49,733 matches
-
în grădina lui Frannie Avery (Meg Ryan), care fusese în același bar ca și victima chiar în ziua crimei. Până acum, nici unul nu e prea preocupat de găsirea criminalului, pentru cei doi polițiști e doar un caz ca oricare altul. Dorința de a ști evoluează de la neutralitate la dramatism și la implicarea emoțională a personajelor: omuciderile continuă, Malloy și Frannie devin un cuplu, iar sora ei este omorâtă brutal de același criminal în serie. Campion tratează intriga erotică într-un mod
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]
-
are la dispoziție ediții moderne ale textelor utilizate, este mai mult decît un traducător: el trebuie să fie un exeget. La lectura cărții, devine evident că una dintre problemele sale majore o reprezintă asigurarea echilibrului dintre prezentare și hermeneutică, dintre dorința de accesibilitate pentru un cititor avizat, dar nu neapărat specializat, și comandamentul exegezei sine qua non. Mai școlărește spus, echilibrul dintre ,rezumat" și ,comentariu". Poate că pentru cei familiarizați cu ...proza lui Corin Braga nu mai este o noutate ceea ce
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
încetat să mă mai gândesc" (p. 201), , Tigroaica nu mă mai interesează deloc" (p. 222), notează el plictisit în 1740 și în 1742, după opt sau după zece ani de absență de acasă. Pe măsură ce boala (pleurezia) îl apasă din ce în ce mai mult, dorința revenirii e tot mai acută. Opțiunea pentru singurătate, într-o casă la moșia lui, apare ca o retragere salvatoare (p.218, 232). Printre ultimele mesaje, în 1744, Antioh formulează această reverie a sfârșitului, adresându-se surorii sale: ,Aș dori ca
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
să pretinzi s-o schimbi cu alta, nici s-o vinzi. Al cui pat e trecutul meu? La întrebări, cui i-am răspuns prin alte întrebări, cu rost sau fără? Sacul lui a fost e gol-goluț, dar nepătruns. A cui dorință mi-i trecutul, a cui, revirimentul silnic, - a voii mele, tari ca scutul ce se retrage-n sine, zilnic? Cui, oare, să-i strig, astăzi setea, cui, oare, aș putea să-i cer să-mi fie și să-i fiu
BÖSZÖRMÉNYI ZOLTÁN - O sumă de sonete by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/11444_a_12769]
-
contemporan. Cu o vervă ieșită din comun, dublată de ironie și de o melancolie adîncă și tandră, ea a reactualizat momentul irepetabil în care infinitele variante ale vieții s-au întîlnit și au coabitat edenic, fără nici o urmă de vană dorință a supremației. Umanul în ipostaza lui mitică, așezat în spațiul unei etnografii difuze, zoologicul și insemnele unor civilizații atemporale au trăit permanent în același unic registru al unei lumi nediferențiate. Derivate, aparent, din eposul folcloric și din suculența narativă a
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
al cititorului Și, mai ales, pentru că face ca viața noastră să fie mai bună..." Pe lângă "pofta de viață" în fața hecatombei ce se consumă în Clubul îngerilor, lectura romanului ne poate încânta și cu "pofta de mâncare"? Așteptați să vedeți. Orice dorință e o dorință de moarte. Posibilă maximă japoneză Lucídio nu este unul dintre cele 117 nume ale Diavolului și nici eu nu l-am invocat cu destulă asiduitate ca să ne pedepsească. Atunci când am pomenit prima dată de el grupului, cineva
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
mai ales, pentru că face ca viața noastră să fie mai bună..." Pe lângă "pofta de viață" în fața hecatombei ce se consumă în Clubul îngerilor, lectura romanului ne poate încânta și cu "pofta de mâncare"? Așteptați să vedeți. Orice dorință e o dorință de moarte. Posibilă maximă japoneză Lucídio nu este unul dintre cele 117 nume ale Diavolului și nici eu nu l-am invocat cu destulă asiduitate ca să ne pedepsească. Atunci când am pomenit prima dată de el grupului, cineva a spus ,Inventezi
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
diferit de cei doi și cu revelații șocante. Bătrînețea îi apare drept vîrsta maximei libertăți, cînd fiecare își îngăduie să fie el însuși, să nu-i mai pese pur și simplu decît de sine, indiferent cît de distrugătoare pot fi dorințele sale pentru celălalt. Istoria lui Mat Israelson este una din piesele de rezistență, o poveste de dragoste fără sorți de împlinire, întinsă pe parcursul unui sfert de secol, alcătuită din gesturi, vorbe atent cenzurate. Mi-a reamintit romanele scurte ale lui
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
o mișcare de abstracțizare." Yannick Carré vede în asta reculul unei concordanțe sociale și spirituale către care tindea civilizația medievală în secolul al XII-lea, sfîrșitul coeziunii între toți membrii aceleiași familii, uniți întru corpul lui Hristos, manifestînd nu doar dorința unei armonii colective dar și individuale și interioare sub un aspect concret și carnal foarte caracteristic pentru religia creștină în Evul Mediu. Această tensiune către o unitate a carnalului și a spiritualului, în care sărutul spiritualizează carnea și face sensibil
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
agențiile de turism anunță triumfător că numărul românilor care-și petrec concediile în străinătate e în creștere nu poate, desigur, decât să ne bucure. Înseamnă că lefurile cresc, că viața începe să devină mai ușoară. Se ridică, însă, întrebarea: oare dorința a tot mai mulți dintre noi de a se odihni în Grecia sau Turcia nu are chiar deloc de-a face cu lipsa de ospitalitate a majorității locurilor de agrement din țară? Prin lipsa de ospitalitate înțeleg următoarele: nivelul prețurilor
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
secțiune de note, aparatul critic propriu-zis al textelor, unde sunt înregistrate greșelile de tipar sau de copiere, repetițiile, corecturile făcute de copiști, adaosurile, comentariile marginale ale copiștilor. Cum e normal, notele sunt redactate de cercetătorii care au transcris textele, din dorința maximei fidelități față de surse. Secțiunea de comentarii este redactată și la volumul VI și la volumul XI de către Elsa Lüder, Paul Miron și Gustavo-Adolfo Loria-Rivel, adică de partea germană. E spațiul de desfășurare a erudiției, cu trimiteri la probleme legate
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
sfîrșitul anilor '80, mulți evrei din România, unii trecuți de mult de vîrsta aventurii, s-au stabilit definitiv în Israel, lăsînd în urmă consolidate cariere profesionale. Disperarea umană de înțeles într-un regim politic ce își pierduse definitiv busola sau dorința firească de a nu rata șansa de a începe o nouă existență în spațiul mitic al }ării Sfinte din poveștile șoptite ale părinților și bunicilor, i-a scos pe mulți din letargie și i-a îndemnat să facă pasul decisiv
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
simetriile oarecum previzibile ale pulsației cvadrate și ale dialogului cuplet-refren din rondo-ul părții a treia, au fost ocultate de năvala cîntului izvorîtă din bucuria de a face muzică. O bucurie care spulberă orice teamă sau mefiență. Și care ațîță dorința, altminteri cuviincioasă și cumpătată, de a ne re-întîlni cu muzica lui Mozart. Dar și cu Șerban Novac, slujitorul unui instrument ce numai la noi nu e privit ca june-prim și primit ca prim-ministrul unora dintre cele mai voluptuoase sonorități
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
intensitate din ce în ce mai sporită, o vor experia, în veșnicie, sufletele iubitoare de Dumnezeu și de cunoașterea Lui, căci, după cuvântul Sfântului Grigorie, „adevărata bucurie de Cel dorit e să înainteze pururea în căutarea Lui și să nu înceteze niciodată din urcuș dorința împlinită totdeauna născând altă dorință a Celui ce se află deasupra”8. „Zborul sufletului”. Cadrul multifațetat al utilizării sintagmei Imaginea sufletului zburând pe Aripile Duhului în aerul Divinității este puternică. Vorbește despre călătoria sufletului și de ajutorul ceresc venit prin
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
experia, în veșnicie, sufletele iubitoare de Dumnezeu și de cunoașterea Lui, căci, după cuvântul Sfântului Grigorie, „adevărata bucurie de Cel dorit e să înainteze pururea în căutarea Lui și să nu înceteze niciodată din urcuș dorința împlinită totdeauna născând altă dorință a Celui ce se află deasupra”8. „Zborul sufletului”. Cadrul multifațetat al utilizării sintagmei Imaginea sufletului zburând pe Aripile Duhului în aerul Divinității este puternică. Vorbește despre călătoria sufletului și de ajutorul ceresc venit prin harul și puterea Duhului Sfânt
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Phaedrus, Cambridge, 1952; Phaedrus, 246-248; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 314. 10 Phaedrus, 246D, loc. cit. 11 Ibidem, 251C. 12 Ibidem, 255D, loc. cit. În mitul din Phaedrus, iubirea divină reclamă ca omul să abandoneze dorințele fizice și actele de iubire pentru a experimenta dorința cerească, aceasta, la rândul său, zeificându-l13. Astfel, sufletul uman, odată echipat cu aripi, este liber să zboare în regatul ideilor adevărate și eterne. Primirea aripilor depinde de găsirea de către suflet a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 314. 10 Phaedrus, 246D, loc. cit. 11 Ibidem, 251C. 12 Ibidem, 255D, loc. cit. În mitul din Phaedrus, iubirea divină reclamă ca omul să abandoneze dorințele fizice și actele de iubire pentru a experimenta dorința cerească, aceasta, la rândul său, zeificându-l13. Astfel, sufletul uman, odată echipat cu aripi, este liber să zboare în regatul ideilor adevărate și eterne. Primirea aripilor depinde de găsirea de către suflet a vindecării prin dragoste și amintirea frumuseții 14. Asimilarea conceptului
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omil. XLVI, 5-6, în PSB, vol. 34, p. 269. 32 Hermann Dörries, Die Theologie des Makarios/Symeon, Göttingen, 1978, p. 201; vezi Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 318. dintre aceștia fiind dorința creștinului, alta fiind prezența harului divin. Astfel, zborul este rezultatul rugăciunii, construite pe dorință. Să zboare către Dumnezeu și „să se bucure de libertatea Duhului Sfânt, poate fi dorința omului, dar, dacă nu are aripile date lui, nu poate. Să
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
32 Hermann Dörries, Die Theologie des Makarios/Symeon, Göttingen, 1978, p. 201; vezi Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 318. dintre aceștia fiind dorința creștinului, alta fiind prezența harului divin. Astfel, zborul este rezultatul rugăciunii, construite pe dorință. Să zboare către Dumnezeu și „să se bucure de libertatea Duhului Sfânt, poate fi dorința omului, dar, dacă nu are aripile date lui, nu poate. Să ne rugăm la Dumnezeu să ne dea «aripile de porumbel» ale Duhului Sfânt, astfel
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 318. dintre aceștia fiind dorința creștinului, alta fiind prezența harului divin. Astfel, zborul este rezultatul rugăciunii, construite pe dorință. Să zboare către Dumnezeu și „să se bucure de libertatea Duhului Sfânt, poate fi dorința omului, dar, dacă nu are aripile date lui, nu poate. Să ne rugăm la Dumnezeu să ne dea «aripile de porumbel» ale Duhului Sfânt, astfel ca să putem zbura la El și să găsim odihnă și ca El să separe și
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
vulturului, putând fi regăsită la Afraat și în Odele lui Solomon. Tot așa este și analogia lui Afraat, a vulturului pe aripă care se referă la pământ, și a sufletului în zbor, care se referă la poziția reală a trupului. Dorința de zbor, atât de importantă la Sfântul Grigorie de Nyssa, se asociază nu sfințeniei și virtuții, ci rugăciunii. Această insistență asupra rolului rugăciunii în cadrul zborului sufletului reprezintă contribuția deosebită a Sfântului Macarie. Pentru Sfântul Macarie, harul Duhului Sfânt, care este
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
ca primind aripi la botez, credinciosul apropriindu-și ceea ce i s-a dat de către Hristos prin jertfa Sa pe cruce. Credinciosul este astfel echipat pentru potențialul zbor. La Sfântul Macarie, înțelesul acordat harului nu este întotdeauna constant, scade și crește funcție de dorința divină. În consecință, nici călătoria sufletului nu este constantă. Sfântul Macarie se referă la „cele douăsprezece trepte în călătoria spre perfecțiune”. „Într-un fel, există 12 trepte pe care trebuie să le urce o persoană pentru a atinge perfecțiunea. Dar
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Sfântul Grigorie declară că: „Odată eliberat din legăturile sale pământești, sufletul devine lumină și iute în mișcarea sa ascendentă, zburând de jos spre înălțimi”46. Sufletul se ridică mereu mai sus și își va înălța tot mai mult sufletul, prin dorința sa de lucrurile cerești, străduindu-se să ajungă la ceea ce va fi să vină”47. Natura Binelui atrage spre el pe cei care îl caută, sufletul se ridică tot mai sus și își va înălța și mai mult zborul, prin
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
sa de lucrurile cerești, străduindu-se să ajungă la ceea ce va fi să vină”47. Natura Binelui atrage spre el pe cei care îl caută, sufletul se ridică tot mai sus și își va înălța și mai mult zborul, prin dorința față de lucrurile pământești întoarsă spre ceea ce urmează să vină. Făcut să dorească și să nu abandoneze înălțimea transcendentă a lucrurilor deja obținute, se face drum spre înălțimi fără curmare, chiar prin realizările sale anterioare care îi amplifică intensitatea zborului. Activitatea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
de întindere variabilă, ideile pe care le considera cu adevărat importante. Și pentru că nu scria pentru un public sau pentru o posteritate, Dragomir scria din nevoia de a-și pune ordine în propriile gînduri sau, cum se întîmplă adeseori, din dorința de a trăi cu senzația liniștitoare că, fixînd o idee pe hîrtie, putea să-și ia gîndul de la ea, nemaitrăind cu frica că avea s-o uite cît de curînd. În plus, una din temerile de care nici o inteligență eminamente
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]