1,882 matches
-
identificarea de microorganisme într-o vegetație sau în abces) sau clinic: două criterii majore sau unul major și trei minore sau cinci criterii minore. Criterii majore: hemocultură pozitivă (>1) sau patogeni tipici; vegetații, abcese sau dehiscențe ale protezelor valvulare vizibile ecografic; noi regurgitări valvulare; Criterii minore: predispoziție la boli cardiace sau folosirea de droguri intravenoase, febră peste 38°C, evenimente embolice, semne embolice/ imunologice (hemoragii conjunctivale, leziuni Janeway, noduli Osler, pete Roth, glomerulonefrite, factor reumatoid), serologie care reflectă endocardită, hemoculturi positive
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
insuficiență mitrală, frecătură pericardică, puls cu amplitudine mică, hipotensiune arterială, semne de insuficiență cardiacă congestivă, șoc cardiogen sau chiar moarte subită. EXAMINĂRI PARACLINICE Explorările paraclinice sunt esențiale pentru diagnostic. În majoritatea cazurilor pentru diagnostic sunt suficiente examenul clinic, electrocardiografic și ecografic. 1. Laborator: - leucocitoză, VSH crescut, teste de inflamație nespecifice pozitive, enzimele miocardice crescute, teste microbiologice și serologice specifice pentru determinarea etiologiei, teste imunologice. 2. Examenul radiologic toracic: - cardiomegalie, pulsații reduse, pericardită, pleurezie, leziuni infiltrative pulmonare. 3. ECG: segment ST subdenivelat
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
amploarea acestuia sunt determinate cu o sensibilitate de 96% și specificitate de 99%. Ea nu poate fi folosită pentru obiectivizarea trombozelor venelor bazinului, având totodată o sensibilitate mai redusă în cazul trombozelor gambiere [3, 38]. 7. Asocierea celor două metode ecografice (duplex B mode imaging) reprezintă o metodă modernă cu o sensibilitate și specificitate de până la 100% în trombozele membrului inferior, dar nu poate fi aplicată în trombozele venelor bazinului deoarece, datorită situației anatomice, venele sunt incompresibile [38]. 8. Scintigrafia cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
indicat în suspiciunea de chist bronhogenetic în buton de cămasă (în clepsidră) [76]. Examenul IRM este indicat la pacienții cu intoleranță la substanța de contrast și în formațiunile chistice paravertebrale. Evidențiază semnalul de intensitate înaltă în T1 și T2. Examenul ecografic pune diagnosticul prenatal de chist bronhogenetic. Echografia transesofagiană are indicație în chistul paraesofagian [46]. Bronhoscopia evidențiază compresiunea extrinsecă a arborelui traheo-bronșic, prezența de secreții purulente sau sanguinolente, vizualizează eventuala fistulă chisto-traheală sau chisto-bronșică. Esofagoscopia pune în evidență compresiunea extrinsecă asupra
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
2, 34, 58]. Rezonanța magnetică prezintă un aspect neomogen, cu semn de intensitate înaltă. Pune în evidență structura lobulată și invazia structurilor vasculare. Scintigrafia cu Iod 131 sau Technețiu 99 este utilă pentru diagnosticul diferențial cu gușa cervico-mediastinală [85]. Examenul ecografic arată prezența lichidului pericardic și pleural. Biopsia este indicată în caz de diagnostic incert de timom, sau timom nerezecabil. Este riscantă, afectând integritatea capsulei tumorale și existând riscul teoretic de însămânțare. Metodele de prelevare sunt: biopsia percutanată, mediastinotomie anterioară Chamberlain
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
imunologice se depistează un titru crescut de PTH. Diagnosticul topografic în HTP Stabilirea topografică a leziunii tumorale paratiroidiene sau a hiperplaziei este capitală pentru tratamentul chirurgical. Se poate apela la următoarele investigații: scintigrafia cu Technețiu - Thaliu (diagnostic pozitiv 75-90%), examen ecografic (evidențiază tumora în regiunea cervicală, nu și în mediastin), examenul CT și IRM (identifică tumori 0,6-0,8 cm), angiografia selectivă de arteră mamară internă, trunchi tirocervical, artere tiroidiene inferioare (rata de depistare 60-70%) [85]. Se mai poate recurge la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
neînsoțite de febră sau cu subfebrilități și leucocitoză minimă. Prezența semnelor dureroase locale, cu palparea colecistului în tensiune, sensibil, uneori chiar a unei zone de împăstare („plastronul pericolecistic”) și devierea formulei leucocitare la stânga suspicionează diagnosticul ce este confirmat de examenul ecografic, obligatoriu în aceste situații. Acesta poate evidenția prezența calculilor intravezicular, eventual inclavarea unuia dintre ei la nivelul sifonului cistic sau infundibular, prezența pereților îngroșați cu dublu sau chiar triplu contur (4). Pe de altă parte, un alt aspect caracteristic diabeticului
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
numărului de persoane afectate. Aceste elemente pot fi exemplificate cu datele Clinicii a IV-a medicală nefrologie din Iași. în perioada 1993-1997 au fost internați 220 de pacienți cu ADPKD, din care 122 (56%) prezentau IRC. Screeningul familial (clinic și ecografic) al rudelor de gr. I cu risc de ADPKD (deși incomplet) a identificat alte 108 persoane cu polichistoză renală. în Clinică sunt dispensarizați în prezent 328 de bolnavi cu ADPKD, iar în Centrul de dializă Iași sunt supuși terapiei de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Sunt afectați un număr mic de nefroni, iar rinichiul este macroscopic de aspect normal. Ulterior, se produce o expansiune lentă, dar progresivă a chiștilor, mărimea și numărul lor crește, iar rinichiul suferă modificări macroscopice, care pot fi evidențiate clinic și ecografic. Creșterea ulterioară a chiștilor se însoțește, la majoritatea pacienților, de o pierdere gradată a nefronilor funcționali și apariția IRC. Concomitent cu modificările renale se produc și alterări extrarenale: hepatice, cardiovasculare etc., deoarece ADPKD este o boală ereditară multisistemică. Numeroase ipoteze
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tratament antihipertensiv în ADPKD, în funcție de circumstanțele în care a debutat și de durata de evoluție. Prezența HTA la copiii cu ADPKD este o certitudine chiar înainte ca suferința renală să devină simptomatică, chiar înainte ca polichistoza renală să devină decelabilă ecografic. Prezența polichistozei precoce, în copilărie, semnalează prezența genei PKD1, situație care asociază adesea și HTA. Evoluția acestor copii cu manifestări precoce a ADPKD (polichistoză renală sau/și HTA) este considerată ca fiind inevitabil negativă, cu evoluție rapidă spre IRC. Decelarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în forma adultului a bolii polichistice ADPKD. Dilatațiile ductelor biliare intra-/extrahepatice sunt sau nu asociate chiștilor hepatici sau fibrozei hepatice congenitale. Colangiosarcoamele sunt foarte rare în ADPKD; se manifestă cu semne generale (anorexie, scădere în greutate) și hepatomegalie dureroasă. Ecografic, se prezintă ca arii neomogene ce înconjoară chiștii hepatici. Din punct de vedere anatomopatologic, se aseamănă cu colangiocarcinoamele derivate din epiteliul canaliculelor biliare (3). B) CHIȘTII PANCREATICI Chiștii pancreatici sunt o manifestare extrarenală rară a ADPKD. într-un studiu recent
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
punct de vedere anatomopatologic, se aseamănă cu colangiocarcinoamele derivate din epiteliul canaliculelor biliare (3). B) CHIȘTII PANCREATICI Chiștii pancreatici sunt o manifestare extrarenală rară a ADPKD. într-un studiu recent (Torra et al., 1997), prevalența globală a chiștilor pancreatici, determinați ecografic, la bolnavii cu ADPKD a fost de 5,6%; dar, luând în considerație numai subiecții peste 30 de ani, prevalența lor crește la 9%. Această prevalență ar putea fi mai mare, deoarece ecografia nu diagnostichează chiștii situați la coada pancreasului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fi benefice în cazuri selecționate, deși stofa vasculară și valvulară mai puțin rezistentă temperează elanul chirurgului. Depistarea precoce a anomaliilor cardiace și vasculare prin examenul ecocardiografic sistematic al pacienților diagnosticați cu rinichi polichistic apare ca o consecință logică. Extinderea investigației ecografice (abdominale și cardiace) cel puțin la rudele de gradul I ale acestor pacienți merită a fi de asemenea discutată. Invers, un examen ecografic abdominal al pacienților (destul de numeroși) diagnosticați cu prolaps al valvelor atrio-ventriculare sau cu regurgitări valvulare de cauză
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
prin examenul ecocardiografic sistematic al pacienților diagnosticați cu rinichi polichistic apare ca o consecință logică. Extinderea investigației ecografice (abdominale și cardiace) cel puțin la rudele de gradul I ale acestor pacienți merită a fi de asemenea discutată. Invers, un examen ecografic abdominal al pacienților (destul de numeroși) diagnosticați cu prolaps al valvelor atrio-ventriculare sau cu regurgitări valvulare de cauză neclară ar putea permite diagnosticarea unor cazuri de rinichi polichistic ignorate, asimptomatice. Rămâne de apreciat dacă un calcul beneficiu/cost este favorabil unei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL (la adult 2) Variatele forme de boli chistice renale au fost clasificate în boli genetice și boli negenetice (Tabelul 1.1., capitolul 1) (7, 12). ADKD se încadrează în grupul bolilor renale chistice ereditare și, cu toate că datele clinice, ecografice și genetice sunt foarte specifice, se impune uneori a se lua în discuție un diagnostic diferențial cu celelalte boli renale chistice . Bolile chistice renale genetice sunt consecința unor mutații genice diferite și deci a unor defecte moleculare variate, care determină
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a structurii. Numeroase mase anecogene, omogene, cu formă sferică sau ovoidală, cu perete net, neted și întărire de ecou posterioară sunt prezente în medulara și corticala renală, bilateral și, obișnuit, asimetric (5, 8, 13). Chiștii necomplicați sunt ușor de recunoscut ecografic (fig. 8.2.). Chiștii complicați, cu hemoragie sau infecție, au adesea ecouri interne, nivel fluid-detritus, perete chistic gros. Prezența de mase ecogene intrachistice și/sau bride, ce realizează un aspect septat al imaginii anecogene, poate fi un element de recunoaștere
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
interne, nivel fluid-detritus, perete chistic gros. Prezența de mase ecogene intrachistice și/sau bride, ce realizează un aspect septat al imaginii anecogene, poate fi un element de recunoaștere a complicației hemoragice a chiștilor. Hemoragia acută intrachistică nu poate fi diferențiată ecografic de chistul simplu. Prezența imaginii de gaz intrachistic sugerează infecția (13). Calcificările distrofice și litiaza sunt evidențiate ca imagini intens reflectogene, cu vid acustic posterior. Calcificarea peretelui chistic face dificilă examinarea conținutului chistului (9). Examinarea ecografică hepatică, splenică, pancreatică este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
nu poate fi diferențiată ecografic de chistul simplu. Prezența imaginii de gaz intrachistic sugerează infecția (13). Calcificările distrofice și litiaza sunt evidențiate ca imagini intens reflectogene, cu vid acustic posterior. Calcificarea peretelui chistic face dificilă examinarea conținutului chistului (9). Examinarea ecografică hepatică, splenică, pancreatică este utilă pentru a demonstra prezența chiștilor în aceste organe (17). Când formațiunile chistice sunt foarte voluminoase și se dezvoltă pe conturul extern organic, este dificilă afirmarea ecografică a apartenenței de organ. Diagnosticul ecografic pozitiv de ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
peretelui chistic face dificilă examinarea conținutului chistului (9). Examinarea ecografică hepatică, splenică, pancreatică este utilă pentru a demonstra prezența chiștilor în aceste organe (17). Când formațiunile chistice sunt foarte voluminoase și se dezvoltă pe conturul extern organic, este dificilă afirmarea ecografică a apartenenței de organ. Diagnosticul ecografic pozitiv de ADPKD se bazează pe criteriile stabilite de Ravine et al. (1994), în funcție de vârsta persoanei examinate: până la 59 de ani cel puțin doi chiști în fiecare rinichi; după 60 de ani cel puțin
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
chistului (9). Examinarea ecografică hepatică, splenică, pancreatică este utilă pentru a demonstra prezența chiștilor în aceste organe (17). Când formațiunile chistice sunt foarte voluminoase și se dezvoltă pe conturul extern organic, este dificilă afirmarea ecografică a apartenenței de organ. Diagnosticul ecografic pozitiv de ADPKD se bazează pe criteriile stabilite de Ravine et al. (1994), în funcție de vârsta persoanei examinate: până la 59 de ani cel puțin doi chiști în fiecare rinichi; după 60 de ani cel puțin patru chiști în fiecare rinichi (13
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
doi chiști renali (unilateral sau bilateral). Aceste criterii sunt valabile pentru formele PKD1; în cazurile, mai puține, în care boala este produsă de mutația genei PKD2, în care chiștii se dezvoltă mai târziu, nu există încă criterii ferme (16). Diagnostic ecografic diferențial al ADPKD (5, 12): hidronefroza poate fi confundată de operatori mai puțin experimentați cu ADPKD, deoarece rinichii au dimensiuni mari, dar conturul este neted; malformațiile vasculare intrarenale (fistule arteriovenoase, anevrisme) pot fi recunoscute prin examinare ecografică Doppler; tumorile renale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ferme (16). Diagnostic ecografic diferențial al ADPKD (5, 12): hidronefroza poate fi confundată de operatori mai puțin experimentați cu ADPKD, deoarece rinichii au dimensiuni mari, dar conturul este neted; malformațiile vasculare intrarenale (fistule arteriovenoase, anevrisme) pot fi recunoscute prin examinare ecografică Doppler; tumorile renale cu importantă componentă chistică obligă la examinarea extrem de minuțioasă a parenchimului renal adiacent imaginilor anecogene și a conturului intern al chiștilor; limfoamele pot determina leziuni nodulare renale multiple, hipoecogene, dar nu au o delimitare netă, nu au
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mici și imagini hiperreflectogene. Posibilitatea de confuzie cu ADPKD este extrem de mică, deoarece rinichii au dimensiuni reduse, chiștii sunt mici, situați în medulară sau la joncțiunea corticomedulară. Chiștii multiloculari sunt de obicei unilaterali și evidențiați întâmplător cu ocazia unui examen ecografic sau CT pentru altă problemă de patologie. Se prezintă sub forma unei mase multiloculare, septate, dispuse în parenchim normal. Boala polichistică renală autosomal recesivă (ARPKD) Boala polichistică renală autosomal recesivă se caracterizează prin dilatarea tubilor contorți distali, a tubilor colectori
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la adult, dar rinichiul nu este funcțional. Boala se caracterizează prin chiști multipli, necomunicanți, nefuncționali, asociați cu atrezia bazinetului, a ureterului și arterei renale. Rinichiul controlateral nu are chiști și poate fi hidronefrotic prin obstrucția joncțiunii pieloureterale sau ureterovezicale. Examinarea ecografică evidențiază o masă paravertebrală, cu multiple zone anecogene, separate de zone intens ecogene. Examinarea Doppler arată absența fluxului diastolic. Scintigrafia este utilă în diagnosticul diferențial cu obstrucția pieloureterală. Boala glomerulochistică renală este o afecțiune rară, caracterizată prin dilatații chistice ale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
masă paravertebrală, cu multiple zone anecogene, separate de zone intens ecogene. Examinarea Doppler arată absența fluxului diastolic. Scintigrafia este utilă în diagnosticul diferențial cu obstrucția pieloureterală. Boala glomerulochistică renală este o afecțiune rară, caracterizată prin dilatații chistice ale spațiului Bowman. Ecografic, se evidențiază chiști mici, situați în corticală, fără modificarea semnificativă a conturului renal. Boala von Hippel-Lindau și scleroza tuberoasă se întâlnesc rar la adulți și vor fi prezentate în capitolul următor. Concluzii Diagnosticul de certitudine al ADPKD se poate pune
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]