916 matches
-
că-i citește cu interes egal pe toți el citea de fapt culturi, nu autori -, deși avea, știam atunci, iar retrospectiv înțeleg și mai bine, anumite idiosincrazii. Eu și alții ca mine ne ridicam deci într-un cadru intelectual-ideologic-estetic extrem de eclectic. Lucrul se poate vedea și din ceea ce scriam eu în perioada respectivă, în special din eseurile absconse și criptice publicate în revistele studențești ieșene. Chiar dacă anumite orientări se pot discerne sub stratul de artificii și divagații (unele menite să înșele
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
va mai exista nici artă, nici filozofie, ci doar o îngrijire perpetuă a muzeului istoriei umane"21. Lectură kojeviană a lui Hegel, o mixtură de marxism și existențialism, este animată la Fukuyama de spiritul "ultimului om" postistoric, nietzschean, o combinație eclectică răspunzătoare în mare parte de dezamăgirea autorului. Eseul său, deși firav pe alocuri, a stârnit numeroase răspunsuri, de la Huntington la Derrida. Ultimul sesizează punctul nevralgic al eseului generalizarea pripită. Prăbușirea regimurilor comuniste din Europa de Est și falimentul socialismului nu înseamnă "încheierea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
consolidării statelor medievale românești, în secolul al XIVlea. Principalul element de noutate al lucrării rezidă în abordarea și conceperea critică a istoriei, într-o lucrare de vastă erudiție, care se sustrage influenței pozitivismului vremii, dând seama de o concepție aparent eclectică, în care elementele de filosofia istoriei, datorate, în principal, lui Giambattista Vico (ciclicitățile reversibile) se întâlnesc cu materialismul hegelian, cu evoluționismul lui Darwin și Herbert Spencer și cu un idealism spiritualism greu încadrabil, toate aflate sub aura inconfundabilă a intuițiilor
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
mai ales prin detalii de fațadă. O vilă „tip Butoiescu” se vinde azi cu sute de mii de euro, independent de crenelurile de pe acoperiș, intrarea ogivală străjuită de coloane răsucite sau de bolțile false. Timpul a dat prestigiu acestui stil eclectic și, în timp, „Butoiescu” nu l-a învins pe „Ioanide”, dar stă alături de el în Bucureștiul anilor 2000. Amândoi, Ioanide și constructorul său, poate și G. Călinescu, ar fi uimiți să constate că unele construcții ridicate după 1990 imită stilul
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
TEATRUL, publicație apărută la București, lunar, între 1 iulie 1914 și mai 1915, cu subtitlul „Revistă artistică, literară, sportivă”. Colectivul redacțional nu este menționat. Gazetă eclectică, T. include articole despre teatru, operă, operetă, pictură. Colaborează cu versuri Victor Eftimiu și George Ranetti. Principalele articole sunt semnate de Liviu Rebreanu (Despre Eminescu, Scrisoare către un actor trist), A. D. Xenopol (Pictura nouă), I. C. Bacalbașa, George Ranetti, Emil D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290112_a_291441]
-
metri patrați, situată într-o suburbie prosperă, în plină expansiune, iar casa de la 307 Elsinore Lane nici nu era cea mai grandioasă din comunitate - reflecta doar bunăstarea medie a vecinătății. Era, conform unei prezentări din Elle Décor, „de un minimalism eclectic global, cu accent pe renașterea spaniolă“, însă cu „elemente specifice unui castel franțuzesc și o tentă de modernism Palm Springs a anilor ‛60“ (imaginați-vă una ca asta dacă puteți; nu era un concept decorativ pe înțelesul oricui). Interiorul aborda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
atitudine sistematică, nici chiar în rândul păturilor superioare. În societatea de hiperconsum, nu este dezonorant să cheltuiești cu larghețe într-o parte și să economisești în alta, să cumperi când dintr-un magazin select, când dintr-un supermagazin, iar comportamentele eclectice sau decoordonate au devenit legitime. Obligația de a cheltui cu scopuri de reprezentare socială și-a pierdut din vigoarea tradițională: nu mai cumperi mărci scumpe din cine știe ce presiuni sociale, ci în funcție de moment și de poftă, de plăcerea scontată; cumperi nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
a trecut la un sistem probabilist sau nedeterminat, hiperconsumatorul semănând cu o „particulă elementară” cu parcursuri „haotice”: fazaIII este marcată de un consum dezinstituționalizat, cu geometrie variabilă. De unde și profilul turbo-consumatorului, descris adesea ca flexibil și nomad, volatil și „transfrontalier”, eclectic și fragmentat, zappeur și nestatornic. Consumul balcanizattc "Consumul balcanizat" Dacă ciclul turbo-consumerismului este contemporan cu atenuarea încadrărilor într-o clasă anume, el este în egală măsură contemporan cu un fenomen care, deși de mai mică amploare, e la fel de semnificativ: comunitarizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
să interpretăm fenomenul? Dacă în anumite grupuri de tineri atașamentul față de clan este indiscutabil rigid și conformist, nu la fel se întâmplă cu grupurile mai în vârstă, pentru care divertismentele și modurile de consum sunt tot mai personalizate și mai eclectice! În afara anumitor grupuri constituite pe criterii de vârstă și de religie, practicile de consum și de divertisment nu permit decât identificări „tribale” ușoare, distanțate, cu mimetisme à la carte care sunt orice în afară de semne de dezindividualizare, într-atât se exprimă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și „icariene”, pentru aventură și pentru estetica senzațiilor. Simultan, continuă să câștige teren pluriactivitatea și „zappingul sportiv”, cu scopul de a evita plictiseala, de a varia orizonturile și plăcerile. Astfel, activitatea sportivă se înscrie și ea în rândul comportamentelor normale, eclectice, experiențiale ale hiperconsumului. Sporturi fun, practici sportive multiple - e timpul supravalorizării sistemelor de referință senzitive, ludice și conviviale mult mai mult decât al celor specifice câștigătorului. La baza vârstei fun a sportului se află, în principal, aventura simțurilor, căutarea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
frivolă, nici edificarea anevoioasă a sinelui. În cursul vieții omul se schimbă, iar noi nu așteptăm mereu aceleași satisfacții de la viață. Așadar, n-ar putea exista altă filosofie a fericirii decât una neuniformă și pluralistă: o filosofie mai mai curând eclectică decât sceptică, mai curând definitivă decât mobilă. În cadrul unei problematici „dispersate”, ceea ce trebuie să denunțăm este nu atât consumerismul însuși, cât extinderea sau dominația sa, care împiedică dezvoltarea diversității potențialităților umane. Prin aceasta, societatea hipermărfii nu trebuie pusă la stâlpul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
1926, 100 pagini ; « Catrina și veverița », poem, 1933 în manuscris depus la Editura « Eminescu », etc. George Călinescu consideră poezia lui George Talaz drept meditativă, corectă, solemnă și fără culoare, cognitivă în aparență și simbolică, încadrând creația sa la capitolul « Literatura eclectică » din Istoria Literaturii. În “Dicționarul personalităților vasluiene » se menționează :« Membru al Uniunii Scriitorilor George Talaz a împletit poezia cu pictura, dar cu amândouă a dat puține volume de poezie și a expus tot atât de puțin. Ca poet este un om sincer
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
occidentală, îndrăgostit fiind mereu de anglo-saxoni, apoi am pătruns în literatura franceză și italiană, dar toate acestea cu mari sacrificii, cu întortocheri și zăpăceli, mai ales pentru faptul că am fost mereu un tip zănatec, împrăștiat, neordonat, cu o cultură eclectică. A trebuit să mă ordonez toată viața în tot ce am făcut. Nu știu dacă este bine sau rău, dar cred că uneori este bine să fi și sărit într-o copcă, dintr-o copcă într-un fluviu, dintr-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ieșit din comun atrage o populație nouă, care vine să ocupe spațiile eliberate de activitățile industriale și portuare, care au intrat în declin și au dispărut odată cu circulația șlepurilor. Cheiurile Valmy și Jemmapes găzduiesc cafenele cu decoruri kitsch, cu mobilierul eclectic al comercianților de ocazie, ale căror parkinguri pentru biciclete amintesc de Amsterdam. Clienții sînt pe măsură: tineri, intelectuali și artiști. Atașată de bătrînul canal, această populație conservă vechile fațade: astfel, o firmă a rezugrăvit în tonuri pastel vitrinele de lemn
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
între 27 februarie și 31 martie 1938. Director: D. Vasiliu-Bereanu; redactor: George Dorul Dumitrescu. Articolul Cuvânt înainte, semnat de director, menționează că revista, deși indică în subtitlu că va avea preocupări de „literatură, artă și critică”, va adopta o orientare „eclectică”, cu materiale mai mult informative. Propunându-și să încurajeze tinerele talente, V.n. promovează nume recent afirmate în poezie (Ștefan Baciu, Virgil Carianopol, Ovidiu Caledoniu, Simion Stolnicu, Ion Th. Ilea), alături de altele, care ilustrează direcțiile lirice ale momentului (Radu Gyr, Octav
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290473_a_291802]
-
2 din 1990 conține o povestire inedită de Vasile Voiculescu și studiul lui Constantin Noica, Ardealul în spiritualitatea românească, iar numărul 7 din 1990, un fragment inedit de Emil Cioran, Îndreptar pătimaș. Din 1992, când revista dobândește un caracter extrem de eclectic, reține atenția doar pagina culturală, unde Ion Dur continuă să publice studii despre Constantin Noica și școala de la Păltiniș, despre Emil Cioran ș.a. Numerele 2-4 din 1991 cuprind un Centenar Aron Cotruș și o convorbire realizată de Vasile Avram cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286394_a_287723]
-
oral, colocvial, argotic. Termenul societate sportivă este, în mod firesc, predispus conectării cu un mare număr de determinative, atât în ce privește uzul său în limbajul comun, cât și în cel specializat: astfel, stilul societății sportive depinde de stilul de concurs: original, eclectic, epigonic, îngrijit, elegant, direct, concis, aforistic, laconic, împodobit, căutat, declamatoriu, emfatic, prețios, dar și semidoct, de mahala, etc. Tipul ideal al concursurilor rămâne acela al Olimpiadelor, care îmbină propaganda cu elementul economic. Nu trebuie neglijată nici extensia noțiunii de societate
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
din Valahia pot fi enumerate ca tot atâtea motive ale opțiunii politicianului aspirant; reluarea, la nivel discursiv ca și În practica politică, a temelor articolului din 1858 poate proba complexitatea motivațiilor sale. Etapa „pre-politică” a lui Boerescu apare ca una eclectică și obscură. Structura intelectuală dependentă de moștenirea iluministă eluda, practic, dihotomia liberalism-conservatorism. Situarea Într-o atare genealogie Îi permitea tânărului doctrinar inconsecvența aproape sistematică, evitarea adeziunii precise. Am arătat deja că, pe termen lung, ambiguitatea avea să fie promovată la
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
inconsecvența aproape sistematică, evitarea adeziunii precise. Am arătat deja că, pe termen lung, ambiguitatea avea să fie promovată la rang de strategie politică. Anii formării intelectuale au avut un impact decisiv asupra identității doctrinare târzii a lui Vasile Boerescu. Caracterul eclectic a fost Însă completat prin puncte de convergență ale discursului său. Este vorba În primul rând despre binomul „ordine și libertate”. Specifică, În principiu, liberalismului european format În anii 1815-1830 , tema a devenit una recurentă la conservatorii români din primele
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
filosofice. În realitate există trei ramure, iar nu două. O serioasă "clasificațiune a limbilor" nu se poate acață nici la "gramatică comparativa", nici la "Linguistica filosofica", deoarece ea se întemeiază pe ambele deopotrivă, închipuind astfel o a treia ramură oarecum eclectica a "Linguisticei pure". Împărțirea cea mai curioasă ni se pare a fi acea propusă de Steinthal. În Universitățile germane ființând obișnuit câte o catedră pentru principiele Științei limbei, sub numele de Linguistica generală (allgemeine Sprachwissenschaft), pe lângă care figurează mai multe
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
acte), Traian și Dochia (legendă lirică într-un act), fie traducând piese franțuzești de Molière, Dumas-fiul, Murger, Gondinet, Banville, Ponsard, Octave Feuillet, Theuriet, Scribe, d'Ennery, Regnard, Pailleron, Labiche, Beaumarchais, Shakespeare, Zola sau Paul de Kock: alegerile sale au fost eclectice. A contribuit mult la răspândirea operelor dramatice franceze în România, dar și invers, în Revue Forézienne de la Saint-Étienne, prin articole: "La Roumanie, pays que les Français devraient mieux connaître". Să nu-l omitem pe D. Bolintineanu și să ajungem la
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
poate tocmai din pricină că, monument domnesc, [ea] dă glas pe plan artistic nevoii de unitate și omogenitate a culturii naționale” 11. Barocul european, vădit în înclinația sa către un decorativism frenetic și somptuos, deslușit ici și colo în stilul brâncovenesc (ușor eclectic aici, în interpretarea zugravilor de la Hurezi), apare modificat în această alcătuire periferică, coabitând „cu sugestii ale picturii post bizantine de ambianță cretană”12 (de unde era Constantinos) și acceptând ideea de ordine (precumpănitor autohtonă) care în mod obișnuit îi este străină
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
narativ riguros. Conflictul, atât cât există, se dezvoltă în absența unei organizări pe axa unor întâmplări ce se înlănțuie, a unor determinări epice strânse, iar personajele evoluează în afara unei intrigi narative propriu-zise. Roman-povestire care rememorează, La Medeleni are o compoziție eclectică, fiind un amestec de acțiune epică, de lirism, descripție și dialog. Ignorând condiția clasică a epicului, textul își deschide porțile pentru eseu, reportaj, poezie etc. Chiar și împărțirea în volume este impusă numai de interesul pentru trei etape ale vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
MIȘCAREA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ, revistă editată la Iași la 15 februarie, 7 martie și 1 aprilie 1901, având ca redactor, probabil, pe C. Săteanu. De orientare eclectică, precum majoritatea publicațiilor de la începutul secolului al XX-lea, reproduce versuri de Ioan Păun-Pincio, Gheorghe din Moldova, G. Coșbuc, Haralambie G. Lecca, E. Herovanu, epigrame de Gordon (G. V. Botez) ș.a. Proza este reprezentată de schițe și nuvele aparținând, printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288181_a_289510]
-
extragere dintr-un climat moral neprielnic și apoi de înfrângere a condiției comune de existență"; exotismul reprezintă o formă deviată de "protest liric împotriva condiționării arbitrare a vieții individuale." La Lesnea criticul observă fecunditatea, ceea ce îl duce uneori la "inspirația eclectică"; sunt subliniate îndemânarea și ușurința versificației, viziunea... pastelistă, respirația câmpenească (George Lesnea-Argintă. Din creația lui Mihai Beniuc, Vladimir Streinu comentează volumele Cântece de pierzanie ("Ă, Cântece noi ("Ă, Poezii ("Ă, Orașul pierdut ("Ă, Un om așteaptă răsăritul ("Ă. Sunt stabilite
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]