1,489 matches
-
1937). Problemele ineficacității justiției, care nu îi poate pedepsi pe marii vinovați și în general nu țintește stârpirea cauzelor sociale ale răului (discutate în Republica disperaților) sau ale imensului gol moral ce acaparează îndeosebi înalta societate secând-o de orice dram de moralitate în ascensiunea fără scrupule către bogăție și putere (tratat în Început de viață), sunt prezente de fapt în ambele scrieri, în diverse dozaje, dar cam în același fel dezavuate. Pe bună dreptate s-a observat că ultimele cărți
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
vândute/ de poleiala cuvântului/ de țipătul în pustiu” (Vis concentric). SCRIERI: Iarna, pentru cine mor vulpile, Iași, 1992; Imposibilă, pânda, Galați, 1993; Cea mai credibilă moarte, Galați, 1995; Ninge de Paști în paradis, Iași, 1996; Patimi în Labirint, pref. Constantin Dram, Iași, 1997; Infernul albastru, Iași, 1999; Noaptea păsării de aur, pref. Constantin Dram, Iași, 2001; Sintagmele ochiului, pref. Al. Husar, Iași, 2003. Repere bibliografice: George Bădărău, „Imposibilă, pânda”, „Timpul”, 1994, 11; Ion Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1995, 233-234; Bogdan Ulmu
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
cine mor vulpile, Iași, 1992; Imposibilă, pânda, Galați, 1993; Cea mai credibilă moarte, Galați, 1995; Ninge de Paști în paradis, Iași, 1996; Patimi în Labirint, pref. Constantin Dram, Iași, 1997; Infernul albastru, Iași, 1999; Noaptea păsării de aur, pref. Constantin Dram, Iași, 2001; Sintagmele ochiului, pref. Al. Husar, Iași, 2003. Repere bibliografice: George Bădărău, „Imposibilă, pânda”, „Timpul”, 1994, 11; Ion Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1995, 233-234; Bogdan Ulmu, Radiografia suferinței, CRC, 1998, 1; Simion Bărbulescu, În căutarea adevăratei identități, CL, 1998
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
șase de blitzuri și alte chestii, pref. Ion Cristoiu, postfață Ioan Buduca, Iași, 1992; Dobitocul de țânțar, București, 1996; Nesimțitul, București, 1997. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Vin tinerii!, RL, 1996, 45; Alex. Ștefănescu, Un posibil best-seller, RL, 1997, 28; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 64-68; Cristea-Enache, Concert, 253-256. M.I.
POPA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288904_a_290233]
-
cu un argument de Lucian Pintilie, București, 1996; Război în bucătărie, postfață Theodor Barna, Pitești, 2001; Purtătorul de cuvânt, București, 2002. Repere bibliografice: Victor Cubleșan, „Subomul”, TR, 1993, 19; Emil Mladin, Colivii pentru păsări de cârpă, RL, 1994, 28; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 74-79. O.S.
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
O premieră, LCF, 1996, 7; Mircea Popa, Sorin Titel sau Scurta călătorie printr-o existență, TR, 1996, 18; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 121-123, Cristian Livescu, Manipularea prin utopie, CL, 1997, 10; Petraș, Panorama, 550-551; Dicț. scriit. rom., IV, 4-6; Constantin Dram, Scriitura aventurii și aventura scriiturii, CL, 2003, 2; Virginia Blaga, În contra beletristicii critice, „Bucovina literară”, 2003, 3-4. C.D.
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
cont. (1934), I, 114-115, 205; Mîndra, Clasicism, 189-191; Dicț. lit. 1900, 600; Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981, 100-104; Teodor Vârgolici, Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, București, 1985, 131; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 234-237. G.D.
MYLLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288344_a_289673]
-
Vișinescu, Sofia Nădejde, București, 1972; Ist. lit., III, 584-585; Z. Ornea, Curentul cultural de la „Contemporanul”, București, 1977, passim; Victoria Frâncu, Un roman mai puțin cunoscut al Sofiei Nădejde: „Tragedia Obrenovicilor”, RITL, 1978, 3; Dicț. lit. 1900, 607-609; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 202-204; Dicț. scriit. rom., III, 379-380. G.D.
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
9; Octavian Soviany, Scriptorul care nu se teme de diavol, CNT, 1997, 44; Horia Gârbea, Cel ce vestește singur, „ArtPanorama”, 1997, 1; Peter Quince [Ioan Radu Văcărescu], „Vestitorul”, „Euphorion” , 1997, 4; Gabriel Dimisianu, Un nou romancier, RL, 1998, 6; Constantin Dram, Între alegorie și structură, CL, 1998, 4; Ioan Stanomir, Călătorie la capătul cărții, LCF, 1999, 6; Ion Roșioru, „Epopeea celestă”, TMS, 1999, 6; Tudorel Urian, Jocul vieții și al literaturii, „Cuvântul”, 2000, 4; Ion Roșioru, „Șah orb”, TMS, 2000, 5
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
roman de acum un veac despre București, GL, 1959, 41; Ist. lit., II, 589-592; Ivașcu, Ist. lit., I, 487-488; Vârgolici, Retrospective, 41-50; Dicț. lit. 1900, 670-671; Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981, 104-107; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 159-161; Mănucă, Lectură, passim; Manolescu, Istoria, I, 321; Faifer, Semnele, 341-343; Dicț. scriit. rom., III, 670-672. G.D.
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
Jazz din cuvinte, RL, 1997, 32; Daniel Cristea-Enache, La un pas de Hermes, ALA, 1997, 395; Dan Stanca, Jupuirea cotidianului, LCF, 1997, 46; Evelina Cârligeanu, Succint despre amor, TMS, 1998, 8; Alunița Cofan, Reîntoarcerea la cotidian, CC, 1998, 9-12; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 68-74, 154-159; Cristina Necula, „Eclipsa”. O lumină asupra ființei, CC, 2000, 9-12; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I, Pitești, 2000, 52; Ghițulescu, Istoria, 454; Manolescu, Lista, II, 303-305. C.M.B.
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
camera cealaltă, „Dialog”, 1981, 5-6; Ioan Holban, Nostalgia rădăcinilor, 1984, 48; Val Condurache, „Sufletul nostru dintâi”, CRC, 1985, 1; Ioan Holban, Mărcile personajului, CRC, 1988, 32; Nicolae Rotund, Poveștile din turn, TMS, 1988, 10; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 290-291; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 22-25; Dan Mănucă, Despre inocența lui Creangă, CL, 2001, 5; Popa, Ist. lit., II, 867; Remus Zăstroiu, O nouă contribuție la cunoașterea vieții și operei lui Ion Creangă, RR, 2002, 3; Mircea A. Diaconu, Ion Creangă
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
7; Grete Tartler, Teiul care face regina nopții, RL, 1997, 36; Daniel Cristea-Enache, Un roman din treizeci de poeme, ALA, 1997, 369; Zaciu, Departe, 70-74; Adrian Popescu, „Regina frigului”, ST, 1998, 1; Gabriel Dimisianu, Mahalaua fantastică, RL, 1998, 35; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 122-125; Luminița Marcu, Birgitta Trotzig în românește, RL, 1999, 13-14; Dicț. analitic, II, 293-296, IV; 574-576; Dimisianu, Lumea, 280-284; Grigurcu, Poezie,II, 106-111; Ungureanu, La vest, II, 95-101; Dicț. esențial, 510-512; Tatiana Rădulescu, Glose la jurnalul
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
na ledenom bregu [Ovidiu pe ghețar], București, 1994; Åren [Anii], Stockholm, 1995; Imagini de rouă, Cluj-Napoca, 1998; Cerul iubirii, Timișoara, 1998; Nemărginiri, Iași, 1998; Cerul de sub ierburi, București, 1998; Născut în trei țări, Timișoara, 1999; Sufletul și Nordul, pref. Constantin Dram, Timișoara, 1999; În mâini sigure - In Secure Hands, ed. bilingvă, Oradea, 1999; Între noi, vorbele, Craiova, 2002. Traduceri: Eugen Jebeleanu, Hannibal, București, 1981, Sol av snö [Soare de zăpadă], București, 1987; Kyssens Port [Poarta sărutului], Eslöv, 1987; E.M. Cioran, Bitterhetens
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
au ezitat să demaște și cele mai aparent inofensive alianțe dintre potestas și ecclesia. Fraza lor nu era dreasă cu miere. Trezviei duhovnicești a Părinților nu i-a scăpat nici o demnitate lumească. Va mai găsi oare printre noi măcar un dram de simpatie îndrăzneala cu care Sf. Ambrozie din Milano (338-397) l-a pedepsit canonic pe împăratul Teodosie (347-395) în urma unui abuz de putere? Vom putea admira curajul cu care Sf. Atanasie cel Mare (298-373) l-a înfruntat pe împăratul Constantius
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de cenzor fără scrupule, cinic și indiferent la ceea ce scriitorul și-a imaginat că poate fi o operă de creație. „Impulsul către perfecțiune nu poate exista acolo unde definiția perfecțiunii constă în decizia arbitrară a autorității”, notează, nu fără un dram de prețiozitate, Chandler - și, într-adevăr, dacă lăsăm deoparte cuvintele mari („perfecțiune”, „arbitrar”, „autoritate”), constatăm că a pus degetul pe rană. „Esențele volatile” din care este alcătuită literatura nu rezistă presiunii oceanului de clișee care formează materia primă (și ultimă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lui Chandler, există o incompatibilitate structurală între „valoarea de producție” și „valoarea estetică” a scenariului. Orice scriitor decent ar arunca, pur și simplu, la coș scenariul considerat bun de filmat de magii Hollywoodului. Dacă literatura păstrează, prin ea însăși, un dram de idealism și indiferență față de câștigul material, industria filmului nu are astfel de scrupule. Forța ei de acțiune se bazează pe talentul vedetei feminine „ce se îmbracă de optsprezece ori pe minut și posedă doar două expresii” și pe idolii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și clasificări" 1. Liste 6 de mecanisme de apărare. Problema numărului lortc "1. Liste 6 de mecanisme de apărare. Problema numărului lor" La întrebarea - sistematic evitată, căci devenise mult prea deranjantă - „Câte apărări există?”, Vaillant (1993) răspunde, nu fără un dram de umor: „Există tot atâtea apărări câte ne permit să inventariem imaginația, temeritatea sau ușurința cu care ne exprimăm”. Pentru a arăta diversitatea punctelor de vedere cu privire la numărul mecanismelor de apărare, vom prezenta succesiv mai multe liste existente în publicațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de lucrurile care ar trebui uitate ne aducem cel mai bine aminte și că, dacă remediul durerii constă în uitare, uităm remediul însuși. Janet (1919) a înțeles bine acest lucru. După ce citează, în studiul său despre „moralizarea medicală”, cu un dram de ironie, recomandările făcute de doctorul Dubois: „Nu vă mai gândiți la asta, purtați-vă ca și cum nici n-ar exista (...) treceți zâmbind peste aceste suferințe neînsemnate” și de doctorul Florel: „Trebuie mai întâi de toate să nu-ți renegi niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ghemui, trase ușița din fontă a cuptorului - scârțâitul balamalelor era unicul zgomot care evoca prezența umană în liniștea aceea vegetală. Vorbi cu voce tare, mergând încet de-a lungul uliței principale. Cuvintele, rostite chiar la întâmplare, dădeau acelor minute un dram de logică. Recunoscu fierăria: înnegrită de rugină, nicovala își înălța capetele ascuțite printre urzici. Vorbind mereu, făcu această socoteală simplă: satul fusese ars în timpul ofensivei germane din toamna anului l94l, așadar de patru ani, zăpada, copacii... Se opri în fața unei
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
surse, mai puțin convenționale, cum ar fi oamenii plasați în zone potențial informative: recepționeri la hoteluri de lux, anumite persoane din lumea interlopă etc. În afara subiectelor oferite de diferite surse - inclusiv de cititori -, ziaristul mai are nevoie și de un dram de noroc, așa cum a pățit o tânără ziaristă sovietică în 1984, când, intrând în Centrala Atomoelectrică de la Cernobâl pentru un reportaj, a descoperit acolo o mulțime de nereguli și a scris imediat o anchetă în care, printre altele, avertiza despre
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Iași, 1970, 73-78; Iorga, Ist. lit. XIX., II, 72, 76-84, 206; Călinescu, Ist. lit. (1982), 200-202; Popovici, Romant. rom., 91-96; Brădățeanu, Istoria, I, 150-152; Ist. lit., II, 304-306; Ivașcu, Ist. lit., I, 367-368; Dicț. lit.1900, 86-87; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 113-115; Micu, Scurtă ist., I, 186-189, 221-223; Dicț. scriit. rom., I, 221-223. F.F.
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
crescând copilul nostru așa cum făcuse cu sora ei. — Fără să-l vedeți vreodată? — Cum i s-ar fi putut explica prezența mea? Ați fi putut fi un unchi, un prieten. — Hélène ura minciuna. În glasul lui se simțea acum un dram de ironie, ceea ce era semn bun. — Așadar, nu voia ca fiul dumneavoastră să știe Într-o zi că sunteți tatăl lui? — Mai târziu, când devenea major, i-ar fi spus totul. Și adăugă apoi cu aceeași voce răgușită: — Acum are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
mai rămas. A profitat nebuna că a scăpat de sub supravegherea discretă a maică-sii. Uite cum îl silește să fie din nou aspru cu ea! Înghite cu greutate nodul din gât. Fetița lui...! Pufnește mânios. N-a avut niciodată un dram de minte sub fruntea ei drăgălașă și bombată. Mânia refulată cu greutate i se îndreaptă acum spre Trio Fulcinius. Se uită chiorâș la el, dar de fapt o vede pe Livia în locul lui. Ce mai scurmă și ea rahatul? Nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de fond? Exact. Nu e vorba că sunt cinică, dar cu părul ei blond și lucios strâns într-un coc șic, cu fizicul ei de minuscula mărime 34, strecurat în haine de ultima modă, Geraldine poate să nu aibă nici un dram de talent, și bărbații tot o adoră, iar redactorul-șef o consideră cea mai bună investiție a ziarului de la, mă rog, de la el încoace. Și ceea ce mă chinuie încă și mai tare e că Geraldine este singura femeie de pe aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]