1,184 matches
-
Și de aici gândul mă duce la un alt egumen, care la 27 august 1716 (7224) a făcut afaceri pe cont propriu. Nu-i de mirare... Acum este vorba de „Daniil protosinghel egumenul ot Sveti Sava”, care a cumpărat „o dugheană pe Podul Vechi” de la „Marie Teodoreasa, depreună cu fiii” care declară: „Și această dughenă i-am vîndut-o...ca să-i fii svinții sali dreaptă ocină și moșie în veci”. La sfârșit, vânzătoarea adaugă: „Această tocmală s-a făcut denainte a mulți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am mai mărturisit și altă dată. Așa că, dacă am să-l mai spun și acum n-a fi cu supărare. Supărare nu încape, fiule. Spuneam că sfințiilor lor călugărilor, în frunte cu egumenii, le este mult mai ușor să administreze o dugheană, dacă se poate să fie chiar cârciumă, cum am mai arătat, decât o moșie. De data asta, e vorba de faptul că în iulie 1752 (7260) egumenii de la toate mănăstirile din Iași închinate Ierusalimulu, în frunte cu protosinghelul Pricopie, egumenul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dînsa”, era și firesc ca sfințiile lor să o vândă! Dar cu cele „doaă suti lei” ce-au făcut? Nici nu era nevoie să întrebi, părinte. Cu știrea „prefericitului patriarhului a Ierusalimului chir Partinie” au „cumpărat o pivniță de piatră cu dugheană făcută pe pivniță...ce este lîngă zidiul Svetii Savii, pe Podul Vechi”. Asta da afacere! Cum văd eu, însă, nu ierți deloc pe sfințiile lor...Și dacă-i pe-așa, am să pun și eu o mână de paie pe foc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
arate „fiecare zapisele și ispisoacele domniilor de întăritură pe zapise”, a văzut vel logofătul că și mănăstirea Sfetii Ioan au împresurat și mănăstire Galata și popa Iftemie cu ficiorul seu Manolache și Enache blănariul cu toții au cuprinsu loc domnescu cu dughene și case ce-au făcut”. După pravilă, acestea trebuiau „să fie domnești, dar fiindcă dughenele ce-au făcut Sventîi Ioan și mănăstire Galata le-au făcu în dzilele altor domni, nu ne-am îndurat domniia mea...să le luăm domnești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și mănăstirea Sfetii Ioan au împresurat și mănăstire Galata și popa Iftemie cu ficiorul seu Manolache și Enache blănariul cu toții au cuprinsu loc domnescu cu dughene și case ce-au făcut”. După pravilă, acestea trebuiau „să fie domnești, dar fiindcă dughenele ce-au făcut Sventîi Ioan și mănăstire Galata le-au făcu în dzilele altor domni, nu ne-am îndurat domniia mea...să le luăm domnești,...știind că la mănăstiri să cade a da și milui, iar nu a lua și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Și se vede treaba că vornicii de poartă sunt oameni care gândesc gospodărește... Să vezi acum trei târgoveți de pe Podul Vechi care se asociază și iau împreună cu bezmăn (chirie) un loc de zece stânjeni pentru a-și face fiecare o dugheană. Nu știi însă de la cine au luat locul. Ba știu, părinte. De la Ștefan Năstase postelnicul, pe care l-am tot întâlnit noi pe Podul Vechi și cu alte afaceri. La 15 sptembrie 1772, cei trei târgoveți spun: „Adică eu, Grigori
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
eu, Grigori conduragiu,...și eu, Gavril menderegiu,...și eu, Iac jidov, dat-am zapisul nostru la mîna...postelnicului Ștefan Năstase. Adică...am luat de la dumnealui zeci stînjăni de loc...pe Podul Vechi...pe care loc să avem a face trii dughene cu a noastră cheltuială cum ne-a place...cu bezmăn cîte șezăzăci și trii lei pe anu...și începutul anului este de la Sfete Gheorghie let 1773 aprilie 23 de zîle”. Uite că se poate face treabă și prin unirea mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
unde am umblat, am tot întâlnit felinare. Asta m-a făcut să-mi aduc aminte de făclierii întâlniți în cele cărți citite. Uneori, în chip de martori la cine știe ce judecată sau chiar în chip de vânzători sau cumpărători de case, dughene sau locuri. Mereu i-am crezut oameni nevoiași, care își agonisesc cu mare trudă cele trebuincioase traiului de pe o zi pe alta, până când am dat peste zapisul lui „Gheorghie făclieriul”. Nu pot să țin gândul numai pentru mine. Așa că îl
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că „făclieriul” a făcut un zapis de mântuială. Nicidecum. El a ticluit unul cu cele toate la locul lor. „Adică eu, Gheorghie făclieriul, făcut am zapisul mieu la mîna...cuconului Gavril Conache 3 postelnic precum...am nămit cu chirie o dugheană făclierie pi Podul Vechiu într-un anu; și tocmala esti să-i dau cincizăci de lei pi anu și zeci ocă lumînări mari de său. Și di or da alții preț mai mult să nu aibă dumnealui să-mi suie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nămit” și o pivniță de alături cu șaizeci și cinci de lei pe an. Dar îl lasă pe postelnic „Și-și puie...doî poloboci cu vin în pivniță”. Însă nu înainte de 1 august 1779. Făclierul nostru a pus ochii și pe patru dughene alăturate făclieriei, pe care va plăti chirie „cîte triisprăzăci lei”, dar pe una numai „unsprăzăci lei” începând de la aceeași dată. Uite cum își încheie el zapisul: „Toți acești cuprind chiriia o sută șaizăci și cinci de lei, acești bani toți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
altfel nu se lega de mâini și de picioare cu acest zapis... Știa și a plăti. După cum se vede din însemnarea de pe zapis, a plătit până la 1 august 1783 fără nici o amânare... După câțiva pași, călugărul întinde mâna spre o dugheană pitită sub coroana unui frasin voinic: Știi cumva a cui a fost dugheana asta? Nu bănuiesc. A unui brașovean, pe care pe deasupra îl mai și cheamă „Gheorghi Moldovanu”. Și de unde până unde nu mai este a lui? Ascultă ce spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și a plăti. După cum se vede din însemnarea de pe zapis, a plătit până la 1 august 1783 fără nici o amânare... După câțiva pași, călugărul întinde mâna spre o dugheană pitită sub coroana unui frasin voinic: Știi cumva a cui a fost dugheana asta? Nu bănuiesc. A unui brașovean, pe care pe deasupra îl mai și cheamă „Gheorghi Moldovanu”. Și de unde până unde nu mai este a lui? Ascultă ce spune el: „Adecă eu, Gheorghi Moldovanu de la Brașov adeverez cu încredințat zapisul mieu la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și cheamă „Gheorghi Moldovanu”. Și de unde până unde nu mai este a lui? Ascultă ce spune el: „Adecă eu, Gheorghi Moldovanu de la Brașov adeverez cu încredințat zapisul mieu la mîna dumisale chir Toader Cornea din Iași...” cum „i-am vîndut dugheana mea cea dă chiatră cu marfă cu tot ce să află într-însa, care dugheană se află pe Podul Vechi, denaintea porții Sfintii Savi”. Și a obținut un preț pe care încă nu l-am întâlnit până aici. Câte parale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
spune el: „Adecă eu, Gheorghi Moldovanu de la Brașov adeverez cu încredințat zapisul mieu la mîna dumisale chir Toader Cornea din Iași...” cum „i-am vîndut dugheana mea cea dă chiatră cu marfă cu tot ce să află într-însa, care dugheană se află pe Podul Vechi, denaintea porții Sfintii Savi”. Și a obținut un preț pe care încă nu l-am întâlnit până aici. Câte parale a luat brașovanul Moldovanu? Treisprezece mii de lei. Dar... Dar? „Cu vade (rată) di astăzi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
înțelege nedumerirea mea și spune: Pe aici ne-am cam terminat plimbarea. Dacă te mai țin picioarele - și altfel nu se poate - o să intrăm pe Podul Hagioaiei. Privesc cu băgare de seamă în jur. Uliță lungă cu o puzderie de dughene și case înșirate ca la paradă, iar copacii stau în coasta lor ca niște străjeri falnici...Bătrânul calcă ca de obicei, moale și gânditor. Din când în când, privește fugar asupra caselor și dughenelor din jur...Aici nu se prea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Uliță lungă cu o puzderie de dughene și case înșirate ca la paradă, iar copacii stau în coasta lor ca niște străjeri falnici...Bătrânul calcă ca de obicei, moale și gânditor. Din când în când, privește fugar asupra caselor și dughenelor din jur...Aici nu se prea văd trăsuri boierești, ci mai degrabă călăreți care își îndeamnă bidiviii cu zor. În cârligele înfipte în deregi stau atârnate tot felul de mărfuri, pornind de la opinci și terminând cu bucăți de stofe scumpe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mai degrabă călăreți care își îndeamnă bidiviii cu zor. În cârligele înfipte în deregi stau atârnate tot felul de mărfuri, pornind de la opinci și terminând cu bucăți de stofe scumpe...Privesc cu încântare la toate cele puse spre vânzare. Fiecare dugheană are înfățișarea ei. Printre ele tronează câte o casă. Se deosebește prin faptul că are gard la uliță și este mai încăpătoare. Nu seamănă nici una cu cealaltă. Prin curțile caselor trebăluiesc rândașii sau câte un țigan rob. Acesta este semn
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Prin curțile caselor trebăluiesc rândașii sau câte un țigan rob. Acesta este semn că aceea este o casă boierească...Glasurile precupeților se întretaie în văzduh ca gâzele în zbor. Călugărul își pune mâna streașină la ochi și, arătându-mi o dugheană mai răsărită, mă întreabă: Vezi dugheana aceea? E a „Tofanei jupînesăi răposatului Ilie ce au fost spătar mare”. Și ce-i cu asta, părinte? Afară de faptul că e mai arătoasă, încolo seamănă cu toate celelalte. Dar poate ascunde niște tâlcuri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
câte un țigan rob. Acesta este semn că aceea este o casă boierească...Glasurile precupeților se întretaie în văzduh ca gâzele în zbor. Călugărul își pune mâna streașină la ochi și, arătându-mi o dugheană mai răsărită, mă întreabă: Vezi dugheana aceea? E a „Tofanei jupînesăi răposatului Ilie ce au fost spătar mare”. Și ce-i cu asta, părinte? Afară de faptul că e mai arătoasă, încolo seamănă cu toate celelalte. Dar poate ascunde niște tâlcuri... Este o pildă de împresurare din partea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
împresurare din partea unui vecin. Tofana a avut noroc, pentru că, plângându-se lui vodă Nicolae Alexandru (Mavrocordat), la 3 mai 1713 (7221), a primit carte de împuternicire ca să o stăpânească în voie fără nici o asuprire. Dar ce s-a întâmplat cu dugheana, de a fost nevoie de glasul lui vodă? Asta o aflăm din cele spuse de însuși vodă: „Și după ce au arsu de focu coperișurile, iar Toma negustor s-au sculat în sîla lui și au tocmit ace dugheană și o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
întâmplat cu dugheana, de a fost nevoie de glasul lui vodă? Asta o aflăm din cele spuse de însuși vodă: „Și după ce au arsu de focu coperișurile, iar Toma negustor s-au sculat în sîla lui și au tocmit ace dugheană și o ține el”. La sfârșit, vodă pune piciorul în prag și hotărăște: „Iar de va avea cineva a răspunde să vie de față să-și aducă și zapisăle”. Nădăjduiesc, părinte, că n-o să te superi dacă am să vorbesc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și zapisăle”. Nădăjduiesc, părinte, că n-o să te superi dacă am să vorbesc din nou despre o față bisericească. Și încă una din vârful piramidei. Dacă merită să-ți răcești gura, fă-o! Un fost mitropolit a primit danie o dugheană de la „Anastasia fata lui Simion”, care scrie și mărturisește, după cum spune Nicolae Alexandru (Mavrocordat) voievod, la 12 iulie 1713 (7221), „precum au dat danie o dugheană a ei pe Podul Hagioaiei...Deci această dugheană au dat-o danie...sfinției sale părintelui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
merită să-ți răcești gura, fă-o! Un fost mitropolit a primit danie o dugheană de la „Anastasia fata lui Simion”, care scrie și mărturisește, după cum spune Nicolae Alexandru (Mavrocordat) voievod, la 12 iulie 1713 (7221), „precum au dat danie o dugheană a ei pe Podul Hagioaiei...Deci această dugheană au dat-o danie...sfinției sale părintelui Dionisie de la Aron Vodă pentru sufletul soțului lui Gheorghiță...Drept aceea și domniia mea,...am dat și am întărit sfinții sale părintelui Dionisie...vlădica de Ciorlu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fost mitropolit a primit danie o dugheană de la „Anastasia fata lui Simion”, care scrie și mărturisește, după cum spune Nicolae Alexandru (Mavrocordat) voievod, la 12 iulie 1713 (7221), „precum au dat danie o dugheană a ei pe Podul Hagioaiei...Deci această dugheană au dat-o danie...sfinției sale părintelui Dionisie de la Aron Vodă pentru sufletul soțului lui Gheorghiță...Drept aceea și domniia mea,...am dat și am întărit sfinții sale părintelui Dionisie...vlădica de Ciorlu”. Din câte știu eu păcătosul, daniile cu scop
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de fiecare dată au fost dați „rămași”. „Apoi, noi am căzut cu rugăminte la...părintele mitropolitul și am făcut schimbătură: am dat noi sfintei Mitropolii pentru...moșie de la Cicani...o pivniță de piatră...ce iaste pe Podul Hagioaiei, și cu dugheană de crîcimă și cu tot locul”. Îți place cum au mers lucrurile, fiule? Adică bieții oameni au trebuit să dea crâșma lor în schimbul moșiei lor!!! Mare lucru mi se pare și faptul că au reușit să facă măcar atâta lucru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]