807 matches
-
steagul Rusiei. Harkovul este împărțit în nouă raioane: Printre atracțiile turistice ale orașului se află: clădirea Gosprom, Complexul Memorial, Piața Libertății, monumentul lui Taras Șevcenko, Catedrala Uspenski, Muzeul Miliției, Catedrala Pokriv, Parcul T. Șevcenko, funicularul din Harkiv, calea ferată cu ecartament mic pentru copii, și altele. Orașul Harkov este unul dintre cele mai mari noduri de transport ale Ucrainei, pe aici trecând numeroase căi ferate, șosele, linii aeriene către orașele țării sau ale lumii. Transportul în comun orășenesc este asigurat de
Harkiv () [Corola-website/Science/303837_a_305166]
-
linii aeriene au fost închise imediat, iar altele au fost închise mai târziu. Integrarea a fost lentă, dar câteva stații de tranzit au fost construite între IND și BMT, operate de un departament numit "B Division". Deoarece tunelele IRT aveau ecartament îngust, stațiile erau prea mici pentru a suporta vagoanele folosite de "B Division" și tunelurile aveau curbe prea strânse pentru vagoanele "B Division", IRT a rămas un departament separat, numit "A Division". "Autoritatea de Transport a Orașului New York" ("New York City
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]
-
50 km de municipiul Satu Mare și la aceeași distanță de municipiul Baia Mare, la 55 km de municipiul Sighetul Marmației, având legături cu toate aceste localități pe șoselele asfaltate, iar cu municipiul Satu Mare și pe cale ferată initial ingusta si acum cu ecartament normal. Se învecinează la nord de zona centrală a Țării Oașului cu comuna Certeze, la nord-vest cu Bixadul, la sud cu comuna Vama și la vest cu localitatea Tur care face parte integrantă din acesta. Vechea așezare își are începuturile
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
sus a Ținutului Hotin , ca reședință de ocol. În anul 1882 este construit tronsonul feroviar Cernăuți - Noua Suliță de către Bukowinaer Lokalbahnen (Căile Ferate locale ale Bucovinei). Noua gară din Noua Suliță a fost dotată în anul 1893 cu șine cu ecartament normal și cu altele cu ecartament lat, pentru a fi folosite de rețeaua de căi ferate a Rusiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, comuna urbană Noua Suliță a făcut parte din componența României, ca localitate de
Noua Suliță () [Corola-website/Science/310991_a_312320]
-
de ocol. În anul 1882 este construit tronsonul feroviar Cernăuți - Noua Suliță de către Bukowinaer Lokalbahnen (Căile Ferate locale ale Bucovinei). Noua gară din Noua Suliță a fost dotată în anul 1893 cu șine cu ecartament normal și cu altele cu ecartament lat, pentru a fi folosite de rețeaua de căi ferate a Rusiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, comuna urbană Noua Suliță a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Sulița a județului
Noua Suliță () [Corola-website/Science/310991_a_312320]
-
2014 532 de milioane, în scădere pentru al patrulea an consecutiv. Pe cele trei rețele de tramvai pe care le deține (tramvaiul costier și rețelele orășenești din Antwerpen și Gent) De Lijn folosește tramvaie Albatros, HermeLijn și PCC, toate pe ecartament metric. Pe linia costieră circulă tramvaie de tip BN ale constructorului cu același nume (acum Bombardier). Flota de autobuze este alcătuită în proporție mare din vehicule Van Hool, VDL Bus & Coach și Mercedes-Benz. Troleibuzele erau toate de tipul Van Hool
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
restul României prin intermediul unei căi ferate Turnu Măgurele Port - Turnu Măgurele - Salcia - Roșiori Nord, de 55 km. În stația Roșiori Nord se face legătura cu magistrala CFR 900, București Nord - Timișoara. Calea ferată Turnu Măgurele - Roșiori Nord este simplă, cu ecartament normal. Stația de cale ferată Turnu Măgurele are 7 linii de garare, iar stația Turnu Măgurele Port are 5 linii de garare. Monumentele Independenței sunt două monumente din Turnu Măgurele care comemorează Războiul de independență al României din 1877-1878. Primul
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
un proces de modernizate și de înlocuire a materialului rulant. Fiecare tren era format dintr-o locomotivă mică și trei vagoane remorci. Linia pornea din stația Bergiselbahnhof din Innsbruck. Rețeaua de tramvai are o lungime de 19,5 km, un ecartament metric (1000 mm) și este formată din trei linii. În plus față de sistemul de tramvai tipic, în Innsbruck operează tramvaiul interurban STB (Stubaitalbahn), cu o lungime de 18 km. Tariful este unic pentru toate liniile de tramvaie din Innsbruck: 1
Tramvaiul din Innsbruck () [Corola-website/Science/328037_a_329366]
-
au semnat un acord cu consorțiul italian "Consta" la 29 noiembrie 2006 pentru ca lucrările să înceapă la începutul anului 2007 pe tronsoanele de linie care au fost deteriorate în timpul războiului dintre Somalia și Etiopia din 1977-78 pentru controlul regiunii Ogaden. Ecartamentul acestei linii este de 1,000 mm (3 ft 3 3⁄8 in). În ianuarie 2010, s-a anunțat că guvernul etiopian a semnat un memorandum de înțelegere cu patru companii, "China Communications Construction", "China Railway Engineering Corporation" și o
TranSportul feroviar în Etiopia () [Corola-website/Science/325251_a_326580]
-
000 de locuri de muncă în construcții și va costa 336 milioane de dolari SUA anual, timp de cinci ani. Sistemul va transporta 6 milioane de tone de mărfuri. India a dat 300 de dolari SUA pentru rețeaua feroviară Ethio-Djibouti. Ecartamentul căii ferate noi va fi de 4 ft 8 ⁄, ecartamentul standard propus în țările învecinate. Este inclus în proiect și un sistem feroviar ușor în Addis Abeba.
TranSportul feroviar în Etiopia () [Corola-website/Science/325251_a_326580]
-
336 milioane de dolari SUA anual, timp de cinci ani. Sistemul va transporta 6 milioane de tone de mărfuri. India a dat 300 de dolari SUA pentru rețeaua feroviară Ethio-Djibouti. Ecartamentul căii ferate noi va fi de 4 ft 8 ⁄, ecartamentul standard propus în țările învecinate. Este inclus în proiect și un sistem feroviar ușor în Addis Abeba.
TranSportul feroviar în Etiopia () [Corola-website/Science/325251_a_326580]
-
în paranteze. Ruoholahti - Itäkeskus: (partea centrală) Itäkeskus - Mellunmäki: (ramură de nord) Itäkeskus - Vuosaari: (ramură de est) Din punct de vedere tehnologic, trenurile folosite pe metroul din Helsinki sunt similare cu trenurile regionale VR de pe liniile din nordul și vestul orașului. Ecartamentul este de 1524 mm, standardul pentru căile ferate finlandeze. Trenurile folosesc electricitate de 750 de volți, curent direct, care este alimentată printr-o șină electrică lângă sinele de tren. În prezent, sunt două feluri de trenuri în uz pe rețea
Metroul din Helsinki () [Corola-website/Science/303182_a_304511]
-
este numele sistemului de metrou din Singapore. Prima magistrală a sistemului a fost deschisă în 1987, între Yio Chu Kang și Țoa Payoh. În 2006, MRT-ul are 64 de stații în uz și 104,9 km de linii pe ecartament standard. Metroul este deschis între 05:30 și 01:00 și are o frecvență de aproximativ de cinci minute. Sistemul de metrou este complementat de șase linii de metrou ușor, numit Light Rapid Transit, care leagă stațiile de metrou cu
Mass Rapid Transit (Singapore) () [Corola-website/Science/303700_a_305029]
-
pe o linie expozițională, având un traseu circular de 300 m lungime. Locomotiva era alimentată cu curent continuu de 150 V prin intermediul uneia din șine și a unei a treia șină centrală. În patru luni de funcționare, acest trenuleț electric (ecartamentul era doar de 49 cm) a transportat peste 86.000 de vizitatori. Doi ani mai târziu, în 1881, firma "Siemens & Halske" a pus în circulație, într-un cartier berlinez, primul tramvai electric din lume. În același an, tracțiunea electrică este
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
Railroad", introduce în exploatare linia de contact aeriană, alimentarea fiind cu curent continuu de 675 V. Primele linii ferate electrificate europene au fost Sissach - Gelterkinden și Gütschalp - Mürren din Elveția, inaugurate în 1891. Liniile funcționau cu curent continuu și aveau ecartament îngust. Prima linie europeană electrificată cu ecartament normal a fost tot în Elveția și anume Burgdorf - Thun, inaugurată în 1899. In acest caz, s-a adoptat alimentarea cu curent alternativ trifazat: 750 V și 40 Hz. Apariția rețelelor de curent
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
aeriană, alimentarea fiind cu curent continuu de 675 V. Primele linii ferate electrificate europene au fost Sissach - Gelterkinden și Gütschalp - Mürren din Elveția, inaugurate în 1891. Liniile funcționau cu curent continuu și aveau ecartament îngust. Prima linie europeană electrificată cu ecartament normal a fost tot în Elveția și anume Burgdorf - Thun, inaugurată în 1899. In acest caz, s-a adoptat alimentarea cu curent alternativ trifazat: 750 V și 40 Hz. Apariția rețelelor de curent alternativ trifazat a condus la o împărțire
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
tensiunea de 1,5 kV, iar cea 3,3 kV este utilizată în unele zone ale fostei URSS. În România, tensiunea de 750 V, curent continuu, este utilizată la tramvaie și troleibuze, la unele linii miniere și la cele cu ecartament îngust. Printre cele mai celebre locomotive de curent continuu figureaza cele franceze din seriile SNCF-C.C.-7100 si SNCF-B.B.-9000. La 12 februarie 1954, locomotiva C.C.-7121 a atins 243 km/h, record mondial de viteză al acelei epoci
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
La început s-a utilizat 2,5 kV și 42 Hz, ulterior s-a trecut la 3 kV și 50 Hz. O a doua linie electrificată cu curent monofazat în Austria este Mariazeller-Bahn, situată în zona înalta alpină și având ecartament îngust. Locomotivele utilizate erau de tip C-C, adică aveau două boghiuri a câte trei osii motoare. În 1912 se efectuează electrificarea liniei Pressburger - Bahn, care lega orașele Viena și Bratislava. Pentru trenuri de marfă se utilizau locomotive de tip
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
2009. Linia are o lungime de 44,4 km și traversează frontiera fintre Franța și Spania între orașele Perpignan și Figueres prin intermediul unui tunel de 8,3 km, săpat sub masivul col du Perthus. Proiectul prevede construirea unei linii cu ecartament standard de 1435 mm și electrificată la 25 kV și 50 Hz, consistent cu tensiune rețelelor de mare viteză franceze de LGV și spaniole AVE. Aceasta va fi prima conexiune internațională arețelei spaniole AVE, care va fi urmată de o
LGV Perpignan-Figueres () [Corola-website/Science/310601_a_311930]
-
spaniole AVE. Aceasta va fi prima conexiune internațională arețelei spaniole AVE, care va fi urmată de o a doua conexiune pe coasta Atlanticului în Țara Bascilor. De asemenea va fi prima conexiune cu rețeaua spaniolă ce nu presupune schimbare de ecartament, deoarece rețeaua clasică spaniolă utilizează un ecartament de 1668 mm. Odată cu terminarea liniei de mare viteză Madrid-Barcelona (programată la începutul anului 2008) și a liniei Barcelona - Figueres (programată în 2009), trenurile vor putea circula între cele două țări fără oprire
LGV Perpignan-Figueres () [Corola-website/Science/310601_a_311930]
-
internațională arețelei spaniole AVE, care va fi urmată de o a doua conexiune pe coasta Atlanticului în Țara Bascilor. De asemenea va fi prima conexiune cu rețeaua spaniolă ce nu presupune schimbare de ecartament, deoarece rețeaua clasică spaniolă utilizează un ecartament de 1668 mm. Odată cu terminarea liniei de mare viteză Madrid-Barcelona (programată la începutul anului 2008) și a liniei Barcelona - Figueres (programată în 2009), trenurile vor putea circula între cele două țări fără oprire. Totuși până la construcția liniei între Montpellier și
LGV Perpignan-Figueres () [Corola-website/Science/310601_a_311930]
-
folosește o serie de locomotive electrice (numite LE), diesel-electrice (LDE), diesel-hidraulice (LDH) și diesel-mecanice (LDM/LDMM). Acestea sunt asemănătoare cu cele folosite de CFR Marfă, ele fiind împărțite în urma divizării CFR. Societatea Feroviară de Turism folosește locomotive de aburi (cu ecartament standard și îngust) și locomotive diesel-mecanice. Fiecare dintre cele patru diviziuni CFR are parcul său de locomotive și în general își folosește numai locomotivele proprii. De exemplu o locomotivă CFR Marfă nu este în general folosită să tragă un tren
Material rulant al CFR Călători () [Corola-website/Science/310841_a_312170]
-
sunt folosite câteodată de către diviziunile CFR, în general în cazul urgențelor. Majoritatea locomotivelor electrice folosite de CFR sunt construite de Electroputere Craiova (aceste locomotive sunt cunoscute ca tip 060-EA) și de Končar Zagreb (tip EC). Toate au fost construite pentru ecartamentul standard de 1435 mm și sunt alimentate prin catenară la curent alternativ cu tensiunea de 25 kV și frecvența de 50 Hz. Toate trenurile au încălzire electrică. CFR are în parcul său 1.066 de locomotive electrice, dintre care 933
Material rulant al CFR Călători () [Corola-website/Science/310841_a_312170]
-
gară în principal pentru trenurile de marfă, aici funcționând o stație de triaj cu 24 linii de grupa B. În clădirea gării se află un birou de Poliție Transporturi Feroviare. În 2015 s-a finalizat o cale ferată cu dublu ecartament între gara Socola și Ungheni, astfel că această gară a devenit punctul terminus al unei curse rapide de călători între Iași și Chișinău, deservită de garnituri cu ecartament larg, fără schimbarea ecartamentului la Ungheni.
Gara Socola () [Corola-website/Science/316271_a_317600]
-
Transporturi Feroviare. În 2015 s-a finalizat o cale ferată cu dublu ecartament între gara Socola și Ungheni, astfel că această gară a devenit punctul terminus al unei curse rapide de călători între Iași și Chișinău, deservită de garnituri cu ecartament larg, fără schimbarea ecartamentului la Ungheni.
Gara Socola () [Corola-website/Science/316271_a_317600]