730 matches
-
ori provocate de intervențiile asupra căilor biliare (sfincterotomie endoscopică, colangiografie endoscopică retrogradă, stentare biliară endoscopică sau percutană) [13]. La examenul obiectiv se poate constata: icterul,hepatomegalia și semnul Courvoisier - hidropsul vezicular biliar nedureros (doar în colangiocarcinoamele situate distal de confluența ductului cistic cu calea biliară principală) [19, 20]. TABLOUL CLINIC AL COLANGIOCARCINOMULUI INTRAHEPATIC Vârful de incidență este între vârsta de 55 și 75 de ani, cu ceva mai coborât decât în colangiocarcinomul extrahepatic. Există o distribuție relativ egală între sexe, dar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
un an [22, 35]. ISTORIA NATURALĂ A COLANGIOCARCINOMULUI EXTRAHEPATIC Extensia locală și la distanță Colangiocarcinomul ductal prezintă mai rar metastaze la distanță în momentul prezentării, este mai caracteristică invazia directă în organele adiacente: ficat (tumorile perihilare), calea biliară principală, colecist, duct cistic, pancreas și duoden (tumorile distale). Tumora se poate extinde la elementele vasculare din pediculul hepatic - vena portă și artera hepatică, cu apariția invaziei vasculare, a trombozei vasculare sau a infiltrației vasculare. Invazia vasculară în trunchiul comun al venei porte
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
adenocarcinoame, cel mai frecvent de tip scuamos. COLANGIOCARCINOMUL INTRAHEPATIC (CCI) Reprezintă ca și frecvență a doua tumoră malignă primitivă hepatică. Ia naștere de la nivelul ramificațillor de ordinul doi sau mai mari ale căilor biliare și au altă origine histologică decât ductele extrahepatice [8]. Având în vedere relația lor cu virusul hepatitei C, aceste tumori se întâlnesc la pacienții cu ciroză hepatică, constituind unul din diagnosticele diferențiale al hepatocarcinomului. Din punct de vedere ultrasonografic se prezintă sub trei forme: nodulară, infiltrativă și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
clasificat în trei tipuri: infiltrativ sau sclerozant, exofitic sau nodular și polipoid [1,15]. Datorită faptului că primele două tipuri coexistă frecvent se preferă termenul de formă nodular-sclerozantă [8]. Aceasta se prezintă ca o masă dură ce înconjoară și îngustează ductul afectat și care prezintă o componentă nodulară intraductală. Reprezintă tipul cel mai frecvent de CCH hilar și explică de ce această tumoră este rar (21-37,1%) vizualizată ecografic (fig. 132) [1]. Un alt element ce influențează vizualizarea tumorii este ecogenitatea ei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
litiaza biliară intrahepatică, malformațiile biliare de tipul chistelor coledociene sau boala Caroli, expunerea la torotrast, precum și anumite parazitoze în zone endemice [3]. Colangiocarcinoamele au fost clasificate în intrahepatice și extrahepatice, limita de demarcație între cele două tipuri fiind reprezentată de ductele biliare secundare [4]. La rândul său, colangiocarcinomul extrahepatic este subîmpărțit în perihilar și distal, limita anatomică între cele două subtipuri fiind reprezentată de ductul cistic. Deși alegerea ductului cistic drept graniță între cele două tipuri pare a fi aleatorie având
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
fost clasificate în intrahepatice și extrahepatice, limita de demarcație între cele două tipuri fiind reprezentată de ductele biliare secundare [4]. La rândul său, colangiocarcinomul extrahepatic este subîmpărțit în perihilar și distal, limita anatomică între cele două subtipuri fiind reprezentată de ductul cistic. Deși alegerea ductului cistic drept graniță între cele două tipuri pare a fi aleatorie având în vedere variabilitatea inserției acestuia la nivelul căii biliare principale de la individ la individ, cele două entități trebuie să fie privite independent datorită diferențelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
și extrahepatice, limita de demarcație între cele două tipuri fiind reprezentată de ductele biliare secundare [4]. La rândul său, colangiocarcinomul extrahepatic este subîmpărțit în perihilar și distal, limita anatomică între cele două subtipuri fiind reprezentată de ductul cistic. Deși alegerea ductului cistic drept graniță între cele două tipuri pare a fi aleatorie având în vedere variabilitatea inserției acestuia la nivelul căii biliare principale de la individ la individ, cele două entități trebuie să fie privite independent datorită diferențelor privind managementul lor [3
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
limfoganglionare, chiar dacă sensibilitatea metodei este relativ redusă [14], cât și a metastazelor în alte organe [2]. Aspectul CT al colangiocarcinomului diferă în funcție de localizarea și tipul tumorii. Clasificarea colangiocarcinoamelor se face în funcție de localizare în principal în: colangiocarcinom intrahepatic periferic, care afectează ductele biliare mici situate în amonte de bifurcația ductelor hepatice drept, respectiv stâng, în ducte secundare; colangiocarcinomul perihilar care afectează canalul hepatic comun și bifurcația lui în cele două ducte hepatice drept și stâng în ducte secundare; al treilea tip îl
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
respectiv stâng, în ducte secundare; colangiocarcinomul perihilar care afectează canalul hepatic comun și bifurcația lui în cele două ducte hepatice drept și stâng în ducte secundare; al treilea tip îl reprezintă colangiocarcinomul extrahepatic sau distal, care afectează coledocul, de la abușarea ductului cistic până la papilă, fiind însă distinct de tumorile ampulare. Cele trei tipuri trebuie privite ca entități distincte, având în vedere aspectul lor imagistic și managementul diferit. Colangiocarcinomul intrahepatic Localizarea intrahepatică reprezintă doar 5- 10% din totalul colangiocarcinoamelor [13,15], dar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
iar necroza centrală este mai des întâlnită). Mai trebuie avute în vedere și alte tumori hepatice primare, precum și abcesele hepatice în care caz contextul clinic este foarte important. Tipul infiltrativ periductal se caracterizează prin creșterea tumorii de-a lungul unui duct biliar dilatat sau stenozat, dar fără prezența unei mase tumorale. Pe secțiunile CT se constată o îngroșare difuză și neregulată a peretelui ductal, cu captare mai intensă a produsului de contrast. Căile biliare în amonte sunt dilatate. Acest tip de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
nu captează produsul de contrast) [27], sau de chistadenomul/chist adenocarcinomul biliar (în care caz chistele intratumorale nu comunică cu arborele biliar) [28]. Colangiocarcinomul perihilar Localizarea perihilară a colangiocarcinomului, între nivelul bifurcației ductelor biliare principale în ducte secundare și unirea ductului hepatic comun cu ductul cistic, este cea mai frecventă, reprezentând cca 60-70% din totalul colangiocarcinoamelor [13,15]. Datorită interesării ductelor biliare mari, cu apariția precoce a icterului și uneori a angiocolitei, diagnosticul acestui tip de tumoră se face mai rapid
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
contrast) [27], sau de chistadenomul/chist adenocarcinomul biliar (în care caz chistele intratumorale nu comunică cu arborele biliar) [28]. Colangiocarcinomul perihilar Localizarea perihilară a colangiocarcinomului, între nivelul bifurcației ductelor biliare principale în ducte secundare și unirea ductului hepatic comun cu ductul cistic, este cea mai frecventă, reprezentând cca 60-70% din totalul colangiocarcinoamelor [13,15]. Datorită interesării ductelor biliare mari, cu apariția precoce a icterului și uneori a angiocolitei, diagnosticul acestui tip de tumoră se face mai rapid decât în cazul colangiocarcinoamelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
diagnosticul acestui tip de tumoră se face mai rapid decât în cazul colangiocarcinoamelor intrahepatice periferice. Tipul de creștere infiltrativ este cel mai frecvent întâlnit (aproximativ 70% din cazuri) [18]. La examenul CT se prezintă ca o îngroșare focală a peretelui ductului biliar, cu stenozarea marcată a lumenului . Colangiocarcinomul hilar exofitic se prezintă ca o masă spontan hipodensă, de dimensiuni mari, cu captare slaba periferică a produsului de contrast, aspect similar formei exofitice a colangiocarcinomului intrahepatic periferic. Este dificil de stabilit cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
hilar exofitic se prezintă ca o masă spontan hipodensă, de dimensiuni mari, cu captare slaba periferică a produsului de contrast, aspect similar formei exofitice a colangiocarcinomului intrahepatic periferic. Este dificil de stabilit cu certitudine dacă tumora are origine la nivelul ductului biliar major și se extinde spre parenchim, sau este vorba inițial de un colangiocarcinom periferic ce invadează hilul [18] (fig. 142). Colangiocarcinomul hilar polipoid se prezintă ca o masă intraductală hipodensă spontan comparativ cu parenchimul hepatic [29-31]. Aceste tumori sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
sau este vorba inițial de un colangiocarcinom periferic ce invadează hilul [18] (fig. 142). Colangiocarcinomul hilar polipoid se prezintă ca o masă intraductală hipodensă spontan comparativ cu parenchimul hepatic [29-31]. Aceste tumori sunt de obicei multiple sau diseminate, interesând atât ductele biliare intrahepatice cât și pe cele extrahepatice. Colangiocarcinomul perihilar este definit diferit de Uniunea Internațională de Control a Cancerului (UICC) și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) [32,33]. UICC definește drept limite anatomice ale carcinomului perihilar proximal ductele biliare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
atât ductele biliare intrahepatice cât și pe cele extrahepatice. Colangiocarcinomul perihilar este definit diferit de Uniunea Internațională de Control a Cancerului (UICC) și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) [32,33]. UICC definește drept limite anatomice ale carcinomului perihilar proximal ductele biliare secundare iar distal joncțiunea cisticului cu ductul hepatic comun, în timp ce OMS include aici doar tumorile hilare, Klatskin, cu origine în ductele hepatice drept și stâng la confluența lor sau foarte aproape de aceasta, fără a include și joncțiunea cisticului (fig
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
extrahepatice. Colangiocarcinomul perihilar este definit diferit de Uniunea Internațională de Control a Cancerului (UICC) și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) [32,33]. UICC definește drept limite anatomice ale carcinomului perihilar proximal ductele biliare secundare iar distal joncțiunea cisticului cu ductul hepatic comun, în timp ce OMS include aici doar tumorile hilare, Klatskin, cu origine în ductele hepatice drept și stâng la confluența lor sau foarte aproape de aceasta, fără a include și joncțiunea cisticului (fig. 143, 144). Mulți autori [3] subliniază necesitatea privirii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) [32,33]. UICC definește drept limite anatomice ale carcinomului perihilar proximal ductele biliare secundare iar distal joncțiunea cisticului cu ductul hepatic comun, în timp ce OMS include aici doar tumorile hilare, Klatskin, cu origine în ductele hepatice drept și stâng la confluența lor sau foarte aproape de aceasta, fără a include și joncțiunea cisticului (fig. 143, 144). Mulți autori [3] subliniază necesitatea privirii colangiocarcinomului perihilar ca entitate distinctă față de colangiocarcinomul intrahepatic și de cel extrahepatic. O primă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
în totalitate valoarea prognostică [3]. Diagnosticul diferențial al colangiocarcinomului hilar trebuie făcut în principal cu stenozele biliare benigne și se bazează pe evidențierea semnelor de malignitate: stenoză lungă și asimetrică, cu margini neregulate, captare a produsului de contrast la nivelul ductului afectat și prezența adenopatiilor sau evidențierea unei mase tumorale periductale [39]. Colangiocarcinomul extrahepatic distal Această localizare se întâlnește în 20-30% din cazuri [13,15]. Include tumorile ce se extind de-a lungul căii biliare principale între ductul cistic și papilă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
contrast la nivelul ductului afectat și prezența adenopatiilor sau evidențierea unei mase tumorale periductale [39]. Colangiocarcinomul extrahepatic distal Această localizare se întâlnește în 20-30% din cazuri [13,15]. Include tumorile ce se extind de-a lungul căii biliare principale între ductul cistic și papilă. Se face însă distincție clară între colangiocarcinomul distal și tumorile ampulare. Majoritatea acestor tumori sunt de tip infiltrativ, dar pot fi întâlnite și mase tumorale cu dezvoltare exofitică sau mase polipoide intraductale. Pe secțiunile CT se prezintă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
cu dezvoltare exofitică sau mase polipoide intraductale. Pe secțiunile CT se prezintă ca o masă tumorală hiperdensă sau ca o îngroșare a peretelui căilor biliare, cu stenozarea lumenului (fig. 145, 146). Forma polipoidă apare ca o masă tisulară hipodensă în interiorul ductului biliar dilatat. Aceste tumori prezintă frecvent o diseminare superficială extensivă, cu afectare difuză. Extinderea exactă a tumorii este dificil de stabilit radioimagistic, chiar cu tehnici de înaltă rezoluție. Tumorile maligne primare pot fi corect diagnosticate pe baza datelor imagistice [40
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
90% [41]. STADIALIZAREA Stadializarea colangiocarcinomului se face conform criteriilor TNM stabilite de AJCC (American Joint Committee on Cancer) [42] prezentate în tabelul 88. Stadializarea extinderii locale a tumorii (T) Stadializarea în funcție de criteriul T se bazează pe limitarea tumorii la nivelul ductului biliar sau extinderea sa în afara lui, cu invazia structurilor vasculare și/sau a altor structuri extrahepatice. Dimensiunile tumorii primare sunt mai puțin importante iar prezența unei margini de rezecție pozitivă are un prognostic foarte prost [43]. MDCT este în prezent
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
reconstrucțiile de tip minimum intensity projection (MinIP) ar putea fi o opțiune. Ele permit obținerea unui „negativ” al arborelui biliar și evaluarea astfel a prezenței și extinderii obstrucțiilor biliare [59,62-64]. Această tehnică permite și identificarea afectării izolate a unui duct biliar care, datorită obstrucției sale, să nu poată fi opacifiat prin tehnicile de colangiografie directă [63]. Reconstrucțiile tridimensionale obținute prin MDCT oferă chirurgului informații precise privind anatomia arterelor hepatice, ramurilor portale și venelor hepatice în zona hilului hepatic, ligamentului hepatoduodenal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
obezitatea și inactivitatea fizică. REGIUNEA DE NORD-VEST A ROMÂNIEI INTRODUCERE Pentru Regiunea de Nord-Vest a României, accesul la datele de cancer înregistrate în mod activ la nivelul Registrului Regional de Cancer, permite analiza disociată a subsitusurilor hepatice (parenchimul hepatic și ductul biliar intrahepatic) și ale celor de tract biliar extrahepatic (veziculă biliară, duct biliar extrahepatic, ampula Vater), făcând astfel posibilă prezentarea datelor de morbiditate separat, pentru cancerul de veziculă biliară (VB), duct biliar intrahepatic (DBIH), duct biliar extrahepatic (DBEH), ampula Vater
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
de Nord-Vest a României, accesul la datele de cancer înregistrate în mod activ la nivelul Registrului Regional de Cancer, permite analiza disociată a subsitusurilor hepatice (parenchimul hepatic și ductul biliar intrahepatic) și ale celor de tract biliar extrahepatic (veziculă biliară, duct biliar extrahepatic, ampula Vater), făcând astfel posibilă prezentarea datelor de morbiditate separat, pentru cancerul de veziculă biliară (VB), duct biliar intrahepatic (DBIH), duct biliar extrahepatic (DBEH), ampula Vater (AV), și duct biliar fără precizare (DB FAI) (tabelul 60). CANCERUL DE
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]