1,270 matches
-
lumii pe care o Împărtășim. 2. Paradigma cuantică și Universul psihic individual uman Apariția mecanicii cuantice În câmpul științific a debutat printr-o Întâmplare oarecum curioasă. La Începutul anilor 1920, fizicianul francez Louis de Broglie (18921987), reflectând asupra fenomenului de dualitate a luminii, a avut o idee genială; el și-a spus că dacă lumina apare sub două aspecte, corpuscular și ondulatoriu, de ce nu la fel Întreaga materie ? Să Încercăm: un corpuscul material cu masa de repaus m0 are, după teoria
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
apropieri "mixte": un psihiatru se va ocupa de tratamentul medicamentos și de concretul social, el va lua deciziile farmacoterapeutice și instituționale dacă va considera că acest lucru se impune. Psihoterapeutul se va ocupa de "realitatea psihică", recte trăirile bolnavului. Această dualitate, dacă este asumată de persoane cu o bună înțelegere asupra problemei, poate asocia îngrijiri instituționalizare sau extra muros, în sector privat sau de stat și va fi apreciată de către pacient. Acesta va oscila în debutul tratamentului între o atitudine
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
text, o ieșire de sub control a imaginii pe care, cu obstinație, vrea să o propună. În laborator Pentru o Întreagă categorie de autori, jurnalul intim e locul În care se produce transformarea „reprezentării-idee” În „ființă fictivă”24. Acceptând existența acestei dualități, acceptăm și existența unei tensiuni (greu definibile, altfel) la limita celor două lumi Între care pendulează autorul de jurnale. Din acest motiv, nenumărate scrieri diaristice sunt și un excelent prilej al recapitulării Înaintea creației propriu-zise. Faza de laborator trece, la
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ținutului, peștele fiind principala hrană a lui Asdiwal eroul ce dă hrana). Opozițiile constitutive ale mesajului miturilor (de pildă ale miturilor bororo din Le cru et le cuit): apă/foc, terestru/celest, viață/ moarte sînt și elemente constitutive ale realității: "Dualitatea, alternanța, opoziția și simetria sînt niște date fundamentale ale realității sociale" (C. Lévi-Strauss, 1949: 175). 2.5. Structuralism și psihanaliză Singurul psihanalist care a reluat în ansamblu opera lui Sigmund Freud și care l-a omagiat pentru coerența direcțiilor propuse
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
4. Trăsături caracteristice ale limbajului În cele ce urmează vom discuta trăsăturile fundamentale ale limbajului formulate explicit (Hockett apud J. Lyons, 1977) și/sau implicit (supra F. de Saussure). i) Arbitrarul în opoziție cu iconicitatea (cf. infra semnele iconice); ii) Dualitatea (ceea ce Hockett numește dualitate este cunoscut în lingvistica franceză sub numele de dubla articulare a limbajului André Martinet, Éléments de linguistique générale, Paris, A. Colin, 1960). Limbile naturale sînt articulate, adică structurate de două ori: prima articulare este cea care
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
limbajului În cele ce urmează vom discuta trăsăturile fundamentale ale limbajului formulate explicit (Hockett apud J. Lyons, 1977) și/sau implicit (supra F. de Saussure). i) Arbitrarul în opoziție cu iconicitatea (cf. infra semnele iconice); ii) Dualitatea (ceea ce Hockett numește dualitate este cunoscut în lingvistica franceză sub numele de dubla articulare a limbajului André Martinet, Éléments de linguistique générale, Paris, A. Colin, 1960). Limbile naturale sînt articulate, adică structurate de două ori: prima articulare este cea care decupează enunțul lingvistic în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
acapararea teritoriului celuilalt), violare (intruziune) și contaminare (poluare, distrugere etc. cf și W. Nöth, 1990:414). Teritoriile eului (mai ales cele situaționale) au o dublă finalitate: permit strategii de evitare (pentru menținerea respectului), dar și intrarea în contact, "pe această dualitate bazîndu-se posibilitatea de a da sens evenimentelor teritoriale" (E.Goffman, 1992:71). 9.4. Transgresări ale distanței Proxemica repetă trăsăturile limbajului verbal (feature for feature, spune Hall): dubla articulare (segmentare la nivelul unităților dotate cu sens morfeme, lexeme și la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Vladimir Jankélévitch i le atribuia ironiei. Textul parodic "prin generozitatea cu care se alătură greșelii pentru a o ridiculiza; o ruinează nu atacând-o frontal, ci indirect, dându-i o mână de ajutor, prefăcându-se a-i fi complice"318. Dualitatea discursului, care prezintă și evaluează deopotrivă faptele, face ca parodia să devină în postmodernism "o ironie la puterea a doua", adică tot o formă de manierism, căci apariția ei e firească în momentul, obiectiv necesar, în care un model textual
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Prezentat de propagandă ca salvator al statului român, prin măsurile luate și politica sa de austeritate, generalul Ion Antonescu căuta să-și fortifice poziția de conducător al statului, să câștige capital moral în fața românilor și a opiniei publice, în condițiile dualității puterii, mai degrabă a coabitării cu legionarii, în care Mișcarea să nu fie mai presus de guvern. II. 3. c. Politica externă. Consolidarea relațiilor cu Axa Guvernarea legionaro-antonesciană, chiar de la instaurarea ei, s-a orientat pe plan extern spre o
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
unor momente importante și tratarea lor ca evenimente singulare, ca puncte. Deci schimbarea cu toate că e continuă nu e analizabilă decât sub forma acestor secvențe "înghețate", care de fapt, până la urmă, sunt stări. Practic perspectiva procesuală asupra realității vorbește fie de dualitatea agenților și structurii nici una nu există fără cealaltă, agenții și structura sunt inter-relaționați în așa fel încât în momentul în care produc acțiunea, produc și reproduc structura (Giddens, 1979) fie de practici care leagă câmpul (extern actorilor) de habitus (mental
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sa, vecinul său, cel de aceeași credință, ipso facto; ca rezultat nu numai al afecțiunii personale, necesității practice, interesului comun sau obligației, ci în mare măsură în virtutea unei importanțe nemăsurate, absolute atribuite legăturii înseși" (Geertz, 1963:10). E vizibilă aceeași dualitate identificată la Shils și, în consecință, se poate face aceeași dublă interpretare: legătura există, este dată, este acolo, înrădăcinată într-o afinitate naturală sau spirituală, dar în același timp este văzută ca inefabilă (sacră) și i se atribuie o importanță
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
esență, în genele noastre, dar totodată este o atribuire bazată pe recunoașterea markerilor biologici sau culturali. Cu toate că abordarea pe care o propune van den Berghe pare radicală, avem din nou, iată, ca și în cazul lui Shils și Geertz, aceeași dualitate: esență-construcție, stare-proces. Poate că exemplul cel mai semnificativ pentru ilustrarea unui esențialism "dur" este concepția lui Isaac. Deși nu foarte cunoscută, este cea mai pură formă de primordialism pe care am întâlnit-o, și credem că poate atrage toate criticile
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
esențialistă este de fapt un act creativ [...] retorica este esențialistă, dar activitatea este procesuală" (Baumann, 1999:91-2). În fine, și în câmpul marilor teorii sociologice găsim aceeași soluție, dacă ne raportăm de exemplu la teoria structurării și la ideea de dualitate a structurilor și agenților sociali. Acțiunea și structura nu pot fi separate, ele sunt două fețe ale aceleiași monede orice acțiune implică structura și orice structură implică acțiune socială (Giddens, 1979). Fără îndoială, o realitate "stucturată" sau "structurabilă", mai mult
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1980) în definirea discursului prezintă cel puțin două avantaje: * Numărul mare de permutări posibile pentru a obține o culoare solidă aceasta fiind, de fapt, finalitatea jocului "de-a cubul rubik" -, reflectă entropia ridicată care se ascunde în această reprezentare relaționala. * Dualitatea dintre fetele vizibile și cele invizibile atrage atenția asupra necesității trecerii dincolo de un nivel de suprafață textuala (modelul lui Zellig Harris 4 sau paradigmă centrată pe limbă, menționată de Allesandro Duranti 5). Ne propunem să pătrundem în interiorul cubului rubik discursiv
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
că destinatarului i se acordă un rol important în procesul de interpretare a unui text, acesta nefiind o simplă marionetă care trebuie numai să asculte sau să privească un text. * pe de altă parte, nonculoare versus culoare intermediară. Este cazul dualității între alb versus gri, care nu reprezintă nonexistența enunțătorului. Dimpotrivă, se dezvăluie faptul că enunțătorul nu este atat de "pur" precum dorește să pară. Astfel, se conturează opoziția între aparentă (față de culoare albă) și realitate (față de culoare gri). I.1
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
persoană este în lume drept o ființă implicată în lume și care interacționează cu alte ființe". Aceeași idee este subliniată de Merleau-Ponty, pentru care corpul uman aparține spațiului, ceea ce presupune o subordonare a spațiului experienței corporale. Astfel, corpul prezintă o dualitate: * pe de o parte, sugerează acțiuni realizate într-un anumit spațiu; * pe de altă parte, este o entitate senzorială. Implicarea corpului în analiza discursiva a pasiunilor poate fi corelata cu primitatea lui Peirce. Astfel, se subliniază importanța percepțiilor în procesul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
promisiune constituie produsul final al rotirii cubului rubik discursiv de către un abil producător. I.3.a. Anatomia imaginii Punctul de pornire în actul de înțelegere a unui concept îl constituie etimologia respectivului cuvânt. Jean-Jacques Wunenburger ([1997] 2004: 18) observa o dualitate semantica în definirea termenului imagine: * în primul rând, imagine [lat. imaginem (nom. imago), de la rădăcina cuvântului imitări = copie, idee, aparentă]16, se referă la forma, corp, având același înțeles precum Bild și Gestalt din germană și picture, figure, pattern, frame
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
este dominat de tinerii PD-iști. Legătură dinte cele două subcâmpuri se obține prin codul kinezic al gestualității mâinii. Configurația (palmă deschisă) și direcția (în sus) a mâinii drepte sugerează configurația semantica a mentorului politic care își prezintă echipa spectatorilor. * Dualitatea sus/ jos reprezintă "confruntarea" dintre realitate și ideal. Și totuși, se poate observa un paradox dacă luăm în considerație reprezentarea lingvistică și cea vizuală. Astfel, dialogul dintre alegători ("Oamenii matale de ce nu sunt la fel de tineri și bine pregătiți precum cei
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
146). 208 Ilina Gregori, op. cit., p. 89. 209 După cum am văzut, Lovinescu, deși a recunoscut rolul inconștientului în procesul creației, l-a ilustrat în termenii unei ecuații simplificatoare, astfel încât "veghea" și "visul", "realitatea" și "iluzia", în loc să desemneze o unitate, ilustrează dualitatea ireductibilă a sufletului omenesc. 210 Ilina Gregori, op. cit., p. 90. 211 Tzvetan Todorov, Introducere în literatura fantastică, traducere de Virgil Tănase, prefață de Alexandru Sincu, Editura Univers, București, 1973, capitolul "Literatură și fantastic", pp. 182-201. Plecând de la premisa că literatura
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
există multiple variațiuni ale acestei teme. Așa cum este înțeleasă de către majoritatea creștinilor, problema mântuirii presupune accederea omului la un plan superior al existenței, la nivelul spiritual, care constituie o altă temă importantă a comunicării dintre membrii comunităților virtuale religioase. Alături de dualitatea suflet trup specifică majorității paradigmelor creștine, această temă cuprinde multiple referiri la una dintre formele existențiale ale Dumnezeirii Duhul (Spiritul) Sfânt (125). Inaccesibil simțurilor și observării empirice, acest plan existențial se sustrage cunoașterii nemijlocite, fiind conștientizat difuz. Prezența acestei teme
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
acțiunii scenice și al modalităților spectacolului. Discursul direct al scriitorului se limitează la didascalii - text nonliterar cu funcții pragmatice care are rol directiv în montarea spectacolului. Creația dramatică este o formă de artă sincretică, având un dublu sistem de semnificare (dualitate semiotică): discursul dramatic (dialogurile și monologurile rostite pe scenă) și limbajele scenice (forme nonverbale, specifice, de semnificare: jocul scenic al actorilor, decorul, recuzita, fundalul sonor, jocul de lumini etc.). 3.3.1. Opera dramatică. Discursul dramatic Opera dramatică însumează textul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
referent ficțio nal universul „povestit“ în replicile personajelor, iar ca referent contextual, „obiectele teatrale“. Elementele spectacolului vizează arta literaturii și arta dramatică, reunind „perechi“ multiple ale instanțelor teatrale, sub regimul unui principiu specific, numit de Anne Ubersfield „principiul dublei enunțări“: - dualitate auctorială (dramaturgul și regizorul sunt emițătorii care își asumă paternitatea spectacolului) - dualitate scripturală: discursul scenic (textul propriuzis) și discursul didascalic - dualitate actorială: actorul este persoana reală, în vreme ce personajul pe care îl interpretează este persoană ficțională; - dualitate semiotică - discursul dramatic este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
obiectele teatrale“. Elementele spectacolului vizează arta literaturii și arta dramatică, reunind „perechi“ multiple ale instanțelor teatrale, sub regimul unui principiu specific, numit de Anne Ubersfield „principiul dublei enunțări“: - dualitate auctorială (dramaturgul și regizorul sunt emițătorii care își asumă paternitatea spectacolului) - dualitate scripturală: discursul scenic (textul propriuzis) și discursul didascalic - dualitate actorială: actorul este persoana reală, în vreme ce personajul pe care îl interpretează este persoană ficțională; - dualitate semiotică - discursul dramatic este dublat de limbajele scenice, care au, și ele, rol de semnificare. Limbajele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dramatică, reunind „perechi“ multiple ale instanțelor teatrale, sub regimul unui principiu specific, numit de Anne Ubersfield „principiul dublei enunțări“: - dualitate auctorială (dramaturgul și regizorul sunt emițătorii care își asumă paternitatea spectacolului) - dualitate scripturală: discursul scenic (textul propriuzis) și discursul didascalic - dualitate actorială: actorul este persoana reală, în vreme ce personajul pe care îl interpretează este persoană ficțională; - dualitate semiotică - discursul dramatic este dublat de limbajele scenice, care au, și ele, rol de semnificare. Limbajele scenice au în vedere elemente specifice artei dramatice: jocul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ubersfield „principiul dublei enunțări“: - dualitate auctorială (dramaturgul și regizorul sunt emițătorii care își asumă paternitatea spectacolului) - dualitate scripturală: discursul scenic (textul propriuzis) și discursul didascalic - dualitate actorială: actorul este persoana reală, în vreme ce personajul pe care îl interpretează este persoană ficțională; - dualitate semiotică - discursul dramatic este dublat de limbajele scenice, care au, și ele, rol de semnificare. Limbajele scenice au în vedere elemente specifice artei dramatice: jocul scenic al actorilor, pantomimă, costume, decor, mobilier, recuzită, efecte sonore, lumini etc. 3.3.2
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]