595 matches
-
s-ar putea să fie ochii sufletului, ochii intuiției. Capitolul 3 DORUL DE SION 1. DIALOGUL DINTRE MOSHE IDEL ȘI SORIN ANTOHI „Ceea ce ne unește” Lectura intensă e un mod de a săpa în căutarea talantului. Cum o personalitate își dospește energiile până ce acestea ies din matcă și trag după sine omul, prin meridianele lumii, e fascinant. Școala și notele ei sunt palide umbre ale devenirii. Lectura, așezarea într-o foame de informație și înțelegere, dar și suflul puternic al vieții
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de detecție prin punerea problemei avutului la un nivel mult mai înalt - acela al pălăriei de soare adânci, cu care Rică se echipase anume pentru a tempera excesele de vigilență electronică din mediu. Așa încât, a doua zi dis-de-dimineață, gogoșile frumos dospite în janta roții de rezervă a SAAB-ului, la căldura motorului torcând la ralanti, și proaspăt prăjite în uleiul curs anti-eroic (întru prevenirea oricăror fricțiuni neo-iacobine) rivalizau în strălucire cu soarele meridional, ce le privea înciudat de peste Golfe du Lion
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Atât din punct de vedere politico-social, cât și din punct de vedere al moravurilor și așadar al flirtului este supusă convulsiilor unei crize de creștere. Mai mult ca oricând, tensiunile fisurează corpul social. Încă nu se știe, dar revolta, "revoluția" dospește... Între teamă și dorință Ca și Statele Unite, Franța este angrenată în Războiul Rece, cunoscând în plus și conflictele decolonizării, o situație producătoare în sine de contradicții. Cum se întâmplă mereu în perioadele de zbucium, climatul acesta de tensiune maximă ațâță
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
prindă - devenind tot mai suspicioasă cu fiecare nou vis inventat - dar datoria mea era să-i duc unul astăzi, așa că în timp ce o așteptam pe Aimee (preferabil să se și dezbrace), m-am concentrat asupra unui vis care ar fi putut dospi în inconștientul meu. Uitându-mă la ceas, mi-am dat seama că trebuia să lucrez rapid. Trebuia să inventez visul, să-l scriu și să-l listez, apoi - după ce aș fi reușit cumva să fac sex cu Aimee Light - s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
se abătuseră pe Elsinore Lane.) Apoi ușa a crăpat, căzând într-o parte, atârnând doar de balamaua de sus. Arătarea stătea în cadrul ușii. Chiar și în lumina anemică a săbiei pe care o mânuiam puteam să văd spuma care îi dospea la gură. - Împușc-o! Împușc-o! striga Robby. Am îndreptat arma spre arătarea care se apropia de noi. Am apăsat pe trăgaci. Nimic. Pistolul nu era încărcat. (Notă: Jayne scosese toate gloanțele în noaptea în care credea că îmi „imaginasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de data aceasta propriu feminității, stă în răspunsul obsesiv la întrebarea zmeilor, „fata e în pământ”, repetat de 10 ori, atât de părinți, cât și de preot și de săteni. Coeziunea femeie- glie conține decodarea pentru răspunsul fix, feminitatea se dospește în consonanță cu ritmurile vegetale și telurice, după arhetipul Demetrei. Însă moartea Florei nu este cea care duce în lumea fără umbră, fiindcă locul cerut de înmormântare este la marginea țintirimului. Zmeii nu o găsesc acolo, deși morții răspund și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reci de crustaceu. Încet, un chip nou a luat formă În jurul ochilor. O serie de chipuri, de hieroglife diforme, ducînd spre punctul În care calea omenească se sfîrșește, În care forma omenească nu mai poate asimila oroarea crustacee care a dospit Înăuntrul ei. Urmăream toate astea curios. „M-a apucat tremuriciul, m-am gîndit detașat. M-am sculat cu o tresărire de frică. Stăteam Întins, cu inima bătîndu-mi repede, și Încercam să-mi dau seama ce m-a speriat. Mi s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
o zambilă? Pentru că demult, când nimeni nu-și punea problema să găsească ghiocei toamna, crizanteme primăvara și garoafe tot anul, ea era floarea sezonului. Pe atunci maică-mea se Încăpățânase să pregătească copturile de Paști, fără să bănuiască că ceea ce “dospise” nouă luni vroia să vadă Soarele pe care urma să-l adore, pur rațional, toată viața. Că acela, adică eu, n’a avut noroc din acest punct de vedere, e altă poveste: deși era duminica Paștelui, ningea, ca și acum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de os. Lumina țării toată a înflorit în mine, De când mă strigi pe nume, oblu, românește Și sunt ca steaua comunistă ce-nflorește Pe steagul patriei, prin timpul care vine. Sunt lan și soare și chiar pâine sunt Cu aurul dospit în fiecare spic; Când te slăvesc în versuri, eu simt cum mă ridic, Eroii tăi, republică, să-i cânt.“ („Sărbătoarea Republicii“, Astra, Nr. IV, 1976) COPOIU N. „Iată cât de exactă ne apare, în lumina datelor trecutului poporului nostru, definiția
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
bine. Din stepa rusească risipite în vânturi fasciste armii cuiburi de fier își făcură sub arcul carpatic, așteptând înfruntarea, sub cerul albastru boltit peste rodul de aur al mănoaselor nostre câmpii. Din seninul acesta porni peste noapte fulgerul noilor vremi, dospit de decenii în spiritul acelei de neînfrânt conștiințe: partidul.“ (Steaua, 16 august 1973) „În stânca dură vom tăia un drum, Căci plăsmuirea minților abstractă Cu fiecare zi din calendar Prin noi devine țel și țelul faptă Fiind Partidul meșter făurar
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
până la deplina înserare, când întunericul nopții se înstăpânea de-a binelea. Dumitru Dascălu își amintește și acum, după multe decenii, cât era de prețuit și de bine lucrat fiecare petic de pământ, cum ogoarele erau hrănite cu gunoiul de grajd, dospit în platforme clădite cu meșteșug, cum era apărat de secătuire printr-o schimbare anuală a culturilor. Privind din alergarea trenului câmpurile cu pământul crăpat de secetă și îmburuienite, Dumitru Dascălu se nedumerește cum a fost posibil ca ogoarele, încărcate altădată
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
multă vreme și unde speră să-și găsească liniștea și ambianța potrivite pentru definitivarea ultimei sale cărți, începută acum câțiva ani, abandonată pentru o bună bucată de timp, reluată, apoi, fără prea mult spor și din nou lăsată să mai dospească, timp în care să i se limpezească și să i se orânduiască ideile. Este o practică întâlnită la mulți mânuitori ai condeiului, la cei care își respectă blazonul și nu fac rabat calității scriiturilor lor. Drumul de câteva ore cu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ceva și iată pe ce: „Cunoscută fiind atitudinea fermă a inspectorului general de a se clarifica orice faptă sub toate aspectele, există certitudinea că anonima va fi predată organelor noastre, deoarece tratează aspecte ce ne privesc (subl.ns.)”. Deci, „anonima” dospită de creierele Înfierbântate de ură ale ofițerilor urma să poposească (nu peste mult timp) tot pe un birou al expeditorului, fapt ce urma să declanșeze „indignarea” tuturor! Scopul final al marii mizerii era următorul: „În acest fel vom putea oficializa
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de olari în 1928, a rămas una singură și foarte în vârstă. Plecând de la îndelungata și temeinica cunoaștere a solului, din „coasta dealului” este extrasă argila care la Brădești este de o calitate deosebită, adusă în curte și lăsată la „dospit”. în timpul „dospirii”, care durează câteva săptămâni, argila este mărunțită și udată cu apă din când în când. După acest proces, lutul este tăiat în bucăți mari (turte), bătute cu maiul și udate, aduse apoi în atelier și așezate pe o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
m-au agitat. Categoria din urmă a fost mult mai numeroasă. Paradoxal, am ajuns să le privilegiez. În raport cu primele, care frizează din cînd în cînd banalitatea, acestea conțin posibilități mai mari de valorizare estetică. Chiar pe cele mai urîte, mai dospite în răutate, mai pline de jeg, mai „scîrboase” le-am adunat cu mătura și tîrnul și le-am strîns în debaralele cu fișe pentru toate situațiile. Nu m-a lăsat inima să le arunc ca pe reziduuri, de vreme ce reprezentau o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru prima dată, În siguranță, chiar dacă purtam În mine sinuoasele ziduri ale Îngrădirii de o viață. Dărâmarea, În 1989, a Zidului de la Berlin Împlinea acolada unei istorii În care, din 1914, timp de 75 de ani, Europa și-a tot dospit și explodat modernitatea. „Un grand navire qui sombre” - aceasta era imaginea pe care o proiecta Îngrijorarea lui Valéry, când se referea la civilizația europeană În care crezuse, pe care o Întruchipa și la a cărei prăbușire se referise În 1919
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
caracterizate grosier poemele mai vechi ale autorului „demascat”: „poezie lipsită de sânge”; „Parfumurile acestei poezii nu mai trebuiesc astăzi decât la foarte puțini. Ele au fost plăsmuite în sere închise, acolo unde burghezia își închisese cântăreții și unde aceștia își dospeau langorile și melancolia, murind cu încetul.” La F. colaborează cu versuri A. Toma, Eugen Jebeleanu, Nina Cassian, Mihai Beniuc, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Dan Deșliu, Nicolae Tăutu, Petru Rezuș, George Lesnea, Mihu Dragomir, Vlaicu Bârna, Vladimir Colin, Traian Coșovei, Ion
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
discurs lipsit de logica frazării inteligibile. Agresivitatea textului încearcă să denunțe un univers existențial maculat, o ordine socială terifiantă, supuse unor interogații vehemente (Razele dor ca roua). Totul în jur pare un fantastic coșmar, transcris în imagini ale abjecției: ochii „dospesc”, „frâiele vomei s-au rupt / lângă haitele în putrefacție”, „odraslele coșmarului inspiră aroma tenebrelor”, „somnul e purtat prin cimitirul strepezit de gheare”, cerul colcăie „în aburii unui cazan de sânge”. Poezia arată ca o continuă expectorație verbală, descriind zonele imunde
CHIRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
am pus, dară cine să va putea afla carile la locul unde Inorogul lăcuiește a să urca să poată? Și acéste cuvinte de miiere amestecate cu fiiere cine i le va povesti? Și giurământul nostru cel frământat cu zăhar și dospit cu toapsăc amar cine i-l va da?" 10 (s.m.) În acest stadiu al acțiunii, Șoimul este dispus să se folosească, cu bună știință, de un vicleșug mărunt, doar pentru a-și atrage prada în capcană. El este, deocamdată, străin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
zahăr, 300 g făină, 1 praf de sare, 50 g unt moale, 1 ou. Umplutura - 2,5 kg prune, 30 g zahăr, ½ linguriță scorțișoară, 2 linguri zahăr candel - de presărat pe deasupra Se dizolvă drojdia în lapte și se lasă la dospit timp de 20 de minute, după care, întrun castron, amestecăm zahărul, untul, făina și oul. Adăugăm laptele cu drojdia și facem aluatul, apoi lăsăm aluatul să crească timp de 30 de minute, acoperit cu un prosop. Prunele se spală și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
30 g drojdie, o cană cu lapte și sare. Cel de-al doilea aluat se face din 150 g făină, 250 g unt și coajă de lămâie. La drojdie se pun 50 g zahăr și ½ de cană de lapte pentru dospit; se frământă separat, apoi se fac foi, care se pun una peste alta și se împăturesc. Se lasă la odihnit, apoi se fac covrigeii. La final, se pudrează cu zahăr pudră. COVRIGEI CU SMÂNTÂNĂ 500 g făină, 500 g amidon
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu unt până se face ca nisipul, apoi se desface drojdia cu lapte cald. După aceea, se frământă făina cu restul de lapte, timp de o jumătate de oră, după care se adaugă drojdia și se lasă la cald să dospească. Se bat gălbenușurile cu zahăr pudră și vanilie până se face o spumă, se amestecă împreună cu aluatul și coaja de lămâie, iar dacă este prea vârtos se mai adaugă lapte ca să fie potrivit și se mai lasă să dospească. Nucile
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
să dospească. Se bat gălbenușurile cu zahăr pudră și vanilie până se face o spumă, se amestecă împreună cu aluatul și coaja de lămâie, iar dacă este prea vârtos se mai adaugă lapte ca să fie potrivit și se mai lasă să dospească. Nucile se freacă cu zahăr, vanilie, zeama de la o lămâie și stafide, apoi se unge o tavă mare cu unt din belșug, se formează turte cât palma, subțiri cât o muchie de cuțit, care se pun în tavă și se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
glasează cu ciocolată și se taie sub formă de triunghiuri mici. MELCI Se face un aluat din 1 kg făină, o lămâie, 200 g ulei, 2 ouă, o cană de lapte, 200 zahăr și 50 g drojdie; se lasă la dospit până-și dublează volumul. Crema - se amestecă 3 linguri de nucă măcinată, 200 g zahăr, 2 linguri de cacao și 100 g lapte. Se unge aluatul cu această cremă, după care se rulează și se taie felii cu cuțitul. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
au învățat cele mai rafinate și delicate aspecte ale diplomației, acelea de a manevra între puterile mari, de a extrage fiecare particulă de autonomie din cel mai strâns control, de a obține avantaje din toate intrigile bizantine pe care a dospit dominația turcă. Diplomația românească a fost caracterizată de ceea ce poate fi numit un simț al «momentului potrivit». Acest tip de abilitate diplomatică, atât de caracteristică unor oameni de stat români, precum Nicolae Titulescu sau Nicolae Iorga, și vechilor guverne, a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]