4,579 matches
-
de despărțită și te-au cuprins remușcările? Nici măcar nu se străduia să-și ascundă cinismul. Ea tăcea, apa îi șiroia pe față, ținea pleoapele strânse, gura întredeschisă. -Ba chiar sunt despărțită, i-a răspuns cu seriozitate după ce i-a înmânat dușul și a început să se săpunească. Dar cred că ceva nu funcționează normal la mine. El ridică enervat umerii, zâmbetul ironic nu-l părăsea. Plecă din baie lăsând pe mocheta vișinie din hol conturul tălpilor lui mari. Când reveni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ai citit? A pus cartea la loc și eu am început să-l ascult pentru proba de film, era ciudat, atât de aproape unul de celălalt și singuri și de data asta nu ne presa nimic și el făcuse un duș și își pusese la aerisit bluza în dungi de marinar și la fel de subțire, în ziua aceea însă părea mai puțin frumos, dar eu n-aveam de unde să știu asta în noaptea cu lună plină, când telefonul era de parcă acum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
de ziua mea, Baby?! de ce naiba ai adus-o, n-ai văzut că se dădea la Filosof și ne futea petrecerea?! care va sta tot timpul cu mine când voi repeta textul de spectacol și care atunci când voi intra la duș aproape dezbrăcată își va pune o fustiță scurtă care i se va ridica sus, sus, în patul în care tot cu ea voi dormi puțin după prânz. Cehov, hai cu mine să ne plimbăm pe malul Dunării, căcat, ne mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Pinochio și-a scos hainele și a luat-o la fugă când toți se ascunseseră la Ovidiu, apa verzuie albicioasă spartă de ploaie în cioburi, băi, nu pot să merg cu fața, usturau picăturile și la întors mergeam ca la duș, alergând invers, gâfâiam și râdeam, și am băut votcă și a ieșit soarele, normal, și până seara am băut votcă, ne gândeam, vor spune a 2-a zi niște oameni, să vă ținem noi câinele toată noaptea, să nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
fațadă lungă are ferestre acolo unde odinioară erau uși. Acestea dau spre o grădină plăcută privirii, lipsită de pretenții, cu o pajiște, arbuști și straturi de flori. În spate a fost construită o anexă ce cuprinde o bucătărie modernă și dușuri cu faianța albă. Mai sunt și alte acareturi, printre care un fel de șopron ce adăpostește un cuptor de uscat, și ceea ce la prima vedere pare a fi un fel de magazie de unelte, doar că-i construită dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
cum se face o sauna, spuse Adrian. Îți vine să le plângi de milă, nu altă... — Și cum se face, mă rog frumos? îl întreba Fanny. Adrian se aplecă înainte și vorbi cu patimă adeptului convins: — Mai întâi faci un duș cald. Apoi îți usuci bine pielea. Pe urma îți îmbăiezi bine labele picioarelor și gleznele în apă caldă, pentru o mai bună circulație a sângelui. Apoi intri în sauna și te așezi sau te-ntinzi pe o bancă de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
te-ntinzi pe o bancă de lemn - cu cât e instalată mai sus, cu atât e mai fierbinte -, și acolo stai timp de zece-cincisprezece minute, pana cand tot corpul ți se acoperă cu broboane de sudoare. Pe urma faci un duș lung, rece, sau sări într-un lac cu apă rece ca gheața, dacă ai așa ceva la îndemână, faci o scurtă plimbare la aer curat, te-nfășori într-un halat și apoi te relaxezi undeva la căldură, spuse el, oftând. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
aveți asemenea condiții? întreba ea. — În grădina din spatele casei, răspunse el. — Vreți să spuneți că aveți acolo propria dumneavoastră sauna? — Exact, confirmă el. Din păcate, nu am și un lac, dar tocmai mi-am construit o anexă la vila, cu dușuri și-o cadă imensă, alimentată cu apă rece. Nu v-ar interesa s-o vedeți? întreba el, arătând spre spatele casei. — Poate mai tarziu, îi sugera Fanny. Adrian o privi lung și-n minte îi încolți o idee. — De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
pufni Eleanor. — Ellie! Nu fi prostuța! — Rosemarie a avut iarăși o migrenă, așa că m-am întors acasă devreme, zise Eleanor. Cum arată-n pielea goală? Nu mi-am putut da seama. Doar știi că la sauna e-ntuneric. Dar la duș? — N-am făcut dus împreună. Am ramas la sauna până când ea... Adrian schița un gest de lehamite. Nu știu, zău, de ce-am intrat în jocul asta stupid! Mă duc să mă-mbrac. Făcu câțiva pași spre bucătărie, dar apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
și glasul bunicii pe care tocmai o visa: Cu o fire ca a ta rămâi nemăritată. Își trecu degetele prin păr. Zâmbi stingherită. Spera ca momentul de slăbiciune să fi trecut neobservat. Se ridică și se Îndreptă spre ieșire. Un duș și se va culca. Trebuia să se strecoare printre perechile Înlănțuite de vraja tangoului. Ca să ajungă În hol fu nevoită să se prelingă pe lângă sânii uriași ai femeii cu păr albastru care bloca ușa și care, până atunci, la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
-și vândă medicamentele. El Însă le Înghițea pentru că altminteri risca să nu ajungă nici măcar În piață ori În parc. Trăind cu teama unui sfârșit brutal, Își făcuse ordine și În viață și În lucruri. Nu avea nici o datorie, făcea zilnic duș și Își Îmbrăca cele mai bune costume, două de toate. Lenjeria de corp era fără cusur. La fel ciorapii și pantofii. Aceștia din urmă Îl strângeau puțin când i se umflau picioarele. Moartea putea să-l ia oricând Între orele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
alunecând pe zidul răcoros mirosind a humă: Ioachim... Rămase În ușa deschisă a băii: În vana orbitor de albă un bărbat tânăr Își spăla sexul. Nu se simți câtuși de puțin tentată să pipăie fantoma care Îi zâmbea confuz de sub duș și nici să-i adreseze vreun cuvânt. Se Întoarse În camera ei Înghițindu-și plânsul. În adâncul ei, spaima, mânia și ura strangulau sunetul pur, inconfundabil al conviețuirii cu himera... Pășea Înainte Îngândurat. Uitase de ea. Vru să-l strige
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
vin. Prin geamul deschis ieșea mirosul tot mai Înțepător de grâu Încins pe care Îl exhalau trupurile lor tinere și vlăguite. A părăsit clădirea cu mâinile În buzunare, fără să-i pese de strigătele fetelor rătăcite pe coridoare sau sub dușuri după ce stătuseră o noapte Întreagă cu lumânări aprinse pe Dealul Mitropoliei. Îi spusese portăresei „Cristos a-nviat”. Ea Îi răspunse „Adevărat c-a-nviat”, apoi, conform regulamentului și consemnului, Începu să strige: Săriți, hoțul! N-o auzi nimeni. Strada era pustie. Pe la casele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
toată fără să-mi aduc aminte. Nu o băusem; era încă acolo, nu fuseseră luate din ea decât câteva înghițituri. Am pus biletul împăturit de la domnul Nimeni înapoi în Originea speciilor și le-am băgat pe amândouă în scrin. Un duș m-ar fi ajutat să-mi revin și mi-ar fi limpezit gândurile, dar nu aveam timp. M-am hotărât să mă mulțumesc cu confortul pe care mi-l puteau oferi un tricou și niște jeanși curați. Închizând ușa dulapului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
noroioase zăceau grămadă în fața dulapului. Aruncasem pe mine o pereche de pantaloni scurți și-o bluză veche, cu glugă. Jacheta de camuflaj a fetei atârna pe spătarul scaunului, cizmele erau așezate dedesubt și laptopul lui Nimeni stătea cocoțat pe scaun. Dușul pornit în baie scotea un fâsâit greoi, ritmic, întrerupt din când în când de tăcere și clipoceli când fata se mișca sub jetul de apă. Punând cutia lângă mine, am răsucit reportofonul în mâini. Dusesem o viață detașată și atent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ceva liniștitor în asta, repetitivitatea, efectul de ancoră. Scuturând brațul care mă durea ca să scap de junghi, am pornit-o spre ușa băii. Am tras apa la toaletă și m-am spălat pe mâini, gândindu-mă în treacăt la un duș în cabina mică și galbenă din colțul încăperii, dar știind în același timp că eram prea obosit, prea sleit de puteri; granițele gândurilor se pierdeau deja în depărtarea creierului care trăgea încet obloanele. Trebuia să mănânc și să mă întind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Du-te la baie și strânge-ți tot ce-ți trebuie. Mă întorc după tine în cincisprezece minute. Ai grijă să-ți aduci o haină și dictafoanele alea; s-ar putea să ne prindă bine. Cu părul încă ud de la duș și îmbrăcat în pantaloni de camuflaj, o jachetă groasă, cu guler înalt și încălțat în bocanci, toate luate din camera Primului Eric Sanderson, cu caietele conținând Fragmentul becului și toate celelalte descoperiri ale mele în rucsacul din spate, cu paharul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
superioară, prin comparație cu-a voastră. Iese șchiopătînd (șchiopătează ca să mă impresioneze) și-și mîrîie înjurătura: Ștele tău de muiere! Mă ridic prudent, cu grija de-a nu ameți. În geamuri, bate o ploiță care aduce a Bach. Fac repede duș, fără să mă uit la carnea monstruos de albă a femeii de peste cincizeci și cinci de ani. Ai o posibilitate himerică, mă adresez eu lui Russ, de-ți lasă gura sufletului aqua forte: să faci dragoste cu o (aproape) sexagenară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
vreodată absența ei. Era vorba de perioada în care a încetat să mai consulte oglinzile. De ce și cum anume a trăit atunci nu-și poate aminti mare lucru. Durerea nu pare s-o slăbească deloc. Coboară din pat, face un duș ce o mai calmează. Ia o doză dublă de medicament, după care privește îndelung credența, pe care zace un bric-a-brac și o dezordine de nedescris. Nu e nicio vază cu flori pe credență și nici nu-și amintește să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ea, acea materie a viitoarelor ei vise ce aveau să-i hrănească somnul morții. Apoi, abia ținându-se de ziduri, s-a îndreptat spre bucătărie, unde a dat pe gât o ceașcă de cafea veche și rece, urmată de un duș la fel de rece, apoi a îmbrăcat una din rochițele ei adolescentine cu volănașe și a pornit-o cu toată viteza spre locuința mamei sale. Vedea dublu, dar s-a suit fără nicio reținere la volanul mașinii, pe care-o conducea foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
baza cascadei, dând acestui loc o strălucire remarcabilă. Cascada este înconjurată de o vegetație abundentă ce-l ecranează complet pe scăldător de restul lumii. Prin acest stufăriș întunecos, soarele și-a clădit un tunel luminos, prin care asistăm la un duș ritualic de cristale, apă și lumină. Dincolo de binecuvântarea răcoroasă a apei ce ți-o dă această oază într-un ținut arid și uscat ca cel al Goianei, vei beneficia aici poate de cel mai subtil spațiu energizant: fluide sau râuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
povestesc legendele locale, entitățile pot executa operații spirituale pe tine, ele pot genera stări de amețeală sau leșin. În timp ce apa foarte rece a cascadei îți biciuiește trupul gol, nu resimți acel disconfort sau frigiditate pe care ți-o aduce un duș rece, ci, dimpotrivă, o senzație adâncă de penetrare și desfătare îți străbate tot trupul alături de o puternică experiență luminoasă. Mai ales la orele matinale, de multe ori, tubul sau conul de lumină ce învăluie cascada este dens ca o ceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
la bolile sau problemele tale, la ceea ce s-a petrecut în cele trei zile de travaliu la "Casa". Poate că acest răstimp este cel mai util pentru tine; îți vei petrece vremea în incinta "Casei", în meditație, băi de cristale, dușuri reci de lumină și cristale la Cascada Sagrada. Te uiți în jur și oamenii sunt destinși, fețele lor radiază calm și lumină, cei în cărucior se simt la ei acasă, ei arborează un zâmbet plin de speranță sau resemnare înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
confortului din revistele de decorațiuni. -Vă las să vă instalați, zise ea coborând scările. Voiam s-o rog să rămână cu mine. N-am îndrăznit. Apartamentul meu dădea într-o sală de baie doar pentru mine. Făcui pe îndelete un duș cu produse pe care le bănuiam a fi suedeze. Și dacă era și o saună în locuința asta? Nu, asta e la finlandezi. Acum că eram fericitul soț al unei scandinave, nu mai aveam voie să comit erori de începător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
N-aș avea dreptul s-o întreb. Când am auzit ușa deschizându-se, i-am ieșit în întâmpinare. Sigrid avea brațele încărcate cu pungi purtând numele unor buticuri cunoscute. -Pot să te ajut? -Nu, mulțumesc, nu sunt grele. Fac un duș și vin. Întins pe canapea, îmi pusei întrebarea dacă lucrurile erau ceea ce păreau să fie. Sigrid își petrecea zilele cheltuind banii lui Olaf în comerțul de lux? Se putea trăi așa? Îmi savuram ignoranța. Când intră în salon, avui impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]