980 matches
-
Costin, Noul scriitor bănățean, „Drapelul”, 1939, 37; George Sbârcea, „Solii către lumină”, TIA, 1940, 119; Dan Petrașincu, „Echinox”, VAA, 1941, 235; Pompiliu Constantinescu, „Echinox”, VRA, 1942, 635; Petru Comarnescu, Cei unsprezece, TIL, 1942, 2 018; Alex. Jebeleanu, „Solii către lumină”. „Echinox”, VS, 1943, 2 967-2 968; Alex. Jebeleanu, „Poeme” de Eugenio Montale, „Lupta patriotică” 1945, 30; i.a.m., „Osmoze”, „Banatul”, 1947, 230; Felea, Secțiuni, 154-156; Țirioi, Premise, 35-37, 71-72, 82-83; Eugen Dorcescu, Petru Sfetca, O, 1978, 35; Lucian Alexiu, „Cumpăna vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
Mariei Banuș, ale lui Lucian Blaga, Serghei Esenin (în transpunerea lui Zaharia Stancu), din proza lui Aleksandr Kuprin, cronici la cărți publicate de C. Stere (În preajma revoluției) și Emanoil Bucuța (Crescătorul de șoimi), Mircea Streinul (Carte de iconar), Iulian Vesper (Echinox în odăjdii), Ion D. Mătasă (Doi ani în Guribaba), Cezar Petrescu (Nepoata hatmanului Toma) ș.a., un necrolog al poetului Nicolae Milcu, iar Mihail Celarianu e prezent cu fragmente din romanul Polca pe furate. Este reprodus din „Rampa nouă ilustrată” un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288798_a_290127]
-
București, Brașov și Sibiu (1955-1972). Își ia doctoratul în științe filologice la Universitatea din Iași (1965) și docența în științe filologice la Universitatea din Cluj (1972). Colaborează la „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Argeșul”, „Astra”, „Basarabia”, „Caiete de literatură”, „Cronica”, „Echinox”, „Flacăra”, „Iașul literar”, „Limbă și literatură”, „Lumea românească”, „Manuscriptum”, „Preocupări literare”, „Ramuri”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista muzeelor”, „România literară”, „Steaua”, „Tânărul scriitor”, „Timpul”, „Tomis”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. A folosit pseudonimele Simina Calomfir, Otilia Florin, Tanți Mili. O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288141_a_289470]
-
care înglobează într-o manieră apăsat clișeistică realitățile colectiviste ale satului românesc. În următorul volum colectiv, G. semnează câteva nuvele care le continuă tematic pe cele dinainte, fiind legate tot de lumea satului: Cântec de război, Un diagnostic ratat, Semnul echinoxului și O pasiune inexplicabilă. Eroul din Cântec de război, un individ traumatizat, ajunge să confunde planul trecutului cu prezentul, spațiul imaginar cu cel real. Confuzia este transpusă alegoric în încheierea, de-a dreptul expresionistă, a nuvelei: personajul sapă o groapă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
confunde planul trecutului cu prezentul, spațiul imaginar cu cel real. Confuzia este transpusă alegoric în încheierea, de-a dreptul expresionistă, a nuvelei: personajul sapă o groapă care să îl ferească de inamic, act elementar și, prin aceasta, pur simbolic. Semnul echinoxului reprezintă o ruptură față de proza anterioară, prin folosirea persoanei întâi și prin alegerea unui final care pune totul sub semnul incertitudinii. Cu poeziile din Mai jos cu o noapte, G. va contura un eu liric neadaptat la real, care încearcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
Florenski, Pavel , Stâlpul și temelia Adevărului, Editura Polirom, Iași, 1999. Florian, Mircea, Dialectica. Sistem și metodă, de la Platon la Hegel, Editura Casa Școalelor, București, 1947. Florian, Mircea, Îndrumare în filosofie, Editura Științifică, București, 1992. Florian, Mircea, Metafizică și artă, Editura Echinox, Cluj, 1992. Florian, Mircea, Scrieri alese, Editura Academiei, București, 1968. Florian, Mircea, Misticism și credință, Editura Minerva, București, 1993. Florian, Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, II, Editura Eminescu, București, 1983, 1987. Fondane, Benjamin, Ființa și cunoașterea, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 325. 97 Ibidem, p. 397. 98 Ibidem, p. 398. 99 Dumitru Isac, Cunoaștere și transcendență, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003, pp. 81-84. 100 Vezi Hans Veihinger, Filozofia lui "ca și cum", Editura Nemira, București, 2003. 101 Mircea Florian, Metafizică și artă, Editura Echinox, Cluj, 1992, p. 61. 102 Mircea Florian, Misticism și credință, Editura Minerva, București, 1993, p. 49. 103 Mircea Vulcănescu, Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. 1, Editura Eminescu, București, 1996, secțiunea intitulată "Blaga: "Eonul dogmatic"". 104
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 73. 690 Ibidem, p. 74. 691 Ibidem. 692 Ibidem, p. 75. 693 Ibidem, p. 74. 694 Ibidem, pp. 38-39. 695 Cf. Gilles Gaston Granger, L'irrationnel, Editions Odile Jacob, Paris, 1998. 696 Cf. Mircea Florian, Metafizică și artă, Editura Echinox, Cluj, 1992, pp. 13-14. 697 Cf. René Taton (ed.), Istoria generală a științei, vol. III, Editura Științifică, București, 1972, p. 12. 698 În această perioadă, cu un deceniu înainte de apariția Eonului dogmatic, Ludwig Wittgenstein (în Tractatus Logico-Philosophicus) afirma preeminența discursului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
volumul de versuri Propuneri pentru o fântână, iar în 1969 îi apare prima carte de critică literară, Avangardismul poetic românesc, aproape simultan cu a doua culegere de versuri, Biata mea cumințenie. De la începutul anului 1969 este redactor-șef al revistei „Echinox”, pe care o conduce până la plecarea în stagiul parizian, la începutul anului 1973, când este înaintat director al publicației, iar Marian Papahagi devine redactor-șef. Astfel se constituie „triumviratul” Ion Pop, Marian Papahagi, Ion Vartic (redactor-șef adjunct din 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
în stagiul parizian, la începutul anului 1973, când este înaintat director al publicației, iar Marian Papahagi devine redactor-șef. Astfel se constituie „triumviratul” Ion Pop, Marian Papahagi, Ion Vartic (redactor-șef adjunct din 1972), care conduce echipele redacționale succesive de la „Echinox” până la schimbarea intempestivă, în 1983, a formulei de către autoritățile comuniste. În perioada primului stagiu sorbonard, P. alcătuiește, împreună cu Dumitru Țepeneag, numărul special Écrivains roumains d’aujourd’hui al revistei „Les Lettres nouvelles” (1976), condusă de Maurice Nadeau. De asemenea, poartă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
și Elveția, textele, amplificate ca număr în timp, formând substanța unor excelente volume intitulate Ore franceze (I-II, 1979-2002), primul fiind distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Continuă să colaboreze cu eseuri, cronici, studii și interviuri la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Echinox”, „Amfiteatru”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Vatra”, „Familia”, „Viața românească” ș.a. Participă la realizarea unor lucrări colective, precum Scriitori români. Mic dicționar (1978) și Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002), Studii literare, coordonat de Ion Vlad, Eminescu după Eminescu (1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Poezie, II, 262-272; Dicț. esențial, 673-675; Manolescu, Lista, III, 315-322; Popa, Ist. lit., II, 1120; Andrei Terian, Naumizați, naumizați..., „Euphorion”, 2002, 6-9; Mircea A. Diaconu, Ion Pop, CL, 2002, 9; Gheorghe Grigurcu, Conștiința avangardei, RL, 2002, 39; Nicolae Oprea, Literatura „Echinox”-ului, I, Cluj-Napoca, 2003, 248-259. C.H., A.Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Theodor Pecie, țărani. Frecventează clasele primare și gimnaziale în localitatea natală, iar între 1966 și 1970 urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Pitești. Ca student (1973-1977) la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, este redactor la revista „Echinox”, în paginile căreia debutează cu critică literară în 1975, la rubrica de comentarii dedicate cărților de proză. După licență lucrează ca profesor la Liceul Industrial din Mizil, la Liceul „Tudor Arghezi” din Târgu Cărbunești (1978-1990) și la Colegiul Național „Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
în anii studenției sau în cei imediat următori. Forma lor este rodul unor rescrieri succesive (și concentrice), marcate prin datare. Studiul Meșterul Manole, amplificare și aprofundare a unei schițe inițiale (Manole, meșterul fiind chiar textul de debut al criticului în „Echinox”), urmată de o versiune intermediară (Apărarea unui voievod, în „Almanahul «Ramuri»”, 1985), rămâne elocvent pentru traiectul actului critic. Autorul optează pentru interpretarea celebrei balade drept „piatră de temelie în exegeza mitului estetic la români”, citind-o prin prisma mitului dedalic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
al Comitetului Județean al CC al PCR. Din 1985 devine redactor la Editura Dacia din Cluj-Napoca și apoi cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității clujene. Debutează cu o schiță în „Tribuna” (1968). Colaborează la „Steaua”, „Orizont”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Echinox”, „Luceafărul” etc. În 1973 figurează în volumul colectiv pentru debutanți Eu port această ființă. Primul volum de autor, Portrete de familie (1976), cuprinzând povestiri și nuvele, se înscrie pe o linie (oarecum) tradițională a prozei ardelenești. Romanul Nunta (1980) va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
în 1923 la revista „Cosinzeana” din Cluj cu poezia Liniștea, iar editorial în 1939 cu placheta Cruci de lemn. Este prezent în „Scânteia” (Gherla), „Someșul”, „Societatea de mâine”, „Hyperion”, „Viața ilustrată”, „Țara noastră”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Patria”, „Transilvania”, „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”, „Orizont”, „Korunk”, „Neue Literatur” ș.a., semnând uneori cu pseudonimul I. V. Cătană. Din 1936 a fost membru al Asociației Scriitorilor Români din Ardeal. A tradus din scrierile unor autori maghiari, iar unele versuri i-au fost tălmăcite în limbile maghiară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
Tarmo, Poftim la masă, draga mea, traducere de Gabriela Haarala, București, Cartea Românească, 2003. Härkönen, Anna-Leena, Ziua ușilor deschise, traducere de Teodor Palic, București, Editura Fundației Culturale Române, 2000. Jansson, Tove, O iarnă fermecată, traducere de Marilena Aldea Velican, Cluj-Napoca, Echinox, 2003. Jansson, Tove, Pălăria vrăjitorului, traducere de Marilena Aldea Velican, Cluj-Napoca, Echinox, 2006. Jansson, Tove, Cometă în Mominlandia, traducere (din limba suedeză) de Andreea Caleman, București, Editura Arthur, 2013. *** Kanteletar, culegere de rune tradiționale finlandeze, Antologie, traducere și note de
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Românească, 2003. Härkönen, Anna-Leena, Ziua ușilor deschise, traducere de Teodor Palic, București, Editura Fundației Culturale Române, 2000. Jansson, Tove, O iarnă fermecată, traducere de Marilena Aldea Velican, Cluj-Napoca, Echinox, 2003. Jansson, Tove, Pălăria vrăjitorului, traducere de Marilena Aldea Velican, Cluj-Napoca, Echinox, 2006. Jansson, Tove, Cometă în Mominlandia, traducere (din limba suedeză) de Andreea Caleman, București, Editura Arthur, 2013. *** Kanteletar, culegere de rune tradiționale finlandeze, Antologie, traducere și note de Ion Stăvăruș și Lauri Lindgren. Prefață de Seini Timonen. Postfață de Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
780 În limba engleză cuvântul e ortografiat "Moomin", iar în finlandeză "muumin". Pronunția în limba română e asemănătoare [mumin]. 781 www.moomin.com. Disponibil în limbile engleză, suedeză și finlandeză. 782 Marilena Aldea, în prefața la O iarnă fermecată, Cluj-Napoca, Echinox, 2003, p. 9. 783 Marilena Aldea, op. cit., pp. 8-9. 784 Ibidem, p. 9. 785 Tove Jansson, Cometă în Mominlandia, traducere (din limba suedeză) de Andreea Caleman, București, Editura Arthur, 2013. 786 Tove Jansson, O iarnă fermecată, Cluj-Napoca, Echinox, 2003. pp.
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fermecată, Cluj-Napoca, Echinox, 2003, p. 9. 783 Marilena Aldea, op. cit., pp. 8-9. 784 Ibidem, p. 9. 785 Tove Jansson, Cometă în Mominlandia, traducere (din limba suedeză) de Andreea Caleman, București, Editura Arthur, 2013. 786 Tove Jansson, O iarnă fermecată, Cluj-Napoca, Echinox, 2003. pp. 13-14. 787 Ibidem, p. 49. 788 Sublinierea autorului. 789 Tove Jansson, op. cit., pp. 49-50. 790 Ibidem, p. 41. 791 Ibidem, p. 53. 792 Termenul "emul" nu are nicio legătură cu termenul românesc. El desemnează în text un tip
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1946/1956 = R.G. Collingwood, The Idea of History [1946], Oxford University Press, London Oxford New York, 1956. Coseriu 1951/1999 = Eugenio Coseriu, Introducere în lingvistică, Traducere de Elenă Ardeleanu și Eugenia Bojoga, Cuvânt înainte de Mircea Borcilă, Ediția a II-a, Editura Echinox, Cluj, 1999. Coseriu 1954/1967 = Eugenio Coseriu, Forma y sustancia en los sonidos del lenguaje [1954], în Eugenio Coseriu, Teoría del lenguaje y lingüística general. Cinco estudios [1962], Secundă edición, Editorial Gredos, Madrid, 1967, pp. 115-234. Coseriu 1958 = Eugenio Coseriu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Hașdeu 1877/1983, pp. 7-58 [studiu introductiv la B.P. Hașdeu, Cuvente den bătrâni, Tomurile I-III, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983-1984]. Moeschler & Auchlin 2005 = Jacques Moeschler, Antoine Auchlin, Introducere în lingvistică contemporană, Traducerea din limba franceză: Liana Pop, Editura Echinox, Cluj, 2005. Mounin 1999 = Georges Mounin, Istoria lingvisticii, Traducere și postfața de Constantin Dominte, Editura Paideia, București, 1999. Mounin et alii 1974 = Georges Mounin [coord.], Dictionnaire de la linguistique, Presses Universitaires de France, Paris, 1974. Munteanu 2007 = Cristinel Munteanu, Sinonimia frazeologica
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
EMERIT, op. cit., pp. 578-580, 583; Maria GEORGESCU, "Misiunea militară franceză (1860-1869) (II)", p. 176; Lucia TAFTĂ, "Misiunea militară Lamy în opera lui Nicolae Iorga", p. 48-49 etc. 20 Adrian MAJURU, "Bucharest: Between European Modernity and the Ottoman East", în Caietele Echinox, 5, 2003, pp. 92-103, nota 32 (am folosit ediția on-line a revistei). 21 Laurențiu VLAD, Imagini ale identității naționale. România la Expozițiile universale de la Paris (1867-1937), ediția a doua revăzută și adăugită, Institutul European, Iași, 2007, pp. 84-86. 22 Vezi
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Anei (n. Verde) și al lui Grigore Popescu, medic. La Cluj va absolvi liceul (1965) și Facultatea de Filologie (1971). Ulterior lucrează ca redactor la „Steaua”, în 2000 devenind redactor-șef al publicației. Este unul din membrii fondatori ai revistei „Echinox”. Debutează în 1962 la ziarul „Făclia”, iar în 1963 îi apare cea dintâi poezie în „Steaua”. Prima carte, Umbria, este publicată în 1971, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Viața românească”, „Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
al Liceului „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu. După bacalaureat (1966), a devenit student la Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Coleg de serie cu Ion Mircea, Adrian Popescu, Marcel Constantin Runcanu, a făcut parte din Cenaclul Echinox și din redacția revistei cu același nume (1970-1971). După licență, timp de un an, a fost profesor la Liceul Viticol din Isaccea (județul Tulcea). În 1972, s-a mutat la Târgu Jiu, unde a lucrat, la început, ca redactor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]