1,272 matches
-
al conștiinței de sine. Este bine ca cei dedicați contemplării să lase din când în când liniștea contemplației în favoare mântuirii aproapelui. De aceea, Sfântul Luca scrie: Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați putea spune acestui dud: Dezrădăcinează-te și plantează-te în mare... (Lc 17,6). Dudul se referă la omul religios și în special la predicator. Frunzele de dud, aruncate asupra șarpelui, îl omoară; tot așa cuvintele predicatorului îl păcălesc pe diavol și îl distrug
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lase din când în când liniștea contemplației în favoare mântuirii aproapelui. De aceea, Sfântul Luca scrie: Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați putea spune acestui dud: Dezrădăcinează-te și plantează-te în mare... (Lc 17,6). Dudul se referă la omul religios și în special la predicator. Frunzele de dud, aruncate asupra șarpelui, îl omoară; tot așa cuvintele predicatorului îl păcălesc pe diavol și îl distrug. Dudul este apoi dezrădăcinat din viața contemplativă și plantat în cea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Sfântul Luca scrie: Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați putea spune acestui dud: Dezrădăcinează-te și plantează-te în mare... (Lc 17,6). Dudul se referă la omul religios și în special la predicator. Frunzele de dud, aruncate asupra șarpelui, îl omoară; tot așa cuvintele predicatorului îl păcălesc pe diavol și îl distrug. Dudul este apoi dezrădăcinat din viața contemplativă și plantat în cea activă, atunci când fratele ascultător este trimis să predice în marea acestei lumi de către
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Dezrădăcinează-te și plantează-te în mare... (Lc 17,6). Dudul se referă la omul religios și în special la predicator. Frunzele de dud, aruncate asupra șarpelui, îl omoară; tot așa cuvintele predicatorului îl păcălesc pe diavol și îl distrug. Dudul este apoi dezrădăcinat din viața contemplativă și plantat în cea activă, atunci când fratele ascultător este trimis să predice în marea acestei lumi de către miniștrii Ordinului. Credința lor este asemenea seminței de muștar, deoarece sunt umili și fervenți în timpul încercării. Însă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mă urcam pe pat, ea mă învelea, păturind plapuma mai bine pe trupul meu și mă săruta în creștetul capului. Atunci mă învăluia cu adevărat dragostea pe care nu mi-o putea da decât mama. Avea săsoaica în curte niște duzi, care făcea niște dude mari negre, mari cât perjele. Pe timpul recoltatului, așternea sub duzi pături iar eu mă urcam în pom și scuturam. Cădeau cu duiumul. Făceau rachiu din ele și tata, gustând seara din el, spunea că-i „fain
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și mă săruta în creștetul capului. Atunci mă învăluia cu adevărat dragostea pe care nu mi-o putea da decât mama. Avea săsoaica în curte niște duzi, care făcea niște dude mari negre, mari cât perjele. Pe timpul recoltatului, așternea sub duzi pături iar eu mă urcam în pom și scuturam. Cădeau cu duiumul. Făceau rachiu din ele și tata, gustând seara din el, spunea că-i „fain al naibei”, tare și aromat. Și cum să nu fi fost bun dacă stătea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
scuturam. Cădeau cu duiumul. Făceau rachiu din ele și tata, gustând seara din el, spunea că-i „fain al naibei”, tare și aromat. Și cum să nu fi fost bun dacă stătea la zăcut în butoiașe din lemn tot de dud. Eu mâncam dude, făceam câte o burtică de nu-mi mai trebuia mâncarea pregătită atât de bine de „buna”. Mergeam la librăria din sat și cumpăram caiete, tăblița pentru scris și creioane cu mină neagră și colorate. Era o ordine
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pentru fiecare proprietate nu în funcție de ceea ce produce anual, ci de valoarea sa reală și de ceea ce e capabilă să producă; construirea de drumuri practicabile pentru exploatarea a trei milioane de hectare de păduri și de pământuri necultivate; perfecționarea culturii de dud și de viță-de-vie, încurajarea fabricării de mătase...". Acestea sunt sfaturile pe care autorul i le dă Greciei. Dar să continuăm: "Țăranul este sărac, prost hrănit, prost îmbrăcat... Grecii sunt dușmanii muncii manuale... Este oare carta în acord cu moravurile, obiceiurile
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
deranjați de intrarea mea. Se vorbea mult. țoți aveau fețele trase ca după o zi de muncă și lungite de foame. - Paștele mă-si cu ce o face azi de mâncare, că ah, mamămamă dacă nu o calc în picioare. - Dudule, Dudule, mușcă-ți limba să nu te audă că ți-o furi de nu te vezi. Îi răspunse un moș de la altă masă. - Adică mă bate sau ce zici acolo, bade Vasile?? Mă, nu știu ce ce-ți face, da’ parcă nu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
de intrarea mea. Se vorbea mult. țoți aveau fețele trase ca după o zi de muncă și lungite de foame. - Paștele mă-si cu ce o face azi de mâncare, că ah, mamămamă dacă nu o calc în picioare. - Dudule, Dudule, mușcă-ți limba să nu te audă că ți-o furi de nu te vezi. Îi răspunse un moș de la altă masă. - Adică mă bate sau ce zici acolo, bade Vasile?? Mă, nu știu ce ce-ți face, da’ parcă nu te
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Miroslavă rămâne de sine stătătoare până astăzi. Acum ar cam fi cazul să încheiem drumul de astăzi și mâine să ne întâlnim la... Bariera Trei Calici. Atunci, pe mâine, vere! Pe mâine, dar nu uita să cauți niște frunze de dud și să le iei cu tine. Da’ știi că-mi placi? Să iau ceva de băut sau ceva de mâncare treacă-meargă, dar să iau frunze de dud este peste înțelegerea mea. Am eu de hrănit niște gângănii - cuminți de altfel
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pe mâine, vere! Pe mâine, dar nu uita să cauți niște frunze de dud și să le iei cu tine. Da’ știi că-mi placi? Să iau ceva de băut sau ceva de mâncare treacă-meargă, dar să iau frunze de dud este peste înțelegerea mea. Am eu de hrănit niște gângănii - cuminți de altfel - dar mai multe ai să afli mâine, pe când ai să gâfâi călcând anevoie pe Ulița Urcușului... * M-am trezit de dimineață cu gândul la prietenul meu ieșeanul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai multe ai să afli mâine, pe când ai să gâfâi călcând anevoie pe Ulița Urcușului... * M-am trezit de dimineață cu gândul la prietenul meu ieșeanul, care sunt sigur că și-a bătut capul toată noaptea cu enigma frunzelor de dud. O fi dezlegat-o, n-o fi dezlegat-o, asta-i treaba lui, dar știu eu ce am să-l întreb de cum oi da ochii cu el... Am plecat grăbit spre Bariera Trei Calici. Când m-am văzut dincolo de pârâul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și am rămas în așteptare... Pe când soarele, clipind somnoros, și-a arătat fața înfiorată de răcoarea dimineții, drumeții somnoroși horhăiau spre nu știu unde. Îndată a apărut și prietenul meu ieșeanul. Bună diminmeața, vere! Bună să fie! Da’ nu văd creanga de dud... Eu am luat-o drept o încercare de a șugui, dar cum văd tu ai spus-o serios. Păi cum să șuguiesc, dragule, când sus la mănăstirea Galata din Deal gângăniile ne așteaptă cu gurle căscate? Știi că m-ai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de a șugui, dar cum văd tu ai spus-o serios. Păi cum să șuguiesc, dragule, când sus la mănăstirea Galata din Deal gângăniile ne așteaptă cu gurle căscate? Știi că m-ai luat cam tare? Întâi cu frunzele de dud și acum cu Galata din Deal. Un bob zăbavă, dragule. O să le luăm pe rând, dar picioarele să „lucre”, că altfel Ulița asta a Urcușului n-o urcăm în veci! Cum îi numele uliții așa îi și dealul. Șade proțăpit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Ulița asta a Urcușului n-o urcăm în veci! Cum îi numele uliții așa îi și dealul. Șade proțăpit în calea noastră ca un perete! Până sus îți dai duhul! Asta nu te scutește să-mi lămurești povestea frunzelor de dud. Întâi aș spune - așa, ca pentru încălzire - că aici pe aproape se aflau bordeiele a trei nevoiași de vreme ce bariera s-a numit Trei Calici. Apoi trebuie să știi că Petru Șchiopu voievod, în prima sa domnie (1574-1579), a zidit mănăstirea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
seamănă povestea de la Galata din Deal cu cea a Hlincii, ambele constatate de Maria, fiica voievodului Petru Șchiopu, care știa ce spune. Până aici lucrurile sunt limpezi pentru mine, dar mă frământă întrebarea ce treabă aveai tu cu frunzele de dud? Apoi e simplu ca bună ziua, dragă ieșene. Cu ele se hrănesc viermii de mătase? Așa spune, vere! Dar ce caută viermii de mătase la mănăstirea Galata? Aici, în niște clădiri din curtea mănăstirii, a existat o școală de sericicultură, înființată
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sau cu forme schimbate: Creasta Dealul Cotroceni, Crîngul Procopoaia, Drumul Cărămidari, Drumul la Cărămidărie, Fundătura Grozăvești, Fundătura Ierbăriei, Heleșteul Brîncoveanu, În Cireșul de Hotar, În Șanțuri, La Doi Peri Pădureți, La Drumulețul Arcuit, La Păducel, La Viroaga Cotită, Livedea cu Duzi, Lunca Cărămidari, Lunca Ciurel, Moara Paliciu, Sălciile lui Ilie, Via lui Sergiu, Balta Mitropoliei, Băltiș, Calea Piscului, Dealul Piscului (iată o tautologie toponimică urbană!), Cîmpul Filaret, Cocioc, Drumul Broștenilor, Fundătura Fluturelui, Gîrlița, Grădina cu Duzu, Grădina cu Zarzavaturi, Heleșteul lui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
luate din turcă și greacă ocupă un loc de seamă în terminologia acestui domeniu. Termenii de origine turcească sunt numeroși; aceștia se referă la: - plante și fructele lor, folosite ca materii de bază în prepararea mâncărurilor (arpagic, bamă, bostan, dovleac, dud, harbuz, pătlăgea, tarhon) sau ca mirodenii (anason, enibahar, năut, susan); - nume de mâncăruri de bază (chiftea, ciulama, iahnie, musaca, sarma, telemea) sau de dulciuri (acadea, baclava, cataif, halva, magiun, rahat, șerbet); - nume de băuturi (afion, cafea, rachiu, revac, salep). În
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de origine cumană (și tătară) intrate în română până la sfârșitul secolului 14, numite împrumuturi preosmanlii, și cuvintele mai recente, din turca osmanlie. Acestea din urmă au pătruns între secolele 15 și 17 și sunt, mai ales, nume de plante (dovleac, dud, pătlăgea, salcâm), animale (bursuc, catâr), termeni referitori la casă (dulap, odaie, saltea, tavan), la îmbrăcăminte (basma, ciorap) și la feluri de mâncare (ciorbă, sarma), la meserii (dulgher) și la comerț (amanet, cântar). Viața intelectuală a rămas străină de contactul secular
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
filmul? Pentru cei cincizeci de cenți pe care-i primea pe oră, nu era să m-aștept să dea în brânci. Ce-mi puteți spune despre iubiții ei? am întrebat eu. Carmody izbi în tejghea. Batoanele de Jujubee și Milk Dud se răsturnară. — Lizzie nu era o stricată! Singurul prieten al ei de care știam era un băiat orb și mai știu și că n-a fost vorba decât de prietenie. Uitați, vreți să știți ce fel de persoană era Lizzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
unde? Îl simțăști?” Îl mai Întreba Încă o dată bunica. „Da.” „Așa știe și Dumnezeu de fiecare dintre noi, oriunde ne-am afla, dar musai să știm și noi de el. Lumina! Lumina farurilor, deci aruncând În peretele de lângă pat umbra dudului crescut jumătate În curte, jumătate În stradă. Iarna, șuierul vântului printre crengile uscate, iar vara, sângele lui murdărind trotuarul și boturile lor Însetate de joacă... Tatăl mormăie În șoaptă: „Stau doar o zi. Mâine mă-ntorc, sau poimâine.” „Să ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Încinge țeava, lasă pe spărtură o lacrimă de cositor topit și cu o bucată de hârtie de ziar, bine Împăturită, unsă cu stearină, Întinde lipitura peste țeava spartă. Mirosul de stearină se amestecă cu mirosul frunzelor ude care ard sub dud și al gogoșilor pe care le prăjește madam Stancu, croitoreasa. Jetul albastru al flăcării de benzină vâjâie și este decembrie. TU, stai pe acoperișul closetului. Privești În curtea vecină. Printre crengile oțetarilor. Desfrunziți. Gri și lucioși ca cimentul. E curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
negru și greu. De stropit florile. Panseluțe, zorele, crăițe și trandafiri. În fine pe Ilarie Chendi la nr. 49 lângă Munca Orbilor, fabrica de perii și bidinele. Casă la comun cu dușumea și WC În curte. Mulți oțetari și un dud. Totul aproape de grădiniță, aproape de școală. Grădinița este pe strada Fluierului. Aici ai participat la un concurs de triciclete. Și te-ai clasat pe ultimul loc. Școala este pe strada Avrig. Pe strada Avrig este o alimentară de unde se poate cumpăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
lucru l-a dovedit savantul sovietic, academicianul Tumanov. La București sunt temperaturi joase. Mai ales la tine pe stradă unde sunt năprasnice. Pe strada ta nu crește nici un mesteacăn și nici un coacăz negru. Cresc cinci brazi, plopi, pomi fructiferi, un dud și o tufă de mure la Corina În curte. Corina este nemțoaică și studentă În anul unu la chimie. În schimb, În parcul Obor a fost expusă Moby Dick, cinci lei intrarea, reduceri pentru militari, elevi și studenți. Ea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]