4,682 matches
-
Acest detaliu i-a făcut pe mulți naratologi să prefere, pe motiv că ar fi mai folositoare, investigarea VITEZEI sau TEMPOULUI mai curînd decît aceea a duratei. ¶Chatman 1978; Genette 1980; Metz 1974; Prince 1982. Vezi și CADENȚĂ, RITM. E echivalență [joining]. Legarea a două TRIADE, fiecare prezentînd același proces, dar considerîndu-l dintr-un punct de vedere diferit (de ex., acela al protagonistului, în prima parte; și acela al antagonistului, în a doua) și constituind astfel un set diferit de FUNCȚII
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
părți din ea), în raport cu situațiile și evenimentele povestite. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. scenariu. Vezi SCRIPT. scenă [scene]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, PAUZA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd există un fel de echivalență între un segment narativ și NARATUL pe care îl reprezintă (ca în DIALOG, de ex.), cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este egal cu TIMPUL ISTORIEI, avem scena. Echivalența convențională între segmentul narativ și narat este de obicei marcată de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd există un fel de echivalență între un segment narativ și NARATUL pe care îl reprezintă (ca în DIALOG, de ex.), cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este egal cu TIMPUL ISTORIEI, avem scena. Echivalența convențională între segmentul narativ și narat este de obicei marcată de absența (relativă a) medierii naratoriale, de accentul pe acțiunea pas-cu-pas, de detalierea atentă a evenimentelor specifice, de folosirea preteritului în defavoarea imperfectului, de preferința pentru verbe de acțiune în defavoarea verbelor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și trăi nefericită", "Suzana era nefericită; apoi Suzana a întîlnit-o pe Flora și trăi fericită" constituie o secvență, ca și "Ioana era fericită; apoi Ioana l-a întîlnit pe Petru și trăi nefericită". Combinația de secvențe prin CUPLAJ, INSERȚIE și ECHIVALENȚĂ produce POVESTIRI COMPLEXE. ¶O secvență elementară TRIADĂ (Bremond) e formată din trei termeni sau FUNCȚII corespunzînd celor trei stadii ale unui proces: virtualitate (situația care deschide o posibilitate), actualizarea posibilității și finalizarea. Bremond 1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
caracteristice de combinare sînt ÎNLĂNȚUIREA (succesiunea, bout à bout: închiderea unei secvențe constituie deschiderea situației ca virtualitate într-o altă secvență), INSERȚIA (enclave: o secvență este inserată în alta și particularizează sau detaliază una din primele sale două funcțiuni) și ECHIVALENȚA (accolement: aceeași secvență, considerată din două puncte de vedere diferite, constă din două seturi diferite de funcții, depinzînd de punctul de vedere adoptat). ¶Bremond 1973 [1981], 1980. trimițător [dispatcher]. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și măsura acesteia trebuie apreciată în funcție de gradul de vinovăție. Corespondența biunivocă dintre vinovăție și pedeapsă, trebuie să se regăsească și între gravitatea primei și cuantumul celei de-a doua. Din păcate se întâmplă uneori să întâlnim "cazuri de declinație de la echivalență", adică situații în care cuantumul pedepsei este disproporționat în raport cu gradul de vinovăție. Culpabilitatea nu este însă singurul criteriu ce se ia în considerare atunci când se stabilește cuantumul și tipul pedepsei. Pedeapsa trebuie să reflecte atât culpa făptuitorului, cât și răul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
demonstrată necesitatea pedepsei, rămâne de stabilit tipul și gradul pedepsei. Pedeapsa este stabilită în funcție de faptă, nu de scopurile pe care și le propune legislatorul. Pentru stabilirea tipului și gradului pedepsei, Kant impune ca linie directoare principiul egalității, imaginând posibilitatea unei echivalențe între delict și pedeapsă. Cei mai mulți critici au interpretat acest principiu al egalității cu lex talionis: "De ce gen și grad este pedeapsa luată drept principiu și etalon al justiției publice? Niciun altul decât principiul egalității în situația în care balanța indică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că pedeapsa stabilită conform legii talionului este unicul instrument de înfăptuire a justiției, dar talionul în concepția sa nu are semnificația originară de "ochi pentru ochi și dinte pentru dinte", ci păstrează din această formulă doar ideea de proporționalitate, de echivalență între faptă și pedeapsă 100. Astfel este combătută critica celor care au evidențiat că aplicarea lex talionis contrazice clar ideea conservării persoanei care reiese din întreaga operă kantiană: fapta inumană nu poate fi săvârșită ca atare încă o dată asupra făptașului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
171 De unde și tipurile de conversație: de comunicare, de repetare și sistematizare, de fixare și consolidare, de verificare și apreciere, introductivă, finală Nicola 1980: 258. 172 Voiculescu 2003: 73, Tudoran-Sabău-Antal 2004: 21. 173 O ,,construcție logică în care se stabilește echivalența între un termen care intenționează să fie "definit" și un ansamblu de caracteristici ce constituie termenul de "definitor" și care exprimă tot ce este esențial pentru ,,definit" Tudoran-Sabău-Antal 2004: 21. 174 Tudoran-Sabău-Antal 2004: 21 (tipuri de definiție). 175 Vezi și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Pentru Kant, conținutul conștiinței trebuie deosebit de forma sa. Pentru Rădulescu-Motru, "conținutul conștiinței este conștiința însăși", dar numai întrucât ea este un fapt al lumii, condiționat de evoluția acesteia: "Conștiința este condiționată de existența universului nu după un raport de simplă echivalență mecanică, ci după un raport de finalitate, identic cu procesul de personalizare. Dacă acest raport se dovedește ca fiind cel exact, atunci anticipările conștiinței se explică din evoluția universului întreg, și perspectiva kantiană devine astfel inutilă".17 Judecarea și interpretarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceasta le va avea pentru viața oamenilor: "Legea cauzalității sufletești, atunci când ea va fi mai bine cunoscută, este desigur menită să aducă pentru lumea socială motive puternice de progres, așa precum a adus, și în practica industrială, cunoștința legii de echivalență între diferitele forme de energie fizică"147. În Elemente de metafizică însă, încrederea în posibilitatea de a cunoaște unitatea existenței umane capătă un accent de prudență: "Dar omul este ceva mai mult decât o multiplicitate de fețe bine ordonate. El
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în decorul autumnal, samarineanul cântă de „dor și jale”, atent la ritmuri și chiar la muzicalitatea rostirii. Își împărtășește mâhnirile, iar alteori revolta, în versuri ce mărturisesc hotărât influența lui G. Coșbuc, din a cărui lirică a și încercat unele echivalențe în aromână (Moartea lui Fulger, Nunta Zamfirei, El Zorab, Noi vrem pământ). În același grai, folosindu-se de o traducere a lui H. G. Lecca, a transpuns poemul Enoh Arden al lui Alfred Tennyson. Creionând, cu stângăcii și asperități, pasteluri în
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
lui Brummell (care pretindea o asemenea simplicitate vestimentară, Încât dandy-ul să treacă neobservat)2. Traiectoria acestui dandy poate fi circumscrisă Într-un stadiu estetic kierkegaardian. De altfel, o formulare a filosofului danez, după care inocența este totodată angoasă, are echivalențe În comentariul caracterologic matein: „...dacă păpușii acesteia sulemenite Îi flutura uneori pe buze un surâs neliniștitor, sub arcul sever al sprâncenelor, trase negre cu condeiul, ochii aveau acea nevinovată limpezime ce strălucește numai sub pleoapele eroilor și ale copiilor”. În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pe care numai omul "trezit" putea să și-l apropie și să-l vehiculeze; despre schimb putem discuta cu mult înainte de apariția banilor, dar despre bani nu putem discuta decât după apariția conștienții valorii și desfășurarea de schimburi economice cu echivalență de valoare; moneda metalică are crizele sale proprii, inflația a existat și este specifică și erei monedei metalice; chiar dacă economia monedei metalice era una de subzistență, aceasta a fost măcinată de convulsii, iar moneda metalică a funcționat ca o centură
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Se pune capăt economiei naturale și oamenii încep să se caute, să coopereze, să socializeze, conștientizând legătura permanentă dintre ei, pe care o realizează nevoia, interesul. Trocul inaugurează schimbul economic și economia de schimb, economia în centrul căreia stă căutarea, echivalența, transferul, satisfacția. Ludwig von Mises subliniază că schimbul este esența activității economice. Oamenii devin legați de schimb și rămân legați de schimb. "În măsura în care este rațională (conștientă, asumată, trecută prin filtrul minții umane și rezultată ca urmare a unor procese mintale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
existat economia naturală, în jurul anului 10.000 î.Hr. apare prima diviziune a muncii sociale și apoi trocul, ca primă formă de schimb; discutăm despre troc primitiv sau fără conștiența valorii până în anul 5000 î.Hr., după care discutăm despre trocul cu echivalența valorii. Apare apoi moneda marfă, și știm că în anul 1760 î.Hr. exista monedă metalică cântărită, sau prima formă de folosire a metalului monetar în rol de monedă echivalent universal al tuturor mărfurilor. În anul 700 î.Hr. știm că este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
evident că a schimba o bucată de carne pe o cantitate de cereale sau o unealtă pe mai multe bucăți de carne nu implică, din partea participanților la schimb, o conștiență a noțiunii de valoare. În cazul trocului primitiv sau simplu, echivalența dintre mărfuri era dictată de dorința de a avea și de a consuma o marfă sau alta și nu de dialogul cumpărător-vânzător care să țină seama de "cantitățile egale de timp de muncă"278 necesar pentru fabricarea lor, așa cum spune
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sistem de cursuri de schimb avea valabilitate era unul destul de redus și că în spațiul geografic vecin alt sistem de măsuri de schimb avea valabilitate. Totul se petrecea în funcție de ocupații, de nivelul producției, de utilitatea mărfurilor și de prețuirea lor. Echivalența de valoare este marea revoluție în economie și în schimbul de mărfuri. Odată cu ea apărea interesul și tendința alimentării sale prin schimb. Omul devine o ființă conștientă de efortul său și de interesele sale, începe valorificarea produsului prin schimb și încep
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o activitate asumată, iar omul conștient că în spatele schimbului se află efortul său, munca sa, raritatea, utilitatea, dar și bătălia pentru o viață mai ușoară și mai îndestulată. Conștiența valorii permite realizarea schimbului în mod selectiv și cu precauție, astfel încât echivalența să fie una reală și să nu existe transferuri nemeritate de valoare 313. Funcția de măsură a valorii are denumiri diferite de-a lungul timpului, deoarece modul în care banii se raportează la valoare a fost unul diferit. Ei pot
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de 4 boi. Plimbatul celor 4 boi la târg ar fi fost o activitate costisitoare pe care, în mod sigur, strămoșii noștri au evitat-o prin folosirea doar în calcul, ca unitate de calcul, a numărului de boi ce asigura echivalența celor două mărfuri. "Existența unității de cont facilitează efectuarea unor comparații asupra valorii bunurilor. Chiar înainte de realizarea tranzacțiilor unitatea de cont determină raporturile de schimb între bunuri..."315. Chiar dacă nu poate fi confundată cu însăși moneda 316, așa cum spune Keynes
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
confundată cu însăși moneda 316, așa cum spune Keynes, putem spune că unitatea de cont este reflexia în mintea omului a valorii reale a mărfii în procesul schimbului. Dacă, să zicem, moneda erau vitele atunci unitatea monetară era o vită iar echivalențele altor mărfuri erau: 1 vită = 17 măsuri de grâu 1 vită = 10 măsuri de porumb sau 1 armură = 15 vite 1 arc cu săgeți = 17 vite Existența fizică 317 a monedei nu este obligatorie în acest proces în care ea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dincolo de cele două pe care le-am dezbătut. Tot ceea ce se discută în teoria economică și monetară sunt funcții derivate din cele două. De fapt, funcția de mijloc de schimb a existat cu mult timp înainte de apariția monedei, schimbul fără echivalență de valoare făcându-se la început și sub binecunoscuta formulă a trocului. Mai târziu va exista o marfă care, prin calitățile sale, se va detașa și va juca rolul de echivalent particular sau de echivalent general. De aceea, afirmația că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monetară a lumii. În legătură cu primatul uneia sau alteia dintre cele două funcții, cred că este o dezbatere care trebuie purtată. Discutăm, cred eu, în mod evident de primatul funcției de mijloc de schimb, deoarece mai întâi a apărut schimbul fără echivalența de valoare a bunului schimbat și numai după aceea a apărut schimbul cu echivalența de valoare a bunului schimbat. Cea de-a doua formă de schimb, cea cu echivalență de valoare, presupune: - o conștiență proprie avansată a participanților de schimb
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este o dezbatere care trebuie purtată. Discutăm, cred eu, în mod evident de primatul funcției de mijloc de schimb, deoarece mai întâi a apărut schimbul fără echivalența de valoare a bunului schimbat și numai după aceea a apărut schimbul cu echivalența de valoare a bunului schimbat. Cea de-a doua formă de schimb, cea cu echivalență de valoare, presupune: - o conștiență proprie avansată a participanților de schimb; - o dezvoltare a personalității umane pentru a conștientiza efortul propriu pentru producerea de bunuri
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de mijloc de schimb, deoarece mai întâi a apărut schimbul fără echivalența de valoare a bunului schimbat și numai după aceea a apărut schimbul cu echivalența de valoare a bunului schimbat. Cea de-a doua formă de schimb, cea cu echivalență de valoare, presupune: - o conștiență proprie avansată a participanților de schimb; - o dezvoltare a personalității umane pentru a conștientiza efortul propriu pentru producerea de bunuri și a putea să-l compare cu efortul altor participanți la schimb; - presupune apariția logicii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]