1,112 matches
-
să ducă o poli ti că matrimonială în drăz nea ță. căsătoria fiicei sale, Stan ca, cu marele spă tar Radu Can ta cu zi no i-a asigurat cele mai importante dregătorii în ie rarhia po li ti că, dregătorii ocupa te de altfel numai în timpul domniei lui Ștefan Cantacuzino, frate le ginerelui său. Cea de-a doua fiică, Ilin ca, a fost măritată după Ioan Bălăceanu, iar cea de-a treia, Des pa, după Câr stea, fiul lui Cârstea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un fel sau altul încalcă regulile scrise sau ne scrise ale societății sunt pedepsiți, iar închisoarea apare ca o soluție detestabilă de care so cietatea nu se poate lipsi. Este surprinzătoare puzderia de pușcării existente pe teritoriul Valahiei, practic orice dregător beneficiază, de drept sau numai de fapt, de o temniță și numim câțiva dintre ei: ispravnicul, marele ban, marele spătar, marele agă și marele armaș, apoi domnul și după în ființarea departamentelor de judecată, departamentul de cre me nalion. În
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Propria experiență le dădea posibilitatea de a selecta fapte, de a le rândui potrivit cu sensul desfășurărilor umane. În plus, ea îi implica în discurs, mai mult chiar decât le-ar fi plăcut să recunoască. Ureche, Costin, Cantacuzino, Neculce au fost dregători cu o bună cunoaștere a activităților de stat, iar Cantemir domn în două rânduri. De la aceste culmi ale istoriografiei noastre umaniste până la marii istorici din epoca modernă se poate vorbi de o tradiție a scrisului implicat în drama istoriei însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
amploare. În februarie 1857, s-au constituit, din inițiativa Partidei Naționale, Comitete Centrale ale unirii la București și Iași. Mihalil Kogălniceanu s-a implicat activ în mișcarea unionistă de la Iași.Turcia numește caimacam în Moldova pe Nicolae Vogoride, fiu de dregător otoman, devotat Porții. Austria, întârzia retragerea trupelor sale din Principate, până în martie 1857, când Franța impunea respectarea tratatului de pace. În aceeași lună soseau la București membrii comisiei internaționale. În Moldova, acțiunea antiunionistă lua proporții, Nicolae Vogoride a trecut la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Episcopul de Helenopolis, cu diaconul Teodor al Romei, cap. V, trad. de Pr. Constantin Cornițescu în vol. Viața Sfântului Ioan Gură de Aur în relatările istoricilor..., Edit. I.B.M.B.O.R, București, 2001, p. 47. footnote>. Tatăl său, Secundus, era mare dregător militar (magister militum Orientis). El era, probabil, de origine latină. Prezența unei diaconițe, Sabiniana, între cei care urmau pe Ioan în exil, și care, după Istoria lausiacă a lui Palladius (cap. 41) era mătușa lui Ioan, ar veni în sprijinul
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
amploare. În februarie 1857, s-au constituit, din inițiativa Partidei Naționale, Comitete Centrale ale unirii la București și Iași. Mihalil Kogălniceanu s-a implicat activ în mișcarea unionistă de la Iași.Turcia numește caimacam în Moldova pe Nicolae Vogoride, fiu de dregător otoman, devotat Porții. Austria, întârzia retragerea trupelor sale din Principate, până în martie 1857, când Franța impunea respectarea tratatului de pace. În aceeași lună soseau la București membrii comisiei internaționale. În Moldova, acțiunea antiunionistă lua proporții, Nicolae Vogoride a trecut la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
guvernarea este net delimitată de instituția care deține puterea. Numai absolutismul monarhic a reușit să refacă, oarecum, plenitudinea puterilor suveranului. Thomas Hobbes 70, adept al monarhiei absolute, considera că suveranul poate atribui sarcina de a îndeplini acte de guvernare unor dregători, dar numai sub controlul său nemijlocit. Hobbes a devenit unul din criticii separației puterilor. Prin ideile promovate în opera sa îndeosebi Leviathan recomandă concentrarea puterilor în mâinile monarhului. El considera că oamenii au transferat de bunăvoie toate drepturile lor unei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
un înscris, numit în Moldova "țidulă domnească", iar în Țara Românească "pitac"654. Într-o formă derivată (Pittakion) această denumire este cunoscută și în Moldova 655. Scrisoarea de convocare se adresa mitropoliților, arhimandriților, egumenilor, marilor boieri în funcție și vechilor dregători. Treptat, asentimentul Porții va reflecta interesele de putere suzerană 656. Convocarea fără act domnesc era o excepție. Astfel de adunări aveau loc în perioade de interregn, când mitropolitul și membrii Sfatului domnesc ori ai Divanului, reuniți pentru desemnarea candidatului la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
et auxilium cneazului ce fusese ales voievod, aceste adunări au adoptat, pentru a putea funcționa, regulile oficiale au emis documente în limba latină, au adoptat sigilii, au fixat zile anume de reunire, au acceptat uneori să fie prezidate de înalți dregători ai regatului și voievodatului etc. Treptat, în special după măsurile luate de regele Ludovic I în 1366, adunările românilor și-au sporit atribuțiile, având competență în domeniul administrativ, judecătoresc, urmăreau strângerea dărilor și îndeplinirea obligațiilor supușilor, susținând în același timp
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
găzduiți în locuințe pe străzi diferite, "anume osebit fiecărei stări după condiția ei"812. Elementele alcătuitoare ale Dietei se mențin, cu unele diferențe datorate înființării Guberniului Transilvaniei: consiliul guberniului regesc; Tabla regească de judecată; comiții supremi ai scaunelor secuiești și dregătorii scaunelor săsești; regaliștii (cei chemați prin scrisori regești) din stările magnaților și nobililor; deputații comitatelor, scaunelor, orașelor libere regești și ai târgurilor privilegiate. Din anul 1767 din rândul stării nobililor participau 30 de reprezentanți 813. În condițiile și situațiile de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
l'Europe au Moyen Âge (1270-1493), II, Librairie Félix Alcan, Paris, 1931. Benkö, Jozsef, Transilvania, Sive Magnus Transilvaniae Principatus, olim Dacia Mediterranea dictus, t. I-II, Vindobonae, Tipis Josephi Nob. de Kurtzb(k, MDCCLXXVIII. Berindei, Dan, Domni fanarioți și înalți dregători în Principatele române (1711-1821), în "Românii și Europa. Istorie, societate, cultură", vol. I, secolele XVIII-XIX, Edit. Museion, București, 1991. Berlász, E., Seigneur hongroise paysan roumain en Transylvanie, în RHC, XXIVe Année, Nouvelle série, Tome IV, No 3-4, 1946, Paris, pp.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
boieresc), în vol. "Omagiu lui P. Constantinescu-Iași (cu prilejul împlinirii a 70 de ani)", Edit. Academiei R.P. R., București, 1965, pp. 309-316. Stoicescu, N., Curteni și slujitori. Contribuții la istoria armatei române, Edit. Militară, 1968. Idem, Sfatul domnesc și marii dregători din Țara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Edit. Academiei R.S.R., București, 1968. Streisand, J., Deutsche Geschichte in einem Band. Ein Überlich, Berlin, 1971. Șerban, C., Problèmes de la centralisation de l'État dans les pays roumains au moyen âge, NEdH, vol
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
istoria ideilor politice în Evul Mediu românesc (M. Costin și problemele regimului boieresc), în vol. "Omagiu lui P. Constantinescu-Iași (cu prilejul împlinirii a 70 de ani)", Edit. Academiei R.P. R., București, 1965, pp. 309-316; N. Stoicescu, Sfatul domnesc și marii dregători din Țara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Edit. Academiei R.S.R., București, 1968. 560 I.C. Filitti, Despre vechea organizare administrativă a Principatelor române, RDP, Anul IV, 1929, nr. 2, București, pp. 272, 275. 561 A se vedea, în acest sens: Istoria
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Brâncoveanu: apud N. Iorga, Cronicele muntene. Cronicele din secolul al XVII-lea, AARMSI, seria II, t. XXI (1898-1899), București, 1900, p. 406. 639 Ch. Diehl, op. cit., pp. 12-14; L. Konopczyňski, op. cit., p. 38. 640 N. Stoicescu, Sfatul domnesc și marii dregători, p. 15. 641 Ibidem, pp. 14-15. 642 P.P. Panaitescu, op. cit., p. 158. 643 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 180. 644 În anul 1628, de pildă, în timpul domniei lui Miron Barnovschi. A se vedea: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 161; V.Al.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Miron Barnovschi. A se vedea: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 161; V.Al. Georgescu, Les assemblèes de 1750 à 1831/1832, p. 206-207; V. Gionea, op. cit., p. 29-30; I.C. Filitti, Despre vechea organizare, p. 290; D. Berindei, Domni fanarioți și înalți dregători în Principatele române (1711-1821), în "Românii și Europa. Istorie, societate, cultură", vol. I, secolele XVIII-XIX, Edit. Museion, București, 1991, pp. 9-10; D. Mioc, op. cit., pp. 199-200; Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 54-55. 645 V.Al. Georgescu, L'assemblèe comme organe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1925, p. 239; L. Makkai, op. cit., p. 129. 742 Hurmuzaki, II/1, doc. 181. 743 Trebuie analizată aprecierea lui I. Neculce: "turcilor îi închinată, nu luată cu sabia". A se vedea, în acest sens, D. Berindei, Domni fanarioți și înalți dregători în Principatele române, în "Românii și Europa", p. 4. 744 Al. Herlea, Les conditions de l'élaboration et l'importance des "Constitutions Aprouvées" de Transylvanie, în RRH, XI, 1972, nr. 3, Bucarest, p. 62. 745 Z. Trócsányi, Az Erdély Fejedelemség
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Bichicean, Introducere în istoria modernă universală, pp. 68-72. 772 Guvernatorul Marelui Principat (supremus status director) era reprezentantul împăratului în Transilvania. Prin poziția pe care o deținea și prin prerogativele ce-i reveneau, era considerat, conform Diplomei leopoldine, "cel mai înalt dregător al statului". Dreptul de liberă alegere a guvernatorului a fost încălcat încă de la început, deși, conform cu dispozițiile Diplomei, în alegerea și prerogativele celui mai înalt demnitar al țării trebuia "să rămână totul neatins". Este semnificativ refuzul lui Nicolae Bethlen, pe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
alte locuri. Prin așezarea drumurilor bune, se poate înlesni căratul acestor mijloace de viețuire și în acest chip, lucrătorii minelor putând a le cumpăra mai ieftin, vor și lucra cu un preț mai măsurat. 7. Nu este îndoială că informarea dregătorilor de mineri iscusiți și cu practis poate îndămâna aceste lucrări, fiind că dregători înțălepți și cu știință pot face ca să aducă folos și minele cele nu pre înavuțite de metaluri, când cii neștiutori ar preface în nimic pân și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
viețuire și în acest chip, lucrătorii minelor putând a le cumpăra mai ieftin, vor și lucra cu un preț mai măsurat. 7. Nu este îndoială că informarea dregătorilor de mineri iscusiți și cu practis poate îndămâna aceste lucrări, fiind că dregători înțălepți și cu știință pot face ca să aducă folos și minele cele nu pre înavuțite de metaluri, când cii neștiutori ar preface în nimic pân și pe cele îmbelșugate. Deci, foarte de dorit ar fi ca tineri patrioți, înzăstrați cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Academia Moldovei, trebuincioasele pregătitoare științe, să se trimată la Academia de Șemnitz, care, în privirea minelor, este una din cele întâi din Evropa, unde ii învățând științele geognostice, atât teoretic cum și practic, ar putea a se informa în ghibaci dregători de minerii și, prin urmare, a face patriei lor însămnătoare slujbe. K. MIHAILIK de HODOCIN, Director Shoalei de Arte și Meșteșuguri 3 Proiect pentru băi publice și o shoală de înotat 2 de K. Mihailik de Hodocin Director Shoalei de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
preacucernice? Grecii, în spatele omorurilor stau grecii noștri, frații noștri dreptcredincioși. Fiecare grec mai avut din Istanbul îndoapă cu pungi de aur orice doritor de tron în țările române, că dacă ajunge acesta vodă își scoate grecul banii. Nu este turc dregător care să nu aibă roind în jurul lui zece, douăzeci de greci, ochi și urechi care-i spun tot ce suflă și răsuflă ghiaurii din împărăție. Și ăștia zece, douăzeci de greci fiecare își are finii și nepoții și strănepoții lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aduce aminte de mama și de vodă Constantin Cârnul, fratele ei... și-și face sieși o biserică, doar pentru ea. Și vrei să nu mă înspăimânt? Ce mi trebuia acum testamentul mamii, nu puteam oare să mi dobândesc averea ca dregător al lui vodă frate-meu, ce-mi trebuia ura doamnei Maria, ura lui Șerban? — Când o să ajungem la noi, la Sfânta Ecaterina, o să-ți dau să citești din Cartea Sfântă, de la Facere, capitolul douăzeci și trei, ca să poți să o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cere trufandale chilipir fără să plătească nimic. Praful drumului îi coclise cerul gurii. Soarele se ridicase sus. De Înălțare, după liturghie, vodă își poftise toate neamurile la prânz. Putea să țină divanul cu ele, că mai toate neamurile erau și dregători sau mai curând mai toți dregătorii erau neamuri cu măria sa. Poruncise să vină toți cu nevestele, iar marelui spătar Mihai îi spusese s-o aducă și pe doamna Ilinca, pentru că venea și mitropolitul. Doamna Ilinca, nu și nu, că ea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
buze cerându-i arnăutului să vorbească încet și se îndreptă spre treptele de marmură albă. Târgul abia se trezea. Intrând în cancelaria domnească, Constantin Brâncoveanu nu întâlni grămăticii cu care lucra de obicei, ci fețele simandicoase ale celor mai înalți dregători ai țării, unchii săi. Nașul Dinu, marele stolnic Constantin Cantacuzino, moțăi din cap la salutul răspicat al finului său, marele spătar Mihai zâmbi abia, abia prin barba stufoasă, iar unchiul Iordache nu-i acordă nici o atenție; vorbeau șoptit cu sfințiile lor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-și facă datoria, se lăsă condus în dormitor și masat, își dictă programul pentru a doua zi, ceru să i se dea drumul să intre ieromonahului Ștefan de cum va sosi în zori și anunță că, înainte de liturghie, dintre înalții dregători nu vrea să-l vadă decât pe marele logofăt Constantin Brâncoveanu. Ceru să i se aprindă candela din fața icoanei Mântuitorului și să i se stingă toate lumânările. Rămas singur își potrivi pernele și se întinse în pat. Candela fixată de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]