5,351 matches
-
aceasta se adaugă uzura morală a eșantionului. Fiind conștienți că vor fi, în mod repetat, intervievați, subiecții își vor schimba, în timp, în mod artificial comportamentul și atitudinile, pierzând din reprezentativitate. 3.7. Procedee de eșantionare nealeatoare Aceste procedee de eșantionare presupun necunoașterea probabilității de includere în eșantion a indivizilor colectivității. Selecția persoanelor are un caracter arbitrar, subiectiv și se bazează pe judecata personală a cercetătorului presupunând o "alegere rezonabilă". (C. Lefter, 2004, 132). 3.7.1. Eșantionarea la întâmplare Se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Aceste procedee de eșantionare presupun necunoașterea probabilității de includere în eșantion a indivizilor colectivității. Selecția persoanelor are un caracter arbitrar, subiectiv și se bazează pe judecata personală a cercetătorului presupunând o "alegere rezonabilă". (C. Lefter, 2004, 132). 3.7.1. Eșantionarea la întâmplare Se utilizează cu rezultate bune numai în cazul în care populația de referință este omogenă. Rezultatele obținute sunt, în acest caz, puternic afectate de intuiția operatorilor de anchetă în ceea ce privește asigurarea reprezentativității eșantionului. Avantajul acestei metode este gradul înalt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în acest caz, puternic afectate de intuiția operatorilor de anchetă în ceea ce privește asigurarea reprezentativității eșantionului. Avantajul acestei metode este gradul înalt de operativitate, precum și faptul că se poate practica în cele mai diverse domenii. Un caz tipic pentru acest mod de eșantionare este dat de ancheta de sondare a opiniei publice, într-o anumită problemă de actualitate. Nu trebuie confundată cu eșantionarea aleatorie unde sunt respectate strict un set de reguli care să conducă la asigurarea reprezentativității eșantionului. Pentru un asemenea mod
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de operativitate, precum și faptul că se poate practica în cele mai diverse domenii. Un caz tipic pentru acest mod de eșantionare este dat de ancheta de sondare a opiniei publice, într-o anumită problemă de actualitate. Nu trebuie confundată cu eșantionarea aleatorie unde sunt respectate strict un set de reguli care să conducă la asigurarea reprezentativității eșantionului. Pentru un asemenea mod de investigație, rezultatele se recomandă să fie privite cu precauție, fiind puternic afectate de cei care culeg datele. Totuși, dacă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
apoi se poate completa eșantionul cu persoane prin metoda "bulgărelui de zăpadă". Persoanele pe care noi le-am inclus în eșantion la rândul lor cunosc alte persoane care pot dori să participe la studiu s.a.m.d 3.7.3. Eșantionarea dirijată Presupune alegerea unităților în funcție de anumite judecăți asupra compoziției populației de referință. Se utilizează, de cele mai multe ori, în studiile preliminare asupra unui fenomen definit. Această manieră de alegere dirijată a unităților eșantionului determină costuri reduse precum și un înalt grad de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este cu atât mai pronunțată cu cât se are în vedere, de obicei, tendința de a elimina unitățile "extreme" din populația de referință și a reține numai unitățile "tipice". În mod firesc, alegerile personale făcute de operator pot da greș. Eșantionarea dirijată prezintă unele avantaje: * este de preferat atunci când datele existente sunt atât de nesigure încât aprecierea unui expert poate da rezultate mai sigure decât selecția riguroasă; * este preferabilă în cazul eșantioanelor mici, atunci când inferențele făcute pe baza lor nu ar
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
noul ambalaj de la berea Ciucaș. Cercetătorii vor alege anumite localități unde consideră ei că există mai mulți consumatori de Ciucaș și vor alege anumite categorii de persoane care sunt considerate a fi publicul țintă. 3.7.4. Eșantioane pe cote Eșantionarea pe cote reprezintă forma de eșantionare cel mai des utilizată în anchetele socio-economice. Prin modul de constituire este o formă mixtă, îmbinând metodele probabiliste de eșantionare cu cele neprobabiliste. Asimilarea cu o metodă probabilistă se face pentru că frecvențele relative definite
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vor alege anumite localități unde consideră ei că există mai mulți consumatori de Ciucaș și vor alege anumite categorii de persoane care sunt considerate a fi publicul țintă. 3.7.4. Eșantioane pe cote Eșantionarea pe cote reprezintă forma de eșantionare cel mai des utilizată în anchetele socio-economice. Prin modul de constituire este o formă mixtă, îmbinând metodele probabiliste de eșantionare cu cele neprobabiliste. Asimilarea cu o metodă probabilistă se face pentru că frecvențele relative definite în cadrul populației pentru anumite caracteristici ale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
persoane care sunt considerate a fi publicul țintă. 3.7.4. Eșantioane pe cote Eșantionarea pe cote reprezintă forma de eșantionare cel mai des utilizată în anchetele socio-economice. Prin modul de constituire este o formă mixtă, îmbinând metodele probabiliste de eșantionare cu cele neprobabiliste. Asimilarea cu o metodă probabilistă se face pentru că frecvențele relative definite în cadrul populației pentru anumite caracteristici ale acesteia pot fi interpretate ca probabilități. Această echivalență se realizează în măsura în care volumul populației de referință este suficient de mare pentru
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
având 20-29 de ani). Cotele combinate sunt cele care asigură reprezentativitatea. Se definesc variabile de control (ansamblul caracteristicilor reținute pentru a asigura identitatea între eșantion și populația de referință), în funcție de tipul populației studiate și de cerințele studiului întreprins. Metoda de eșantionare pe cote nu permite evaluarea erorilor de eșantionare, neexistând posibilitatea de a calcula precizia estimatorilor plecând de la rezultatele obținute asupra eșantionului, în schimb, aplicând în mod corect această metodă, asigurând astfel cea mai strictă neutralitate în alegerea persoanelor interogate, se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care asigură reprezentativitatea. Se definesc variabile de control (ansamblul caracteristicilor reținute pentru a asigura identitatea între eșantion și populația de referință), în funcție de tipul populației studiate și de cerințele studiului întreprins. Metoda de eșantionare pe cote nu permite evaluarea erorilor de eșantionare, neexistând posibilitatea de a calcula precizia estimatorilor plecând de la rezultatele obținute asupra eșantionului, în schimb, aplicând în mod corect această metodă, asigurând astfel cea mai strictă neutralitate în alegerea persoanelor interogate, se poate garanta în mod rezonabil reprezentativitatea. Exemplu. Dorim
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
gradul de reprezentativitate a eșantionului, dar este o procedură mai dificilă pentru operatorii de teren, care dacă nu au găsit persoanele cu o anumită vârstă trebuie să caute până vor identifica astfel de persoane. 3.8. Prezentarea unor scheme de eșantionare 3.8.1. Anchetă de explorare (salariați) 1. volumul eșantionului: 1108 de persoane cu domiciliul stabil in municipiul Brașov si care lucrează în mediul industrial (privat sau de stat); Tabelul nr. 3.15: Date necesare pentru eșantionarea aleatorie la nivelul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
unor scheme de eșantionare 3.8.1. Anchetă de explorare (salariați) 1. volumul eșantionului: 1108 de persoane cu domiciliul stabil in municipiul Brașov si care lucrează în mediul industrial (privat sau de stat); Tabelul nr. 3.15: Date necesare pentru eșantionarea aleatorie la nivelul municipiului Brașov, în funcție de caracteristicile gen și ocupație. Populație Total Populație ocupată în mediul industrial Populație ocupată în transporturi, construcții, servicii Pensionari Elevi / studenți Șomeri Bărbați 104 52 25.4 20.2 4.8 1.6 Femei 102
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
1 2.9 4.3 Total (mii persoane) 206.9 97.3 45.7 50.3 7.7 5.9 Total 100% 47% 22.1% 24.3% 3.8% 2.8% 2. persoanele au fost selecționate în 100 puncte de eșantionare; 3. persoanele din eșantion si punctele de eșantionare au fost selecționate prin metode probabiliste; 4. eșantionul este reprezentativ pentru populația ocupată in mediu industrial din municipiul Brașov, iar marja de eroare în care se încadrează rezultatele obținute este de +/3
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
206.9 97.3 45.7 50.3 7.7 5.9 Total 100% 47% 22.1% 24.3% 3.8% 2.8% 2. persoanele au fost selecționate în 100 puncte de eșantionare; 3. persoanele din eșantion si punctele de eșantionare au fost selecționate prin metode probabiliste; 4. eșantionul este reprezentativ pentru populația ocupată in mediu industrial din municipiul Brașov, iar marja de eroare în care se încadrează rezultatele obținute este de +/3%; 5. s-a folosit o metodă de eșantionare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eșantionare au fost selecționate prin metode probabiliste; 4. eșantionul este reprezentativ pentru populația ocupată in mediu industrial din municipiul Brașov, iar marja de eroare în care se încadrează rezultatele obținute este de +/3%; 5. s-a folosit o metodă de eșantionare probabilistică (aleatoare simplă), cu alegeri nerepetate din rândul populației cadru, utilizându-se următoarea formulă de calcul: unde : t = un coeficient de încredere, care corespunde unei anumite probabilități cu care se garantează rezultatele (în cazul de față t = 1,96 pentru
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
1,96 pentru probabilitatea de 95%); p = proporția (procentul) unei variante a caracteristicii alternative (în cazul de față s-a ales p = 46.5% ,aceasta fiind ponderea femeilor în populația de referință); ΔW = eroarea limită acceptată, care poate apărea în urma eșantionării (în acest caz ΔW = +/-3%); N = volumul populației de referință din care urmează să se extragă eșantionul (în cazul de față N = 97 300 persoane care lucrează în mediul industrial din Brașov și sunt în vârstă de peste 18 ani) Înlocuind
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ΔW = +/-3%); N = volumul populației de referință din care urmează să se extragă eșantionul (în cazul de față N = 97 300 persoane care lucrează în mediul industrial din Brașov și sunt în vârstă de peste 18 ani) Înlocuind în formula de eșantionare datele de mai sus s-a ajuns la următorul rezultat: volumul calculat al eșantionului, adică n, trebuia să fie de 1100 persoane. 6. validarea eșantionului s-a făcut prin raportarea caracteristicilor lui la datele despre stratificarea populației din Brașov și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aflate la O.F.M.S., utilizându-se un pas statistic de 7; 3. eșantionul este reprezentativ pentru șomerii din municipiul Brașov, iar marja de eroare in care se încadrează rezultatele obținute este de +/3%; 4. s-a folosit o metoda de eșantionare probabilistică (aleatoare simplă), cu alegeri nerepetate din rândul populației cadru, utilizându-se următoarea formula de calcul: Tabelul nr. 3.16: Date necesare pentru eșantionarea aleatorie la nivelul municipiului Brașov, în funcție de caracteristica gen. Șomeri Valori absolute Procente Bărbați 1600 28% Femei
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
in care se încadrează rezultatele obținute este de +/3%; 4. s-a folosit o metoda de eșantionare probabilistică (aleatoare simplă), cu alegeri nerepetate din rândul populației cadru, utilizându-se următoarea formula de calcul: Tabelul nr. 3.16: Date necesare pentru eșantionarea aleatorie la nivelul municipiului Brașov, în funcție de caracteristica gen. Șomeri Valori absolute Procente Bărbați 1600 28% Femei 4300 72% Total 5900 100% t = un coeficient de încredere, care corespunde unei anumite probabilități cu care se garantează rezultatele (în cazul de față
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
t = 1,96 pentru probabilitatea de 95%); p = proporția (procentul) unei variante a caracteristicii alternative (în cazul de față s-a ales p = 31% ,aceasta fiind ponderea femeilor în populația de referință); ΔW = eroarea limită acceptată, care poate apărea în urma eșantionării (în acest caz ΔW = +/-3%); N = volumul populației de referință din care urmează să se extragă eșantionul (în cazul de față N = 5900 persoane care beneficiază de ajutor de șomaj din Brașov și sunt în vârstă de peste 18 ani). Înlocuind
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ΔW = +/-3%); N = volumul populației de referință din care urmează să se extragă eșantionul (în cazul de față N = 5900 persoane care beneficiază de ajutor de șomaj din Brașov și sunt în vârstă de peste 18 ani). Înlocuind în formula de eșantionare datele de mai sus s-a ajuns la următorul rezultat: volumul calculat al eșantionului, adică n, trebuia să fie de 957 persoane. 5. validarea eșantionului s-a făcut prin raportarea caracteristicilor lui, la numărul total al șomerilor: Tabelul nr. 3
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se ține cont de convenția generală. Unele studii folosesc 0.10 sau 0.20 în funcție de scopurile cercetării. În cercetările exploratorii mai ales, sunt folosite niveluri mai laxe; acestea devenind mai restrictive pe măsură ce se acumulează informația. Într-o distribuție teoretică de eșantionare, proporția corespunzătoare zonei în care ipoteza nulă este respinsă se numește regiune de respingere. Această zonă este definită de nivelul de semnificație pe cale l-am ales. Dacă nivelul de semnificație folosit este 0.05, atunci 5% din distribuția eșantionului devine
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
H0) care specifică valoarea anumitor parametrii; * o ipoteză alternativă construită prin opoziție cu ipoteza de nul (H1) (specificând deci că valoarea parametrilor este alta decât cea menționată în ipoteza de nul); * o procedură statistică, un test a cărui distribuție de eșantionare este cunoscută. Pași în luarea unei decizii: * Considerând că ipoteza de nul este adevărată, se calculează valoarea testului pentru eșantionul respectiv; * Această valoare este apoi comparată cu distribuția de eșantionare a testului, aflându-se probabilitatea ca această valoare să fie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nul); * o procedură statistică, un test a cărui distribuție de eșantionare este cunoscută. Pași în luarea unei decizii: * Considerând că ipoteza de nul este adevărată, se calculează valoarea testului pentru eșantionul respectiv; * Această valoare este apoi comparată cu distribuția de eșantionare a testului, aflându-se probabilitatea ca această valoare să fie obținută în condițiile în care ipoteza de nul este adevărată; * Dacă această probabilitate este mai mică decât pragul stabilit prin convenție (1% sau 5%), atunci se ia decizia de respingere
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]