorian deschidea cătușele cu o cheie pe care o luase de deasupra ușii, Ignatius spuse: — Știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fantezie obscenă îi trece prin cap, comentă Ignatius. — O, mai lovește-l puțin, ciripi fericit Dorian. Cât e de nostim! — Te rog, scoate-mă din lanțurile astea-ngrozitoare, se rugă marinarul. Mi se murdărește de rugină costumul de marinar. În timp ce Dorian deschidea cătușele cu o cheie pe care o luase de deasupra ușii, Ignatius spuse: — Știi, cătușele și lanțurile au în viața modernă o anumită funcție pe care n-au avut-o în vedere inventatorii lor, într-o epocă mai veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
tace gura niciodată? — Brațele îmi sunt complet ruginite, spuse Timmy. Abia aștept să pun mâna pe Billy și Raoul. — Mica noastră întrunire pare să devină tot mai dezlănțuită, spuse Ignatius, referindu-se la zgomotele nebune care ieșeau din apartamentul lui Dorian. S-ar părea că sentimentele în legătură cu problemele noastre nu le incită doar un singur centru nervos. — O, Cerule, mi-e teamă și să mă uit, spuse Dorian, împingând în panourile de sticlă ale unei uși în stil provincial francez. Ignatius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cineva de lângă sportiv, după ce un musafir elegant fusese răsucit într-o poziție obscenă și apoi aruncat jos pe dușumea, unde căzuse în zornăitul butoanelor de manșetă și al altor bijuterii asortate. — N-am invitat decât persoanele mai bine, îi spuse Dorian lui Ignatius. — Mamă Doamne! exclamă Ignatius. Îmi dau seama că vom avea multă bătaie de cap ca să obținem votul fermierilor calviniști, conservatori. Va trebui să ne reconstruim imaginea pe o linie total diferită de ceea ce văd eu aici. Timmy, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
o ființă omenească să se odihnească, să șadă sau să se relaxeze, ci mai degrabă să pozeze, devenind la rândul său un fel de mobilier uman, menit să întregească, cât mai bine, decorul. După ce Ignatius studie încăperea, îi spuse lui Dorian: — Unicul articol funcțional de aici este patefonul, care din păcate nu-i bine folosit. E o cameră fără suflet. Fornăi tare și disprețuitor, în parte din cauza camerei și în parte din cauză că nimeni dintre cei de acolo nu-i dădea atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Betty și Liz. — Ce mai faceți? spuse Ignatius, strecurându-și mâinile în buzunar ca să prevină vreo altă strângere de mână. Sunt sigur că veți fi un ajutor de neprețuit pentru cauza noastră. — De unde l-ai cules? îl întrebă Frieda pe Dorian, pe când celelalte două îl studiau pe Ignatius, dându-și coate. — Domnul Greene și cu mine ne-am întâlnit datorită mamei mele. Serios? spuse Frieda. Mama ta trebuie să fie o persoană foarte interesantă. — Nu tocmai, răspunse Ignatius. — Ia o bere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de pe disc, șerpuind în jurul camerei ca o șansonetistă încălțată în cizme. Cu o revărsare de țipete, musafirii se adunară în jurul lui, fără să mai rămână nici unul pe care să-l tortureze sportivul. — Trebuie să oprești toate acestea, strigă Ignatius spre Dorian care-i făcea cu ochiul cowboy-ului. Pe lângă faptul că sunt martorul unei jigniri strigătoare la cer împotriva bunului-gust și al decenței, am început să mă sufoc din cauza miasmelor de emanații glandulare și de colonie. — O, nu fi atât de anost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
amuzant. Dacă ai de gând să fii posac și vulgar, mai bine pleacă. — Nu voi pleca. Nimeni nu mă poate împiedica. Pace! Pace! Pace! — Vai de capul meu! Văd că ai luat-o chiar în serios. Ignatius îl lăsă pe Dorian și străbătu grăbit camera. Croindu-și drum printre invitații eleganți, opri patefonul. Când se întoarse, oaspeții îl întâmpinară cu o versiune fără vlagă a unui strigăt de război apaș. „Bestie.“ „Nebunule.“ „Asta ne-a promis nouă Dorian?“ „Fantastică Lena.“ „Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
îl lăsă pe Dorian și străbătu grăbit camera. Croindu-și drum printre invitații eleganți, opri patefonul. Când se întoarse, oaspeții îl întâmpinară cu o versiune fără vlagă a unui strigăt de război apaș. „Bestie.“ „Nebunule.“ „Asta ne-a promis nouă Dorian?“ „Fantastică Lena.“ „Ce costum! Grotesc! Și cercelul! Vai de lume!“ „Era tocmai cântecul meu preferat.“ „Oribil.“ „Inimaginabil de grosolan.“ „Monstruos de mare.“ „Un adevărat coșmar.“ — Liniște! mugi Ignatius, dominând exclamațiile lor furioase. Sunt aici în seara aceasta, prieteni, ca să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
preferat.“ „Oribil.“ „Inimaginabil de grosolan.“ „Monstruos de mare.“ „Un adevărat coșmar.“ — Liniște! mugi Ignatius, dominând exclamațiile lor furioase. Sunt aici în seara aceasta, prieteni, ca să vă arăt cum ați putea salva lumea și aduce pace. „E nebun de-a binelea.“ „Dorian, ce glumă proastă mai e și asta?“ „De unde naiba a apărut?“ „Nu-i câtuși de puțin atrăgător.“ „Murdar.“ „Deprimant.“ „Să pună cineva din nou discul ăla delicios.“ — Posibilitatea, continuă Ignatius cu volumul dat la maximum, vă este la îndemână. Vreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
focului. De aceea mă adresez vouă. „Despre ce vorbește oare?“ „Toate acestea mă deprimă îngrozitor.“ „Are niște ochi care te bagă în sperieți.“ „Hai la un bar elegant.“ „Hai la San Francisco.“ — Liniște, perverșilor, strigă Ignatius. Ascultați ce vă spun! — Dorian, se rugă cowboy-ul cu voce de soprană lirică. Fă-l să tacă din gură. Ne distram atât de bine! Era o petrecere formidabilă. Nici măcar nu-i amuzant. — E foarte adevărat, întări un oaspete extrem de elegant, a cărui față îngrijită era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fardului. E într-adevăr insuportabil. Teribil de deprimant. — De ce trebuie să ascultăm toate prostiile astea? întrebă alt oaspete, fluturându-și țigara de parcă ar fi fost o baghetă magică cu care-l putea face pe Ignatius să dispară. E vreun truc, Dorian? Știi bine că ne plac petrecerile cu un scop, dar așa ceva! În ce mă privește, nu urmăresc nici măcar știrile la televizor. Am lucrat toată ziua în prăvălie și nu vreau să vin la o petrecere și să ascult asemenea chestii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
impresia că trage să moară. Foarte bine, spuse Dorian. Puneți discul. Mi-am închipuit că poate fi amuzant. Privi spre Ignatius care pufnea disprețuitor. Mi-e teamă, dragii mei, că n-a fost decât un eșec. Un eșec teribil. „Minunat.“ „Dorian e nemaipomenit.“ „Puneți discul.“ „Îmi place Lena.“ „Cred sincer că e cel mai bun disc al ei.“ „Sunt atât de frumoase cuvintele.“ „Am văzut-o o dată la New York. Era magnifică.“ „Pune apoi Gypsy. O ador pe Ethel.“ „Foarte bine, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
inima pentru multe alte explozii pe care le produsese în trecut. Tot restul zilei, în timp ce se învârtea cu pantalonii uzi prin școală, ceilalți se comportau de parcă ar fi fost invizibil. Ignatius, simțindu-se exact la fel de invizibil acum, în salonul lui Dorian, începu să fandeze spre un adversar imaginar cu hangerul, ca să-și ascundă stânjeneala. Mulți dintre cei prezenți își uniră vocile cu discul. Doi începură să danseze alături de patefon. Dansul se răspândi ca un foc în pădure și peste puțin, dușumeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
atacară pe Ignatius.Una își încolăci piciorul în jurul piciorului său. Cealaltă îl lovi în spatele genunchiului; a treia îl împinse peste cowboy-ul care făcea piruete în apropiere. Ca să nu cadă, Ignatius se agăță de cowboy. Acesta se desprinse din brațele lui Dorian și căzu la pământ. La aterizarea cowboy-ului, acul sări de pe disc și muzica se opri. În locul ei izbucni o serie de țipete și strigăte. — O, Dorian, dă-l afară, se ruga înspăimântat unul dintre oaspeți. Dinspre un grup de invitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
înghesuiau într-un colț se auzi un zăngănit metalic de inele, brățări și butoni de manșetă. — Bună treabă, grasule! îl felicită Liz. — Lasă-l să mai aranjeze pe cineva, spuse Betty prietenelor ei. — Ce i-ai făcut, bestie nenorocită? strigă Dorian spre Ignatius. — Mă simt ultragiat, strigă Ignatius. N-a fost destul că m-ați ignorat și înjosit, am fost și atacat în mod mârșav, în casa aceasta care nu-i decât o plasă de păianjeni. Sper că ai asigurările necesare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fost și atacat în mod mârșav, în casa aceasta care nu-i decât o plasă de păianjeni. Sper că ai asigurările necesare. În caz contrar, s-ar putea să pierzi proprietatea aceasta flamboaiantă când avocatul meu va sfârși cu tine. Dorian se lăsase jos, în genunchi și făcea vânt cowboy-ului ale cărui pleoape începuseră să tremure. — Convinge-l să plece, Dorian, suspină cowboy-ul. Aproape că m-a omorât. — Mi-am închipuit că ești altfel. Amuzant, șuieră Dorian spre Ignatius. Dar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]