58,646 matches
-
de prietenie temporară sau poate pe viață cu cadrele medicale, dar și cu ceilalți pacienți din salon. Este lumea în miniatură a acelor ,,îngeri toți albaștri” (3), a Doctorului Mertz (5), a unei femei din salon (8) ,,Doamne, ia-i durerea femeii /de-alături /că nu mai poate /a strigat toată noaptea...”, sau a tânărului croat , care (25) ,,...lângă patul meu /cu șine de fier în mâini /și-n picioare...” - fiecare cu suferințele lui și cu poveștile lui de viață - ,,...noaptea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
superiorului și a senatorilor Ordinului. Cât de important este? Cred că este, dacă cei mai mulți speră să îl obțină, deși nu aduce niciun ban în plus; este o recunoaștere a celor buni din partea celor mai buni. - Deși obișnuiți să scrie despre durerile altora, acum jurnaliștii au devenit propriile lor personaje, căci temuta criză a lovit și media. Marile trusturi de presă reduc salariile, disponibilizează și chiar falimentează. Se mai poate trăi din jurnalism în România? - Da, și bine, dar cu condiții: să
„Televiziunea a fost şi a rămas pentru mine, prima şi ultima dragoste profesională” [Corola-blog/BlogPost/93883_a_95175]
-
același timp, că democrația română nu e matură. Am putea chiar spune că e încă în fazele ei incipiente. Democrația română împlinește doar 26 de ani luna viitoare. Încă șchiopătează. Toate democrațiile șchiopătează, dar se și perfecționează, trecînd prind constantele dureri ale nașterii și renașterii. Nici chiar democrația americană, probabil cea mai stabilă, autentică și de durată din istoria lumii, nu este o democrație perfectă. E perfecționata în permanență de tribunale, de eșecuri, de succese, de inițiative legislative ori constituționale cetățenești
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
să toarcă. Există credință că dacă cineva se încumeta a coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncata nici măcar de pești, scrie Agerpres. Despre oamenii care nu lucrau în Vinerea Mare se credea că nu vor avea dureri de cap și vor avea noroc până la sărbătoarea următoare. Specialiștii în etnografie susțin că, în comunitățile tradiționale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului și întunericului, oamenii rămânând fără protecție divină. Se spunea că Vinerea Mare
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
trece, până în după-amiaza zilei de sâmbătă. Se spune că cei care trec de trei ori pe sub Sfanțul Aer nu-i doare capul, mijlocul și spatele în cursul anului, iar dacă își șterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi. După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserică de tot soborul, cu Sfanțul Epitaf, care apoi este așezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări și-și jelesc morții. La sfarsitul slujbei
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
făcut în România când am fost tânără. Dacă Dumnezeu voiește să fie aceasta, El îmi va da putere cât și mijloace fizice să-mi îndeplinesc datoria. Ca un vapor ce navighează pe mare, am lepădat vechile obligații, poveri, bucurii și dureri, aparținnând celei ce fusesem odată. Cu ajutorul Domnului am găsit echilibrul fără a fi neloială trecutului. Am fost capabilă să ascult chemarea lui Dumnezeu și statornică în alegerea cursei care mi-a fost pusă înainte” - Maica Alexandra (Principesa Ileana a României
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
Acum mai bine de 7 ani, chiar de Sfânta Maria, Gabriela Geambașu l-a născut pe Marian cu mare greutate, cu multă durere, și ... a murit. Familia băiețelului a mai primit o veste tragică de la medici, diagnosticându-l pe Marian cu paralizie cerebrală, epilepsie simptomatică și tetrapareză spastică, fiind încadrat în gradul de handicap grav. Băiatul nu merge, nu vorbește, nu își ține
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94040_a_95332]
-
făcut în ultimii șapte ani pentru a-i crește pe copii și pentru a-i acorda o atenție sporită lui Marian. Acum 7 ani, pe 15 august, mama mea l-a născut pe fratele meu cu mare greutate, cu multă durere, iar ea s-a stins pe masa de naștere. Bunica mea, care ne-a crescut pe amândoi și ne-a purtat de grijă de când tata ne-a părăsit, plecând în Italia, mi-a povestit că doctorița nu a avut grijă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94040_a_95332]
-
și plini de venin. Pentru adevărații istorici, care nu se rușinează de faptul că sunt români, opera și viața lui Gheorghe Buzatu rămân un prețios reper științific și moral. Ne-a părăsit Mareșalul Istografiei Românești contemporane - Jipa Rotaru Cu profundă durere am aflat ieri despre încetarea din viață a celui ce a fost profesorul universitar doctor Gheorghe Buzatu, erudit istoric, profesor și om de știință de o aleasă probitate morală și profesională. Pentru a-l prezenta la adevărata sa valoare nu
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
criticilor pe care gândirea independentă le atrage de multe ori. Pierderea unui alt titan dintre istoricii contemporani români într-o atât de scurtă perioadă este, cu siguranță, de jelit.[1] Non omnis moriar! - Asociația Foștilor Parlamentari din România Să stăpânim durerea... Și să mulțumim Domnului că printre noi, nevolnici și păcătoși cum suntem, a fost să se nască un Gheorghe Buzatu, căci altul nu s-ar fi găsit să facă tot ce a făcut, ce a scris, ce a vorbit de la
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Dumnezeu știe cu câți talanți și-a negociat fiecare academic vânzarea sufletului! Noi știm bine doar atât: că dacă nu era Gheorghe Buzatu, minciuna și-ar fi făcut de cap nestingherită și și-ar fi atins bicisnica țintă! Să stăpânim durerea că pleacă dintre noi cel care era cel mai bun... Și să ne bucurăm că Domnul Dumnezeul părinților noștri nu ne lasă singuri și fără apărare dinaintea minciunii instituționalizate, a minciunii devenită profesie onorată și răsplătită de toate academiile și
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
dar mereu aproape de toți cei care simt și trăiesc românește. Rog pe Bunul Dumnezeu să-l odihneasca în pace![2] Titanii țin Cerul Nației pe umeri - General (r) dr. Mircea Chelaru Veștile vin și pleacă. Din cele rele rămân însă durerile neîduplecate. Așa se întâmplă și acum când scriu aceste rânduri la primirea zguduitoarei știri, strecurată ca fapt divers pe ecranul de televiziune, despre plecarea forțată dintre noi a unui martir. Nu doar opera maestrului este mărturia peste timp a dăinuirii
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
istoric, ne face liberi și demni. Gheorghe Buzatu - In Panteonul marilor oameni se știință ai Țării, pe care a iubit-o și respectat-o cum numai el a știut - Șerban Alexianu Cuvintele nu au cum să acopere uriasa și nedreapta durere în fața dispariției fizice surprinzătoare a Profesorului Gheorghe Buzatu. In Istoria României, monumentala sa opera cu referire în special la epoca celui de-Al Doilea Război Mondial, a însemnat dovada probității ștințifice de o excepționala rigoare. A dispărut un mare istoric
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Viorel Barbu de nu se mai știe nimic despre el? Dar profundul fizician Ion Bica? Neîncadrabilul fizician Liviu Sofonea? Dar filosoful Mircea? Dar atâția alții, uitați până și în moarte? Cine să ne trezească altcineva decât noi înșine? E o durere în nerăspunsul nostru, celor care încă mai suntem, în răspunsul generațiilor care poartă povara continuării a ceea ce a făcut Gheorghe Buzatu pentru cultura noastră, pentru națiune. Da. Un mare român cu statură de istoric național Dinu Săraru A plecat în
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
slujba adevărului istoric. A plecat de la masa sa de lucru, înconjurat de cărțile sale, unde se afla alături de bunii săi colegi de la Centrul de Istorie și Civilizatie Europeană - Iași al Academiei Române. Pe 6 iunie ar fi împlinit 74 de ani. Durerea este grea. O tragedie pentru istoriografia românească, ai cărei stâlpi de rezistență cad rând pe rând, lasând loc liber brigăzilor roșii de epigoni și venetici. Gh. Buzatu a fost un cavaler neîntrecut al Adevarului absolut. Un mare luptător pentru cauza
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
faptul că primul interesat de aceste arhive, aflate în trecut sub lacăte grele, în posesia Securitatii și apoi a S.R.I., înainte de a ajunge la C.N.S.A.S., a fost unul dintre foștii ambasadori americani în România, chiar la începuturile anilor ’90. Durerea este prea mare. Singura noastra consolare este că Profesorul a plecat acum la regăsirea cu marii săi colegi, N. Iorga, V. Pârvan, P.P. Panaitescu, C. Daicoviciu, Gh. I Brătianu, Florin Constantiniu... Dumnezeu să-l odihneasca în pace, alături de toți cavalerii
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
urmează ne dezvăluie fața ascunsă a polemistului și iconoclastului: Dumnezeu a căutat în străfundul sufletului lui o vorbă Să binecuvânteze viețuitoarele de sub el. Dar oricât a căutat Cerând duhurilor să trăiască iar Nici o muzică în odaie Și cu aprigă arzătoare durere a aflat Nu avea vorbe de binecuvântat. Martin Esslin îl citează pe Pinter (în Pinter dramaturgul, Methuen 1970) spunând următoarele despre poezie: îCâteodată în poezie nu-mi dau clar seama ce anume fac, de parcă scrisul are legile și disciplina lui
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
urmează ne dezvăluie fața ascunsă a polemistului și iconoclastului: Dumnezeu a căutat în străfundul sufletului lui o vorbă Să binecuvânteze viețuitoarele de sub el. Dar oricât a căutat Cerând duhurilor să trăiască iar Nici o muzică în odaie Și cu aprigă arzătoare durere a aflat Nu avea vorbe de binecuvântat. Martin Esslin îl citează pe Pinter (în Pinter dramaturgul, Methuen 1970) spunând următoarele despre poezie: Câteodată în poezie nu-mi dau clar seama ce anume fac, de parcă scrisul are legile și disciplina lui
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
vîntul și floarea Doamne parcă aș fi o despărțire de ființă, o sfîșiere a inimii o iubire mai puternică decît viața și moartea o iubire care rupe tot ce știu și tot ce nu știu mă zgîlțîie din temelii oare durerea să fie prețul roșu al buzelor mele lipite de Buzele Tale din femeie? ochii ei trec prin mine deschiși mîinile noastre se ating ca vîntul și floarea o adiere de lumi vechi este în șoaptele noastre iar cînd ne strîngem
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
de nerezonabil atent cu cei mici încît nu te-ar putea interesa îl ocolești sastisit enervat dar afli că suferă că stă-n loc pentru că nu cunoaște nici un drum că e un rebut puțin nebunatic dar plin de-o prematură durere precum un elev repetent. Ai grijă Ai grijă să fii acolo unde se cuvine la-nfrăgezitele cusături ale nespusului în croiala totdeauna greșită a spusului care-atît de mult te mîhnește zilnic. Din cîte metafore Din cîte metafore se-alcătuiește prînzul norului
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/12131_a_13456]
-
nu mai știam de ce, simțeam numai că mă doare". Formarea tinerei femei este grăbită de către experiența morții neașteptate a unchiului Ion, moment din care multe dintre neliniștile obscure de pînă acum sînt înlocuite de tonul tare al suferinței. Afînată de durere ("el îmi dăruise durere", "avusesem nevoie de moartea lui ca totul să fie altfel", înțelege fata), viața Letiției cîștigă în acuitate și în îndrăzneală, experiența cea mai însemnată pe care o străbate fiind cea erotică. Așteptată cu teamă și emoție
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
simțeam numai că mă doare". Formarea tinerei femei este grăbită de către experiența morții neașteptate a unchiului Ion, moment din care multe dintre neliniștile obscure de pînă acum sînt înlocuite de tonul tare al suferinței. Afînată de durere ("el îmi dăruise durere", "avusesem nevoie de moartea lui ca totul să fie altfel", înțelege fata), viața Letiției cîștigă în acuitate și în îndrăzneală, experiența cea mai însemnată pe care o străbate fiind cea erotică. Așteptată cu teamă și emoție, anticipată (hiperbolic) de discuțiile
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
vârstelor măștile steagul lui nichipercea sub care am făcut mult rău "cârpaci și nimicuri" - zice Nietzsche în fața lui Dumnezeu înainte de a-și pierde mințile hai omule - zice - intră în prima bodegă și îmbată-te de urât îmbată-te și de durere bea-ți mințile caută șuvoiul de primăvară care mai întârzie în lume și frunza aceea care a fost albă astă vară azi e mai neagră ca pământul și grea ca el ce vei face tot restul zilelor du-te omule
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
psihedelică - ai să dispari într-un "ecou de romanță" fără ecou într-o lume care n-are ecou n-are viitorť" și toată tristețea dintr-odată nu mai face doi bani nici cât o virgulă rău pusă nu mai face durerea nu mai cântărește nici cât un fulg păcatul dar ei erau prinși în cântec și cântecul murea într-un vacarm de tropăituri gemete râgâituri doar vântul își mai excita organele pe luciul gheții definitive și hohotea hohotea
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
oricît de mult traversat, oricît de mulți l-ar rosti, mereu ca întîia oară este, însă afară huiá máșter pădurea în vîntul rece departe, unul zăcînd într-o odaie restrîns de-o lampă, alții cei mulți, risipiți pe un mal, durerea unui neam o sită a iubirii amarul, ei așteptînd la cap de drum, așteptînd la capul de geamăt al rostirii, oare ne va adopta dumnezeu? Și-au cosit deja de trei ori iarba peste martiri, peste clopotarul alungat, deasupra un
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]