KorAP: Find »[drukola/base=drăghici & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...76 >

1,895 matches

Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

371 Djilas, Milovan 271 Dobrînin, Anatoli 365 Dobrogeanu-Gherea, Constantin 144, 145, 148, 218, 401 Dolgu, Gheorghe 360 Domenach, Jean-Marie 327 Dosoftei (mitropolit) 52 Dracula 23, 42, 43, 394 (cf.Vlad Țepeș) Dragomir, Silviu 99 Dragoș 32, 35, 37, 41, 394 Drăghici, Alexandru 271, 292, 310-312 Dreisziger, Nandor 31 Duca, I.Gh. 195, 216, 223, 240, 384 Dumesnil-Michelet 100 Dumitrescu, Anca 38 Dupront, Alphonse 199 E Easterman 228, 230, 406 Ecaterina a II-a 79 Eden, Anthony 229, 254 Eftimie 22, 37 Eichmann

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814

Doinaș, Ed. Univers, Buc., 1982, p. 61, versurile 496-497. 10 Kojevnikov, Iurii, M. Eminescu și problema romantismului românesc, Ed. Junimea, Col. "Eminescians", 16, Iași, 1979, p. 119. 11 G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, trad. de Petru Drăghici și Radu Stoichița, Ed. Acad. R.S.R., 1968, pp. 78-79. 12 Nistor, G., art. Construcție și semnificație, în rev. Steaua, 1980. 13 Negoițescu, I., Poezia lui Eminescu, Ed. pentru literatură, Buc., 1968, pp. 139-140. 14 Kojevnikov, Iurii, Op.cit., p. 119. 15

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599

trimițînd la moarte o întreagă elită a țării, civilitatea actualului... analist istoric pare, în ultimă instanță, de neînțeles. Ne produce fiori gîndul că de același subțire tratament s-ar fi putut bucura, la o adică, și Nikolski, și Bodnăraș, și Drăghici. Și ei eroi, nu?, ai istoriei românești. E adevărat, șarmantul istoric Cioroianu e altceva decît alt... șarmant, Buzatu, să zicem, dar chiar și așa, ora sa de istorie n-ar trebui să arate ca un odorat institut de înfrumusețare. Gianni

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253

dispunea, ca principale instrumente de control asupra Securității, de următoarele structuri: Secția Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R., Direcția Politică a M.A.I. și serviciile de cadre ale Securității. Inițial, Secția Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R., aflată sub conducerea lui Alexandru Drăghici (august 1948 - 1949), avea atribuții destul de limitate în ceea ce privește supravegherea M.A.I., de acest lucru ocupându-se un sector al secției. Așa cum se menționează într-un referat întocmit în anul 1950 (cel mai probabil, pentru informarea consilierilor sovietici), activitatea Sectorului M.

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
A.I., care să cuprindă Direcția Agitație și Propagandă, Direcția Organizatorică și Direcția Cadre. Inițial, conducerea direcției i-a fost încredințată generalului Mihail Burcă, iar din 30 decembrie 1950 în fruntea Direcției Generale Politice a M.A.I. s-a aflat Alexandru Drăghici, până la 28 mai 1952, când a fost numit ministru al Afacerilor Interne. În aprilie 1951, efectivele aflate sub comanda directă a lui Alexandru Drăghici erau următoarele: Pentru asigurarea unui control mai eficient al structurilor represive, au fost luate unele măsuri

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
din 30 decembrie 1950 în fruntea Direcției Generale Politice a M.A.I. s-a aflat Alexandru Drăghici, până la 28 mai 1952, când a fost numit ministru al Afacerilor Interne. În aprilie 1951, efectivele aflate sub comanda directă a lui Alexandru Drăghici erau următoarele: Pentru asigurarea unui control mai eficient al structurilor represive, au fost luate unele măsuri și în vara anului 1952, după înlăturarea „devierii de dreapta”. Astfel, în iunie 1952, când în Biroul Politic se discuta raionarea administrativă a țării

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
conducerea acesteia fiind încredințată maiorului de securitate Vasile Crăciunoiu (numit în funcția de locțiitor șef direcție). Din conducerea structurii mai făceau parte: cpt. Nicolae Cheptea, șef Secție organe de partid, lt. col. Anastasie Pascu, șef Secție Agitație și Propagandă, cpt. Constantin Drăghici, șef Secție U.T.M., lt. maj. Nicolae Dușe, șef Secție Cadre. Emerich Csoboth, fost adjunct al șefului Secției Administrative a C.C. al P.M.R., a fost numit secretarul comisiei de partid din Direcția Politică a M.A.I. La scurtă vreme conducerea Direcției

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
a fi o instituție greu de controlat. De altfel, acest gen de „autonomie” față de Partid era, ocazional, promovată deschis chiar de conducerea Securității. Astfel, într-o ședință cu directorii „Regiunilor de Securitate și Miliție”, ținută în 14 noiembrie 1952, Alexandru Drăghici, proaspăt „uns” ministru al Securității Statului, nu șovăia să afirme: „Trebuie să fie clar organelor de Securitate că ele se bazează pe principii centrale, că au de dat socoteală numai în fața Ministrului Securității Statului, răspund de munca operativă, de toate

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
Conlucrați cu organele de Partid despre anumite sinteze informative, privitoare la anumite stări de spirit, anumite informații despre elementele periculoase în activitatea unor organizații de masă, asta tovarăși, însă altceva, nimic!”. Totuși, în ciuda acestor indicații, preluarea portofoliului Internelor de către Alexandru Drăghici a marcat o îmbunătățire radicală a controlului Partidului asupra Securității. Așa cum își amintea generalul Evghenie Tănase, „abia la începutul verii anului 1952, când Drăghici Alexandru a fost numit ministru, activiștilor Secției C.C. al P.C.R. li s-a permis accesul la

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
de masă, asta tovarăși, însă altceva, nimic!”. Totuși, în ciuda acestor indicații, preluarea portofoliului Internelor de către Alexandru Drăghici a marcat o îmbunătățire radicală a controlului Partidului asupra Securității. Așa cum își amintea generalul Evghenie Tănase, „abia la începutul verii anului 1952, când Drăghici Alexandru a fost numit ministru, activiștilor Secției C.C. al P.C.R. li s-a permis accesul la problemele aparatului de Securitate, participând, pe lângă ședințele de partid, și la unele ședințe de analiză anuală a muncii profesionale la care participau și șefii

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
Miron Constantinescu și Iosif Chișinevschi (prin Plenara din 28 iunie - 3 iulie 1957) și a „fracționiștilor” Constantin Doncea, Pavel Ștefan, Grigore Răceanu și Ovidiu Șandru (Plenara din 9 - 13 iunie 1958), situația lui Gheorghiu-Dej s-a consolidat considerabil, iar Alexandru Drăghici s-a situat ferm alături de acesta, contribuind la transformarea treptată a Securității într-un instrument personal al lui Dej. Ca urmare, optica lui Drăghici asupra rolului și importanței organizațiilor de partid din structurile de securitate se modifică în sensul aprecierii

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
Șandru (Plenara din 9 - 13 iunie 1958), situația lui Gheorghiu-Dej s-a consolidat considerabil, iar Alexandru Drăghici s-a situat ferm alături de acesta, contribuind la transformarea treptată a Securității într-un instrument personal al lui Dej. Ca urmare, optica lui Drăghici asupra rolului și importanței organizațiilor de partid din structurile de securitate se modifică în sensul aprecierii acestora ca fiind esențiale în întărirea luptei Securității împotriva elementelor dușmănoase. Elocvent în acest sens este un proiect de hotărâre elaborat de Drăghici în

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
lui Drăghici asupra rolului și importanței organizațiilor de partid din structurile de securitate se modifică în sensul aprecierii acestora ca fiind esențiale în întărirea luptei Securității împotriva elementelor dușmănoase. Elocvent în acest sens este un proiect de hotărâre elaborat de Drăghici în luna martie 1958. În acesta se menționa: „Organele politice, organizațiile de partid și U.T.M., șefii și comandanții din cadrul Ministerului Afacerilor Interne să considere drept una din sarcinile lor centrale întărirea prin toate mijloacele a vigilenței și disciplinei de

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
Române. Este necesar să se desfășoare o muncă politică susținută pentru ridicarea conștiinței politice la nivelul sarcinilor importante pe care Partidul și Guvernul le pune în fața organelor M.A.I.”. Aceeași concepție era reliefată și într-o cuvântare a lui Alexandru Drăghici, ținută în fața activului de partid din aparatul central al M.A.I., după Plenara C.C. al P.M.R. din 9-13 iunie 1958: „Va trebui să-i trezim pe comuniștii noștri și foarte serios și anume ca organizațiile de partid să devină adevărate

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
Dunăre-Marea Neagră. Acesta a fost momentul în care Dej a declanșat o vastă campanie menită să aducă Securitatea sub un control deplin, nu atât al partidului, cât al său personal. O primă și semnificativă măsură a fost numirea lui Alexandru Drăghici în funcția de ministru al Afacerilor Interne, prin Decretul nr. 104 al Prezidiului M.A.N., din 27 mai 1952. Drăghici, vechi tovarăș de închisoare al lui Gheorghiu-Dej, după ce a deținut o serie de funcții pe linie de stat (acuzator

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
deplin, nu atât al partidului, cât al său personal. O primă și semnificativă măsură a fost numirea lui Alexandru Drăghici în funcția de ministru al Afacerilor Interne, prin Decretul nr. 104 al Prezidiului M.A.N., din 27 mai 1952. Drăghici, vechi tovarăș de închisoare al lui Gheorghiu-Dej, după ce a deținut o serie de funcții pe linie de stat (acuzator public pe lângă Tribunalul Poporului în perioada 2 mai 1945-28 iunie 1946) și de partid (adjunct al șefului - până în august 1948 - și

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
cu problemele de partid. Partidul are dreptul să cunoască tot. Partidul este forța conducătoare. Partidul trebuie să controleze activitatea tuturor organelor, nu există secret pentru partid” . În ciuda acestei poziții și a criticilor ferme care i-au fost aduse lui Alexandru Drăghici, activitatea Securității din perioada următoare a continuat să trezească vii nemulțumiri în rândul activiștilor de partid, îndreptățind remarca lui Dej din ședința menționată: „Oricât de priceput ar fi tov. Drăghici, totuși soarta bătăliei se hotărăște jos” (vezi, pe larg, doc

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
a criticilor ferme care i-au fost aduse lui Alexandru Drăghici, activitatea Securității din perioada următoare a continuat să trezească vii nemulțumiri în rândul activiștilor de partid, îndreptățind remarca lui Dej din ședința menționată: „Oricât de priceput ar fi tov. Drăghici, totuși soarta bătăliei se hotărăște jos” (vezi, pe larg, doc. nr. 51). Adevărul acestei afirmații a fost pe deplin demonstrat de evoluția raporturilor în perioada următoare. De exemplu, problema recrutării ca informatori a membrilor de partid reliefa foarte bine starea

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
în care se intra de îndată ce necesitățile informative lezau interesele politice. În ianuarie 1955 Gheorghiu-Dej era nevoit să reitereze faptul că: „Dacă este nevoie de agentură într-un punct sau altul, asta se face numai cu încuviințarea primului secretar”, iar Alexandru Drăghici confirma necesitatea impunerii acestei practici, arătând că organele de securitate aveau obligația să meargă la primul secretar regional și să arate că „vor să recruteze un membru de partid pentru munca de informare”. În martie 1956 au avut loc o

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
partid, în vederea înlăturării lor din funcții”. În plus, se preciza expres că „toate lipsurile cu caracter administrativ”, identificate de organele de securitate, urmau a fi semnalate „organelor raionale și regionale de Partid”. În 3 octombrie 1953, ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Drăghici, semna Ordinul M.A.I. nr. 2.155 prin care organele de securitate trebuia „să mobilizeze întreaga rețea informativă de la sate pentru a descoperi și preveni la timp toate provocările și actele banditești de destrămare a Gospodăriilor Agricole Colective și distrugerea

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
de colectivul din care fac parte, la tendințe de subapreciere și substituire a organelor de partid purtând în sine surse de greșeli și de hotărâri arbitrare” Cu aceeași ocazie, Ceaușescu i-a administrat și prima lovitură puternicului său rival, Alexandru Drăghici, impunând principiul conform căruia „un membru de partid nu poate deține decât o singură funcție de conducere politică ce necesită o activitate permanentă, fie în organele de partid, fie în organele de stat”. Această separare era gândită, oficial, în direcția „asigurării

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
de partid, fie în organele de stat”. Această separare era gândită, oficial, în direcția „asigurării unui control eficient în activitatea de stat de către organele de partid”. În fapt, cel dintâi căruia i s-a aplicat acest principiu a fost chiar Drăghici, acesta fiind eliberat în 27 iulie 1965 din funcțiile de vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al Afacerilor Interne, rămânând doar secretar al C.C. al P.C.R.. Așa cum recunoștea ulterior unul din liderii partidului, „în fond, lupta se ducea pentru

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
funcțiile de vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al Afacerilor Interne, rămânând doar secretar al C.C. al P.C.R.. Așa cum recunoștea ulterior unul din liderii partidului, „în fond, lupta se ducea pentru stăpânirea organelor de securitate. Timp de 16 ani, Drăghici a fost organizatorul și conducătorul lor. Fără îndoială, aparatul îi era credincios lui. Cât timp a trăit Dej, Securitatea era în slujba lui Dej, prin intermediul lui Drăghici. După dispariția lui Dej, stăpân absolut al Securității a rămas Drăghici. Situația putea

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
fond, lupta se ducea pentru stăpânirea organelor de securitate. Timp de 16 ani, Drăghici a fost organizatorul și conducătorul lor. Fără îndoială, aparatul îi era credincios lui. Cât timp a trăit Dej, Securitatea era în slujba lui Dej, prin intermediul lui Drăghici. După dispariția lui Dej, stăpân absolut al Securității a rămas Drăghici. Situația putea deveni periculoasă pentru Ceaușescu. Era firesc, pentru stăpânirea absolută pe care acesta o urmărea, ca prima condiție pentru a-și subordona Securitatea să fie îndepărtarea lui Drăghici

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
16 ani, Drăghici a fost organizatorul și conducătorul lor. Fără îndoială, aparatul îi era credincios lui. Cât timp a trăit Dej, Securitatea era în slujba lui Dej, prin intermediul lui Drăghici. După dispariția lui Dej, stăpân absolut al Securității a rămas Drăghici. Situația putea deveni periculoasă pentru Ceaușescu. Era firesc, pentru stăpânirea absolută pe care acesta o urmărea, ca prima condiție pentru a-și subordona Securitatea să fie îndepărtarea lui Drăghici”. Odată ajunși aici cu analiza noastră, trebuie să relevăm punctele forte

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]