908 matches
-
sunt cele din „Povestiri istorice” de Dumitru Almaș. Activitatea interdisciplinară poate avea, de exemplu, fixată tema „Înaintașii noștri au fost neînvinși” și se va desfășura pe o durată de câteva săptămâni. Ca metode și strategii se folosesc: observarea, conversația, explicația, dramatizarea, jocul de rol, activitatea independentă și pe echipe și unele metode interactive („Știu - Vreau să știu - Am Învățat”, „Ciorchinele”, „Turul galeriei”). În perioada fixată pentru desfășurarea temei elevii vor realiza individual sau pe echipe compuneri, eseuri, versuri, scenarii pentru jocuri
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Miron Petru, Miron Doina () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93550]
-
de citit textul, le explică elevilor cuvintele noi după care le adresează diferite întrebări, ajutându-și colegii să ințeleagă conținutul textului dovedind astfel că și ei au înteles textul respectiv. Urmează partea cea mai plăcută pentru toți elevii și anume, dramatizarea textului citit. ,,învațatorii” numesc elevii în diferite roluri și apoi dirijează punerea în scenă a textului Îeventual cu ajutorul doamnei învățătoare). La finalul orei, se desprinde mesajul, se stabilește tipul textului Îliterar, nonliterar, poezie, poveste, legendă etc.), se emit argumente pro
ARTA DE A FI PĂRINTE by Liliana Bucsai () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93077]
-
creativitatea, imaginația, motivația pentru învățare, deoarece ei doresc să fie ,,mai buni, mai originali” decât precedenții, doresc ca lecția lor să fie mai frumoasă și mai placută. Au fost copii care au pregătit chiar și fond muzical pentru momentul de dramatizare. Astfel, elevii sunt antrenați într-o activitate independent deosebit de complexă deoarece: - caută textele singuri - sunt cititori activi la bibliotecă - se pregătesc cu dăruire și entuziasm - sunt antrenați toți elevii clasei să-și țină ,,lecția” și să devină ,,învățători”. Am constatat
ARTA DE A FI PĂRINTE by Liliana Bucsai () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93077]
-
grup (15-20 membri) În activitatea de grup, accentul cade pe discuții care orientează schimbul de idei dintre părinți, care ar trebui să identifice problemele comune cu care se confruntă și eventualele soluții privind creșterea propriilor copii. Convorbirile, conferințele, ședințele deschise, dramatizările, demonstrațiile, expozițiile, excursiile sunt activități ce pot fi desfășurate în cadrul grupurilor de părinți. Îndrumarea individuală În educarea părinților pot să apară probleme individuale care ar putea fi rezolvate de către profesori, consilieri, preoți sau alți membri marcanți ai comunității. Sfatul individual
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
după al doilea număr, cedându-i titlul lui George Ivașcu. Mai publică la „Însemnări ieșene”, „Umorul literar”, „Lumea”, „Tot”, „Cuvântul liber”, „Șantier”, „Era nouă”, „Frize”, „Jurnalul literar”, „Ecoul”, „Cronica”, „România literară”, „Teatrul” ș.a. În 1957 semnează cu pseudonimul Alexandru Adamescu dramatizarea Judecata focului și alege să se ocupe cu perseverență de acest gen literar. A mai iscălit Al. V. Voitinovici, Adam Apostol. Piesele de teatru ale lui V. sunt grupate în trilogii: Oameni în luptă (1964), alcătuită din Oameni care tac
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
cartofor, pe trubadurul pesimist. Critica socială culminează cu incendiara 1907. Mai reușită e lirica intimistă, grațioasă și delicată. La fel, sonetele, concentrate și lipsite de retorism. Cu un lirism în deficit, prea cerebrală, poezia este a unui eminescianizant priceput în dramatizarea sentimentelor, bun psiholog, dar cu o irepresibilă pornire didacticistă, cu resorturi etice. Între proza și publicistica lui V. există un flux continuu de teme și atitudini. Scriitorul nu e, în fond, un imaginativ, uneori nu are altă sursă decât aceea
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Creangă” al Academiei Române, Premiul Cântarea României) și Carnetul din port-hart (1995). Colaborează la „România literară”, „Vatra”, „Flacăra”, „România Mare” ș.a. Este și autoarea fanteziei dramatice pentru copii Grădina fermecată, jucată la Teatrul de Păpuși din Iași în stagiunea 1980-1981, a dramatizării Arta conversației, după romanul omonim, realizată împreună cu actorul George Bănică (premiera în 1983 la Teatrul Giulești din București, pusă în scenă și la Oradea, Craiova, Cluj-Napoca). În aceeași colaborare figurează și Singurătatea unei femei (Arta conversației II), reprezentată în 1990
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
un „procedeu prin care Îndulcim exprimarea unei idei brutale sau prea amare” (Morier, 1989, pp. 167-168). Estomparea creează un climat eufemistic care face posibilă instrumentalizarea politică și mediatică. Așadar, termenul poate, În același timp și În funcție de caz, să servească la dramatizarea unor simple acte de impolitețe (proastă creștere) și la negarea gravității unor comportamente care constituie infracțiuni relativ grave (aprinderea conținutului pubelelor, cererea de a ți se livra o pizza... În clasă, În timpul orei). În ambele cazuri, se dezvoltă un sentiment
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ora de limbi străine, pariul lui „să ne prefacem că”, obsesie a metodei comunicative Încă de la Începuturile acesteia, Își găsește, fără Îndoială, acum o concretizare logică (activități de observare, vizionarea de secvențe din filme, studierea unor conversații familiare, exerciții de dramatizare și de simulare, jocul de roluri etc.). Pe de altă parte, Louis este convins, cum suntem și noi, că textele literare ne pot Învăța multe despre ceea ce ține de etnografia comunicării, adică despre efectele punerii În scenă a participanților, despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vârtejul unui carnaval, apropiat de o formulă de spectacol cu magnet instant. Castorf, un regizor al boxului cu imagini dement-copleșitoare Festivalul de la Avignon a debutat pe 6 iulie cu Nord, adaptare după Céline, creată de regizorul Frank Castorf, cunoscut pentru dramatizările după Idiotul, Demonii, Crimă și pedeapsă, Maestrul și Margareta etc. Frank Castorf este director de 11 ani al celebrului Volksbühne din Berlin. O lume în ruine, haotică, suspendată între subzistență crispantă, între bâlbâieli istorice și salvare cu prețul definitivei alienări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
legătură cu anumite teme). Prima funcție a lui Propp pare aproape nefiresc de relevantă: Unul dintre membrii familiei lipsește de acasă. Relevantă, dar nu aplicabilă într-un mod mecanic. Am putea spune, de exemplu, că „acțiunea” din Evelina e o dramatizare (în primul rînd, o dramatizare mentală) a unei etape din prima funcție: Unul dintre membrii unei familii reconsideră decizia de a lipsi de acasă. În vreme ce basmele lui Propp se desfășoară pe parcursul unor acțiuni consecutive, Evelina este în mare parte
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
funcție a lui Propp pare aproape nefiresc de relevantă: Unul dintre membrii familiei lipsește de acasă. Relevantă, dar nu aplicabilă într-un mod mecanic. Am putea spune, de exemplu, că „acțiunea” din Evelina e o dramatizare (în primul rînd, o dramatizare mentală) a unei etape din prima funcție: Unul dintre membrii unei familii reconsideră decizia de a lipsi de acasă. În vreme ce basmele lui Propp se desfășoară pe parcursul unor acțiuni consecutive, Evelina este în mare parte o proiecție mentală, îndreptată înainte
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
informațiile, fiind un susținător al adevărului științific. Însăși timbrul vocii era adecvat mesajului informațional, imprimând informației o nuanță convingătoare. Alături de această nuanțare sonoră informațiile transmise elevilor în lecții erau însoțite de un bogat material didactic intuitiv, planșe, reușind astfel o “dramatizare” a lecției. Așa cum afirmă și principiile didactice generale, în munca la catedră nu pot fi neglijate aspecte ce țin de latura exterioară de ținută și comportarea învățătorului care influențează latura formativ-educativă a elevului. Modest, cu multă răbdare și tact pedagogic
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
cucoană de la intrarea Teatrului, ehei, cale lungă! Cartea e plină de asemenea mistificări; dincolo de inadvertențe și de anacronisme comise cu rea credință (de pildă, Lovinescu, mort în 1943, este prezentat, după "eliberare"... manifestându-și adeziunea față de noul regim!) așa zisa dramatizare se străduie să pună într-o lumină complet nefavorabilă, de șarjă agresivă, intelectuali români de talia lui Eliade, Cioran, Ionescu, Noica, Lovinescu, Camil Petrescu ș.a. Nuanțările din "Jurnal" sunt constant eludate și nu numai personajele de mai sus apar cufundate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
21, nr. 1, 1991, [77] IONIȚĂ, FLORIN. Ion Barbu: Riga Crypto și lapona Enigel. în: LLR, 19, nr. 4, 1991, p. 24-26. [78] IORDACHE, ELIADA, înțelegerea mesajului cognitiv prin intermediul imaginii, RÎP, 14, nr. 2-3, 1991, 79-80. [79] IRIMIA IACOB, Metoda dramatizării în cadrul lecțiilor (I), în Rev. de Ped, an 40, nr. 3, 1991, p. 24-26. [80] IVANUȘ, DUMITRU; TOMA; ION. Limba română. Manual preparator pentru bacalaureat și admiterea în învățămîntul superior. București, [f.e.], 1991, 64 p. (Colecția Universitas, nr. 1
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lua nuanțe diferite de la o interpretare la alta, dar păstrează aceleași cuvinte cheie legate de miturile și legendele tribului. Aceste cuvinte sunt rostite Într-o anumită ordine pe măsură ce Înaintează cântecul. Dansurile (corrobori) erau Însoțite de muzică, realizânduse un fel de dramatizare a miturilor, ele fiind simple, 263 G.Iaru, op. cit., p. 95 97. 126 distractive, rituale, tradiționale. Ceremonia de sărbătorire prin dansuri și cântec se numea corroborce. Dansurile bărbătești imitau cu pricepere mișcările animalelor, reușind să reconstituie legende și fapte eroice
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
toleranți, mai Înțelegători, considerând că lumea poate conviețui În marea sa diversitate. Spectacole autentice susținute de membrii comunității Tjapukai, reprezintă una dintre cele mai vechi culturi aborigene din Australia. Dansurile rituale (corrobori) sunt Însoțite de muzică, constituind un fel de dramatizare a miturilor. Într-un amfiteatru În aer liber, din apropiere, asistăm la un astfel de spectacol prezentat de un ansamblu al triburilor din regiune, cu cântece și dansuri tradiționale, Însoțite de instrumente de percuție, care nu sunt altele decât armele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
avere. Dar Vetei, potrivit propriei mărturisiri, i se bate și ochiul drept, «de vreo trei zile», alt semn fatidic. Grija ei pentru viața amantului e copleșitoare, un fapt banal capătă proporții catastrofale și Veta construiește imaginativ scenarii, Înzestrată cu simțul dramatizării; așa că, deși În fața ei «juca comèdii», ea nu cunoaște bucuria contemplației artistice („N-am văzut, zău! n- am văzut nimic, n-am auzit nimic! Mă jur pe ce vrei tu...”), refugiată În zona lăuntrică („Nu puteam să-mi iau gândul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Una din consecințele imediate ale acestei abordări se constată În facilitarea formulării, precizării, ordonării sarcinilor concrete și În urmărirea lor până la instalarea comportamentului observabil, dar utilizând procedee ale acestor metode. Astfel, explicația problematizată poate lua forme diferite prin combinarea cu dramatizarea, cu demonstrația, cu munca independentă. Aplicarea practica a metodelor depinde de nivelul Învațării realizate anterior, de posibilitățile de angajare a elevilor. Învățătorul poate aborda diferențiat Îndrumarea, Încât, În rezolvarea sarncilor date, În același timp, unii lucrează pe baza de programare
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
copleșit de simboluri. Mitul cosmogonic este mitul prin excelență. Totuși acest mit nu conduce implicit spre o expresie rituală pentru că ritualul este adesea o prezentare dramatică a mitului. Principalele teme sunt astfel integrate în structura tâlcurilor și valorilor unei culturi. Dramatizarea rituală a mitului la începutul unei liturghii recrează timpul începutului prin Cuvânt, ca și într-o convocare rosicruciană sau ținută francmasonică. Prestigiul mitului cosmogonic stabilește timpul sacru și cel real. Măștile, dansurile și gesturile sunt aspecte ale structurii acestui mit
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în actul grafic. Pentru realizarea acestor mișcări se va acorda sprijin, mai ales copiilor cu dificultăți de realizare motrica, iar executarea gesturilor trebuie permanent însoțită de verbalizare, realizată în anumite contexte variate pentru captarea interesului, însoțite de versuri sugestive, cântece, dramatizări etc. Activitățile vizând implicarea gesturilor rectilinii pot constă în: exerciții de deplasare alternativ cu mâna dreaptă stânga a bilelor/mingiuțelor în plan orizontal: stânga dreapta, si vertical: sus jos; exerciții de trasare cu markere, cretă, creioane colorate a unor linii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
zgomote familiare numite de profesor • Să asocieze cuvântul cu zgomotul/sunetul pe care îl reprezintă • Să utilizeze limbajul mimico-gesticular în activitatea propusă Obiective afective: • Participarea cu interes la lecție Strategia didactica: • Metode și procedee: conversația, jocul didactic, exercițiul senzorio motor, dramatizarea • Material didactic: imagini cu animale, poveste Bibliografie: Păunescu, C. (coautor), 1997 „Terapia educațională integrată”, Ed. Pro Humanitate; Botezatu,V., Raus,G., 2003 „Ghid metodic aspecte privind procesul educațional-terapeutic pentru elevi cu cerințe speciale de învățare (deficiență de intelect) clasele I-
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de Vrăjitoarea cea Rea, putem să ne jucăm în voie. Profesorul propune copiilor să joace teatru. Împarte rolurile: profesorul va fi povestitorul și va citi cu intonație povestea, iar elevii vor face zgomotele de fundal precizate în poveste. Joc didactic Dramatizare Conversația Capacitatea de concentrare a atenției Capacitatea de diferențiere și reproducere a zgomotelor și onomatopeelor V. Asigurarea feedbackului Răspunsurile elevilor la acest exercițiu vor indică gradul de înțelegere a noilor cunoștințe. Capacitatea de concentrare a atenției VI. Închiderea activității Aprecieri
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
un rol decisiv în educarea gustului estetic prin teatru și film. Dintre ofertele programelor TV, copiii trebuie deprinși să aleagă valori autentice. Gustul pentru teatru și film se formează în școala prin teatrul de păpuși și umbre, jocuri de rol, dramatizări și dezbateri pe tema spectacolelor de teatru și film. Prin toate acestea se exersează modul de gândire, exprimarea liberă a opiniilor și argumentarea gusturilor. Plecând de la premisa că arta este un tot organic și din cele arătate mai sus putem
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
tradiții specifice vârstei;-realizarea unor lucrări tradiționale (măști, felicitări etc.) 3. Dezvoltarea capacităților interpretative și creative Obiective de referință 3.1 să interpreteze expresiv un text literar/un cântec/un dans Activități de învățare -exerciții de citire expresiva, pe roluri, dramatizare; -exerciții de dicție; -jocuri cu mișcări scenice, simulări; interpretarea unor cântece utilizând cerințele unei emisii, respirații, intonații, dicții corecte și folosind tipurile de cantare învățate; 3.2 să creeze individual o compoziție cu o anumită tematica • interpretarea unui dans tematic
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]