1,087 matches
-
și de practicare a relației om-mașină. Astfel, cibernetica, așa cum este aceasta fondată în principal de Norbert Wiener („un umanist imprudent” - veri David, 1965Ă ca știință a informației, continuă analogia om-mașină, în același timp adăugând dimensiuni noi, încercând să pună capăt dualismului mecanicism vs vitalism. Vechea împărțire a lumii în teritoriul inanimatului (al fiziciiă și în cel al viului (al biologieiă este răstălmăcită și contorsionată în imaginea cyborgului, entitate mijlocită grație încorporării umanului de către știința ciberneticii. Abandonarea de către cibernetică deopotrivă a determinismului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se desprinde de accepții precedente ale artificialului precum falsitatea sau disimularea, configurând noi teritorii ale corporealității, ca natura asistată de calculator sau viața artificială (vezi mai josă. Întretăierile ontologice dintre corporal-biologic și tehnologic-informațional sunt întemeiate pe o logică a dizolvării dualismelor sau a interfațării permanente: componentele corporale provenite din bioinginerie sunt o reconstituire tehnologică a trupului natural. Diversele forme ale „întrupării tehnologice” (vezi Balsamo, 1995, pentru o încercare de catalogare a acestoraă sunt ilustrări ale reconceptualizării trupului uman ca aparținând simultan
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
momentul când discută spațialitatea tehnologică în termeni duali. Acest capitol se oprește însă cu precădere asupra perspectivei lui Heim (1993Ă care analizează raportul corporalitate-noncorporalitate în cadrul cyberspațiului sub forma relației materialitate-idealitate, o relație la fel de vulnerabilă și de fragilă precum versiunile celorlalte dualisme formulate în istoria filosofiei. Privind cyberspațiul și/sau realitatea virtuală ca pe un „laborator metafizic” în care subiectul uman își poate examina simțul realității, „metafizicianul” virtualității se întreabă în legătură cu statutul utilizatorului din cadrul lumilor virtuale - este acesta un obiect, un corp
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnologiei digitale. Vizionarismul cibernetic poate fi criticat având în vedere mai multe considerente. În primul rând, arhetipul digital al cyberspațiului nu este decât o fantezie matematică pitagoreică: un spațiu numeric ideal al lumii prin care se propune o întoarcere la dualismul devalorizării materiei și al slăvirii spiritului, la stigmatizarea corporalității înspre triumful spiritualității. În al doilea rând, religiozitatea cibernetică este lipsită de moralitate întrucât se ghidează după principiul libertarian extrem care propune abandonarea responsabilității în lumea real-socială și care afirmă că
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lui Deleuze și Guattari (1972Ă. Prin propunerea a două perspective aparent diferite în conceperea teoriei postumanului, încercăm să dovedim faptul că, deși divergente, cele două puncte de vedere conduc la conturarea aceleiași concluzii. Ambele poziții discursive contestă viziunea carteziană a dualismului corp-minte, critică favorizarea minții în dauna cunoașterii prin intermediul corpului și revitalizează importanța trupului în spațiu, chiar dacă cele două noțiuni asupra spațiului și asupra trupului diferă. Ambele modele filosofice, folosite în cuplu pentru a susține cercetarea postumană, prezintă relația corp-lume ca
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
concomitent întruchipări materiale, fluxuri haotice și ordonări efemere, entitățile virtuale întrerup șirul liniar al condiției umane și îl reconectează în noduri ontologice metise. Postumanul este o relaționare a umanului, a viului și a emoționalului la elemente și sisteme nonumane, dincolo de dualismele împământenite. Astfel, virtualul postuman se poate identifica atât cu viralul (vezi capitolul al doileaă, cât și cu vitalul (vezi primul capitolă, atât cu materialul, cât și cu imaginarul, atât cu posibilul, cât și cu realul și actualul, atât cu fenomenologicul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
identității angajate informațional-comunicațional. Această problematică este, de asemenea, contradictorie întrucât, deși chestiunea „sinelui” este asumată ca o predilecție a feminismului digital, aceasta se constituie în obsesia culturii masculine occidentale în legătură cu aceleași teme ale dominării și ale autorității. Astfel, cyberfeminismul, respingând dualismul cultural occidental, respinge însăși problematica identității de la care se revendică. Delimitări în cadrul feminismului electronic operează fie ca o ideologie împotriva subordonării la patriarhat sau rasiale (precum la Chela Sandovală, ca o ideologie politic-activistă (precum la Judith Squires sau Donna Harawayă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de Luce Irigaray și adaptat noilor contexte tehnoculturale de către Elaine Graham (2001Ă. Faimoasa replică a Donnei Haraway de la sfârșitul manifestului cyborgic prin care aceasta își manifestă preferința pentru existența de tip cyborg este criticată de faptul că reintroduce un nou dualism privilegiator, de genul secular vs religios. Astfel, replica ajunge să fie inversată în sensul optării pentru existența de tip zeiță. În același timp, deopotrivă figura mitică și nonumană a zeiței și figura „monstruoasă”, hibridă și postumană a cyborgului pot fi
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Nu dorește a se desprinde de feminismul diferenței, promovând un esențialism al noțiunii de subiectivitate feminină: femeile au propriul lor limbaj, diferit de cel masculin și bazat pe o cunoaștere intuitivă și discontinuă. În timp ce pentru Haraway, feminismul cyborgic înseamnă dislocarea dualismului organic-mașinic sau a binarismului materialism-idealism în înțelesuri existențiale și social-politice, pentru Plant, feminismul digital este o ocazie de implementare a unui transcendentalism feminin. Autoarea nu dorește să utilizeze Internetul și noile medii virtuale în scopul ștergerii diferențelor de gen, ci
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Aceste autoare nu își focalizează atenția doar asupra experiențelor cibernetice ale femeii, ci și asupra încrucișării dintre multiplele categorii ale identității precum rasă, clasă, geografie, etnie. Noțiunea de corp împuternicit începe să capete și alte sensuri, în afara celor care denotă dualismul feminin vs masculin. Astfel, aceste autoare doresc să evidențieze modul în care relațiile puterii și ale hegemoniei sunt duplicate în contextele cyberculturale, atribuind anumitor categorii umane statutul invizibilității, al tăcerii sau al nonreprezentării. În același timp în care demontează caracterul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Sfânta Joi, Sfânta Vineri ( marțea și sâmbăta erau dedicate morților) sau lunile anului Mărțișor, Prier, Brumar etc. Calendarul popular este dual, forțele benefice și puterile malefice sunt reprezentate în aceeași măsură, binele și răul coexistând. Timpul calendaristic se supune acestui dualism ontologic, dând dezlegare acestor forțe antinomice, de a-și împărți puterile în mod egal. Astfel, reprezentările benefice patronează ziua lunea miercurea, joia, vinerea, duminica, și vara, fiind simbolul luminii, al căldurii, al vieții și al fertilității. în timp ce reprezentările malefice acționează
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca simbol al forțelor demonice, păzind comorile ascunse Lâna de aur, Grădina Hesperadelor, iar în China, Perla dar este și un principiu activ, ordonator și creator, ipostază regală care străjuiește ritmurile vieții. Liant ontologic între cer și pământ, balaurul simbolizează dualismul existențial yin yang care ordonează manifestarea cerească, pluvială, terestră, acvatică și subterană.360 În mitologia românească, balaurul își are obârșia în comuniunea gnoseologică dintre elementele primordiale care devin active printr-un ritual solar, ipostaziat de cercul sacru al șerpilor întemeietori
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
adesea și erau destul de puternice și de tensionate, însă întotdeauna într-un spirit pozitiv. B.C. Venirea socialiștilor la putere a facilitat influența ideilor Grupului celor Zece? J. de R. Cred că mai multe idei s-au infiltrat. Există un anume dualism la politicieni: unii îi ascultă pe cei care exprimă reflecții intelectuale, ceea ce le permite să-și fondeze acțiunile pe reflecții de natură filosofică, etică, morală, și apoi mai e claviatura politică pe care o folosesc în raporturile de forțe în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a celor două concepte / 163 2. Rolul corelațiilor în științele spiritului / 166 3. Corelațiile trăirii / 167 4. Corelațiile expresiei / 175 5. Corelațiile comprehensiunii / 188 6. O imagine alegorică despre Zusammenhang și pars pro toto / 193 Note și comentarii / 194 IV. Dualismul funciar al filozofiei / 205 1. Presupoziție și inducție / 205 2. Filozofia și/sau știința / 208 3. Păcatul originar al filozofiei / 215 4. Un concept generic în loc de definiție / 220 5. Modelul pluralității / 221 6. Asumarea creativității / 225 7. Perenitatea modelului pluralității
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
capacității noastre de a reduce totul la un ultim temei universal valabil). Ea caută astfel "unitatea și sensul ultim al existenței", intenție care o apropie de artă și religie 4. Tocmai din pricina acestei situații dilematice, filozofia se caracterizează printr-un dualism funciar. De altfel, combinând ingenios termenii a două dihotomii consacrate (subiectiv-obiectiv și relativ-absolut), Hermann Weyl a evidențiat într-o formulare memorabilă opțiunile dramatice ale cercetătorului, supus unei duble presiuni din partea rigorilor cunoașterii și, implicit, a exigențelor divergente pe care filozofia
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
științelor, acel "monism metodologic" despre care va vorbi von Wright și prin care Comte consideră Metzger ridică perspectiva științifică la rangul de "conștiință principial filozofică"158. Distincția amintită prezentată de către von Wright sub forma "opoziției ireductibile"159 dintre "monismul" și "dualismul metodologic", adică dintre ceea ce el numește "tradiția galileană" și, respectiv, cea "aristotelică" în investigația științifică, distincție asupra căreia noi am insistat deja (vezi supra notele 63 și 155) evidențiază limpede tocmai această deosebire majoră dintre pozitiviști și hermeneuți. În privința aceluiași
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
din subordonarea cazurilor individuale la legi generale ale naturii, asumate ca ipoteze, inclusiv pentru <<natura umană>>" (op. cit., p. 27). Interpretând considerațiile lui von Wright, Mircea Flonta are inspirata idee de a pune pe două coloane caracteristicile "monismului" și, respectiv, ale "dualismului metodologic". Privindu-l pe cel dintâi ca în oglinda unei ape, comentatorul obține imaginea răsturnată a celui de-al doilea, astfel încât reușește să evidențieze într-o manieră antitetică foarte pregnantă ceea ce desparte tradiția pozitivistă de cea hermeneutică (vezi I, nota
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și acțiunile, ca evenimente în lume, vor putea deveni obiect al predicției și al retrodicției de îndată ce vom căpăta o cunoaștere satisfăcătoare a legilor și stărilor de fapt relevante. Validitatea explicației cauzale depinde întotdeauna de adevărul anumitor corelații legice." În schimb, "dualismul metodologic" susținut de hermeneutica filozofică printre ai cărei exponenți se numără și Dilthey este înfățișat de același autor astfel: "Acțiunile oamenilor se deosebesc în mod principial de evenimentele ce au o determinare cauzală. Ele au o determinare intențională fiind îndreptate
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
naturală>> a existentului", o concepere bazată pe două certitudini: "a) certitudinea că existentul este <<dat>>, din punct de vedere ontic și ontologic, doar în <<imanența ordinii sau a formei pe care o ia materia>>; b) certitudinea că situația separării, a <<dualismului dintre formă și materie>>, dintre <<dat și gândire>>, își are temeiul într-o <<speculație metafizică absolut problematică>>"114. De altfel, referindu-se la secolul al XVIII-lea, Dilthey însuși distinge două orientări care au încercat să rezolve problema "planului și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
punct de plecare, de problema ei fundamentală" (s.n.)172. Pe de altă parte însă, după cum am mai arătat, pentru Dilthey ca și pentru Blaga -, filozofia ca Weltanschauung nu este deloc un eșec. În limitarea și relativitatea ei, determinate de acest dualism funciar, filozofia își afirmă forța de creație și-și îndeplinește menirea de a oferi "o perspectivă individuală asupra lucrurilor, o privire asupra întregului dintr-un anumit punct de vedere"173. De aceea, conținuturile ei rămân discontinui și în acest sens
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
din punctul lui de vedere, conform "conceptului său particular de <<filozofie>>", cum spune Dilthey (vezi II, 2Bf). Fiecare dintre tipuri concepe într-un alt mod "legătura dintre cunoașterea lumii, evaluarea vieții și principiile de acțiune"210, încercând să împace un dualism funciar, dictat după cum am văzut chiar de trăsăturile esențiale ale filozofiei, de aspirațiile ei contradictorii de "a dezlega enigma vieții și a lumii" "sub forma unei cunoașteri universal valabile", ceea ce face din metafizică ein merkwürdiges Doppelwesen și o determină să
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
această perspectivă facem o comparație cu "filozofia formelor simbolice" a lui Ernst Cassirer). Referindu-se la Blaga, Mircea Flonta vorbește despre "o permanentă tensiune între năzuința de cunoaștere a absolutului și imposibilitatea de a o împlini pe deplin". Aici regăsim dualismul funciar pe care-l vădește conceptul generic de filozofie. Ca și în cazul lui Blaga, "rostul acestei tensiuni" este până la urmă pentru Dilthey acela de "a întreține și a stimula creația metafizică", de a asigura "prezența motivației pentru continua reluare
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cazul lui Blaga, "rostul acestei tensiuni" este până la urmă pentru Dilthey acela de "a întreține și a stimula creația metafizică", de a asigura "prezența motivației pentru continua reluare a construcției metafizice"222. De altfel, pe parcursul cercetării noastre am echivalat acest dualism cu "o limitație ce nu limitează". Și Troltsch găsea că adversarul cel mai redutabil al relativismului istorist este "libera voință de cultură", numai că el îi asocia acestui efort încercarea de a face o "sinteză culturală"223, care la Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Flonta adnotează că "numai relațiile, aspectele structurale ale realității constituie obiect al cunoașterii obiective", în timp ce "concretul, calitativul, nu este susceptibil să primească o expresie conceptuală"242 (vezi și IV, 5). Moritz Schlick sintetiza în felul următor ceea ce noi am numit dualismul funciar al metafizicii: "Toți metafizicienii au încercat să ne spună care este conținutul lumii; ei au încercat să exprime inexprimabilul"243 (vezi de asemenea II, nota 211). Desigur, reacția antimetafizică a unui neopozitivist precum Schlick care elimină trăirea și intuiția
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
al lui Dilthey "principiul pentru rezolvarea contradicției" fundamentale din științele spiritului: această contradicție, care "se manifestă cel mai acut" în filozofie, e generată de "conflictul dintre tendințele vieții și scopul științific al acestor discipline", adică de ceea ce noi am numit dualismul funciar al metafizicii. În ultimul capitol vom vedea în ce măsură este capabilă "corelația acțiunilor" să soluționeze mulțumitor această contradicție fundamentală.) Corelația despre care vorbim este "centrată în ea însăși" și conține o serie de "corelații particulare ale acțiunilor", axate, la rându
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]