31,289 matches
-
mai cunoscute, căci de ele s-a tot vorbit - până la obsesie și, să nu ne ascundem după deget, cu visceral refuz , cele bune trec neobservate încât o împrospătare a memoriei colective se pretinde efectuată. Asta numai și doar în cinstea dreptății și întru salvarea sufletelor noastre... Moderatorii, crainicii posturilor de televiziune - conducerile acestora au drag de bâlbâiți - se arată pătrunși, fostul mare demnitar revine în șartul său, este din nou emir, dă sfaturi, o mândră lumină i se aprinde în ochi
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
asupra mea. M-am gîndit că eu nu sînt ciobanul din Miorița, să stau țeapănă și plină de dignitate cînd cineva - fie chiar fiica lui Eugen Ionescu - încearcă să mă omoare, și că e cazul să mă apăr. Pentru că am dreptate și pentru că în spațiul comentariului critic nu are ce căuta un proces de intenții. A, dacă m-ai fi apărat tu - sau altcineva, așa cum s-a întîmplat în 1995, cînd Manolescu m-a salvat de fanii lui Nae Ionescu -, atunci
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
care poate evolua în două direcții, fie printr-o aprofundare a "răului" , prin "claustrarea în eu", fie prin "distrugerea realului" în locul "transcenderii" lui. Se prefigurează astfel virulenta negație cioraniană, ca o transcendență demonică, revers al aspirației spre sacru. Pe bună dreptate, Ion Dur, reamintind "dorul" inextingibil al gînditorului ajuns la maturitate după tărîmul natal, a cărui emblemă e Coasta Boacii, consideră "provincialismul" său drept incurabil: "Cioran va rămîne de altfel în sine mai toată viața un provincial, iar opera sa, cu
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
care poate evolua în două direcții, fie printr-o aprofundare a "răului" , prin "claustrarea în eu", fie prin "distrugerea realului" în locul "transcenderii" lui. Se prefigurează astfel virulenta negație cioraniană, ca o transcendență demonică, revers al aspirației spre sacru. Pe bună dreptate, Ion Dur, reamintind "dorul" inextingibil al gînditorului ajuns la maturitate după tărîmul natal, a cărui emblemă e Coasta Boacii, consideră "provincialismul" său drept incurabil: "Cioran va rămîne de altfel în sine mai toată viața un provincial, iar opera sa, cu
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
moment dat că îmbrăcații în superbe costume naționale - Maria Cârneci, Radu Ciordaș, Margareta Clipa, Nicoleta Voica, Dinu Iancu Sălăjanu și Florica Zaha (dacă am omis pe cineva, îmi cer scuze...) - se numesc în limbaj curent populăcioși. Respirăm fericiți: fătuca are dreptate: interpreți de muzică populară ni s-a părut dintr-odată o sintagmă greoaie, lungă, vetustă și chiar ridicolă. Pe când populăcioși este o definiție incomparabil mai explicită, mai concretă și, în orice caz, cu mult mai intimă. Este încă o dovadă
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
pe care toți vor să pună mîna, dar noi nu-l vom vinde niciodată, pînă la România pestilențială din scrisorile lui H.-R. Patapievici către ambasadorul golanilor, Al. Paleologu, și din poemele lui Mihail Gălățanu sau Marius Ianuș. Toți au dreptate și toți greșesc. Au dreptate în detalii, dar greșesc în generalizări. Un român nu seamănă cu altul și, citind toate opiniile ajungi, inevitabil, la singura concluzie posibilă: că habar nu ai și nici nu are vreo importanță dacă există Românie
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
pună mîna, dar noi nu-l vom vinde niciodată, pînă la România pestilențială din scrisorile lui H.-R. Patapievici către ambasadorul golanilor, Al. Paleologu, și din poemele lui Mihail Gălățanu sau Marius Ianuș. Toți au dreptate și toți greșesc. Au dreptate în detalii, dar greșesc în generalizări. Un român nu seamănă cu altul și, citind toate opiniile ajungi, inevitabil, la singura concluzie posibilă: că habar nu ai și nici nu are vreo importanță dacă există Românie generică și cum arată ea
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
de ingerarea unui (sub)discurs al vreunei crize, angoase existențiale: fără atitudine, fără o ideologie alta decât cea personală. Însă oricât de hard ar fi acest trip, el rămâne, la nivel scriptural, destul de soft. Cititorul se poate întreba, pe bună dreptate, dacă nu cumva acest moft narcotic nu este prea jucat. Cum adică să trăiești din joint în joint, aproape numai și numai pentru tripuit timp de trei luni, și apoi, într-o bună dimineață, să renunți pur și simplu!? În
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
și a unei pretinse revizuiri "democratice" continuă în fond diabolizarea "idealiștilor", "misticilor", "reacționarilor" luați de-a valma, execrați ca "dușmani" ireductibili. Sînt excese ale unei rațiuni deviate, eșuate în excrescențele abuzului său ordonator care sînt ideologiile. în acest sens avea dreptate Michel Foucault să vorbească despre rolul funest al rațiunii ce-și depășește măsura, fanatizîndu-se, uzurpîndu-și propriul statut. în realitate, între polul rațional și cel spiritualist nu există un clivaj irezolvabil, ci o întrețesere de fire conturînd o unitate superioară ce
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
enorm de energie s-a mai cheltuit în activități colaterale, cum ar fi: sculptura, arhitectura, balistica, fizica, matematica, poezia, botanica, anatomia, chimia, astronomia etc.etc. În mod cert, și Leonardo, și cele cinci veacuri care ne despart de epoca lui au dreptate. El este Constructor, în sensul cel mai cuprinzător al cuvîntului, și Pictor în sensul cel mai profund al acestuia. Însă în spatele acestor disponibilități infinite, el nu este decît un Cercetător fanatic și abisal. Iar instrumentul său esențial, limbajul absolut și
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
izvorâte din ifos și impostură, decizia valabilă putând fi numai și numai aceea a ochiului avizat... M-am ales doar cu un potop de respingeri și anulări! Atunci m-am îndârjit. Trebuia să-i aduc un argument peremptoriu. încredințat de dreptatea mea, mi-am ațintit cu insistență privirile spre tabloul său: "îl consideri o capodoperă nu-i așa? Ei bine, până acum n-ai vrut să știi de documente, abia dacă ți-ai aruncat ochii pe ele și, de fiecare dată
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
fără consecințe catastrofale, dintr-acelea care le plac redactorilordin presa mică, fie scripti, fie video. Dovadă că "sistemul" se află sub control - sub controlul sfintei indiferențe generale românești. Bineînțeles că, generalizând, exagerez, și că, exagerând, induc impresia că nu am dreptate în ceea ce afirm ori vreau să afirm. Totuși, exagerarea mea are o justificare reală, iar această justificare este presiunea din sâmburele de adevăr subiectiv, polemic, al celor pe care am tot vrut să le spun, dar până acum le-am
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
coșul casei a refuzat iarăși ajutorul, încredințat fiind că Dumnezeu trebuia să gândească Ia fel ca el. Apele au crescut în continuare, Gheorghe s-a înecat și astfel a ajuns în fața Domnului. Și atât de mare îi era credința în dreptate și adevăr încât imediat s-a și repezit cu revolta: "Bine Doamne, eu am crezut în Tine până în ultima clipă și Tu mi-ai luat viața?!..." Se spune că Dumnezeu i-ar fi răspuns: "Gheorghe, Gheorghe, de ce mă osândești? Eu
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
ediția Zaciu se semnalează un nume indescifrabil, pe care Florica Ichim la p. 53 în ediția sa îl transcrie "Mirto", fără nici o explicație în note sau fără măcar mențiunea că e o lecțiune incertă. Dar, altă dată, Florica Ichim are dreptate, după cum rezultă și din context, să citească numele lui Vl. Streinu (p. 79 în ediția 2003), pus în relație cu Șerban Cioculescu, și nu Streinul, lecțiune care trimite greșit la bucovineanul Mircea Streinul (p. 111 în ediția Zaciu). Mai sunt
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
om de spirit...Îmi aduc aminte o singură vorbă de duh care am citit-o în ziar atunci cînd eram puști. În Parlament un deputat de Gorj care spunea " Pe mine se sprijină tot județul Gorj". Și el, da, are dreptate, dumneata ești un veritabil soutien-gorge .Adică vine așa de electric o replică de genul ăsta, nu e chiar de colo. Poate să-i vie și unui prost, da" nu cred ! În volumele lui Argetoianu, publicate, are o fotografie la pușcărie
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
cartea Dvs. pe care am tradus-o am descoperit multe urme ale subtilității și fineței de analiză a Virginiei Woolf. Nu numai pentru că personajul principal, Yoel, ia cu el în toate călătoriile de serviciu romanul Doamna Dalloway. A.O.: Ai dreptate și trebuie să-ți spun că ești unul dintre puținii care au detectat o înrudire între romanele mele și cele ale Virginiei Woolf. însă eu, cînd mă gîndesc la literatura mea, o numesc o literatură a gospodăriei, pentru că majoritatea intrigilor
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
exercitate asupra colegilor lor de breaslă, chiar dacă aceștia lucrează la alte ziare? Să nu mi se spună că investitorii străini în presa din România dau ticălos de pămînt cu ziariștii băștinași, spre deosebire de bravii patroni autohtoni. Mai mult, proprietarul are, cred, dreptatea lui dacă își tratează de sus echipa redacțională. Dacă el știe că imediat găsește înlocuitori pentru ziariștii pe care îi are în ogradă, prost ar fi să nu folosească acest avantaj. La rîndul său însă ce poate face ziaristul român
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
a iadului cu prețul jertfei Sale. Astfel, Fiul Omului, Bunul Învățător Care a avut milă și a ajutat pe cei obidiți, lipsiți, uitați și părăsiți, Binefăcătorul Care a tămăduit bolile și neputințele multora, le-a arătat calea adevărului și a dreptății, a binelui și a virtuții, le-a înviat morți și a săturat mulțimile flămânde a fost arestat și osândit la moarte, răstignit între doi făcători de rele. Lipsa de credință, de recunoștință și de milă a unui popor îndărătnic, trădarea
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
să aștepți clipele când vei avea nevoie, la timpul tău, de ajutorul lui Dumnezeu. Nu te lipsi de el din pricina asprimii tale de acum, ci atrage asupră-ți toate milostivirile lui Dumnezeu, arătând față de cei întristați o bunătate și o dreptate deplină”20. Același Sfânt Părinte sfătuia ca fiecare să facă din ceea ce-i strădanie generală problema sa personală și să fie încredințat că participă el cel dintâi la succesul ori la eșecul de obște 21, fiindcă avem nevoie de ajutorul
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
treacă, devine neinteresant în concurența cu presa orală și scrisă. Apoi, cultura are nevoie de o anume distanță reflexivă. După cum cultura are nevoie de un cadru organizat, stabil, fie și pentru a-și manifesta neliniștea sau revolta. cred că avea dreptate. Dovada este că, în foarte multe din țările estice, literatura trece printr-un moment de cumpănă. De dezorientare. M.I.: Când v-am întrebat dacă revista pe care o scoateți acum sub egida Fundației Culturale Române este și un refugiu m-
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
operă realmente subversivă, în direcția imediată a sensului, se poate face adeseori doar cu alte cedări, pe alte planuri. N-am vrut să le fac. Și atunci, am trecut la o analiză a vieții interioare. Dar cred - mă înșel?, am dreptate?, timpul o va arăta - că în descripția vieții interioare se regăsește atmosfera de constrângere, de spaimă a unei epoci și, mai ales, încercarea disperată a unui om de a nu deveni ceea ce nu este. M.I.: Un om și foarte singur
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
din pepeni, sau măcar ar fi tăcut, dându-și seama c-a dat cu bâta în baltă, aș fi tăcut și eu. Dar nu: dl Severin împinge fudulia avocățească atât de departe încât atinge cotele jalnicului. Dumnealui trebuie să aibă dreptate mereu, să dea fără oprire lecții și să explice cât de proști sunt ceilalți și cât de deștept este domnia sa, indiferent de faptul că e călare pe situație ori a sărit peste cal. În ziarul ,Ziua" din 2 august 2005
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
însăilat din cuvinte cît de frumoase, are faima, nedorită, nemeritată, de multe ori, a unui gen lînced, plicticos. Ei bine, nu. Știe pe dinafară, oricine a fost elev, formulele de rigoare prin care i se făcea, în comentariul vreunei ,bucăți", dreptate sărmanei still life : natura nu este un simplu cadru, ea participă etc. Să le scriu, acum, din nou, ar însemna să stîrnesc amintiri care n-au, cu textul lui Petru Creția, nici o legătură. Nici nu e vorba, măcar, despre vreun
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
și a psihologiei, sub pretextul unei definiții supra-individuale, Dan Lungu calcă pe terenul și mai alunecos al subconștientului colectiv, relativ ușor de intuit, însă greu de figurat în roman. Să vedem ce fel de conversații imaginează și ,rulează" autorul: ŤN-avea dreptate Ceașcă să le dea, la ăștia nervoșii, câte un hârleț în dotare și să-i trimită la Canal? Să se calmeze băieții, nu de alta!ť ŤCă bine zici! |sta, Ceașcă, a fost finuț încă. Eu aș fi făcut canal
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
droguri, nu se înjură cu dezinvoltură, iar scenele de sex sînt bine învăluite într-o ironie suficient de pudică. Scris și apoi finisat vreme de cîțiva ani de zile, romanul Degete mici este o poveste retro, cu iz mitteleuropean (are dreptate Simona Sora în prefața cărții) în care nostalgia se îmbină cu ironia și un umor fin, abia sesizabil. Ca scriitură (umorul discret din intervențiile naratorului, sentimentalismul ironic, atenția acordată detaliilor, obiectelor care compun universul casnic, caracterul non-eroic al personajelor și
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]