1,171 matches
-
cărora papa își mai exercită încă influența spirituală: Calabria, Sicilia și Italia. El trimite chiar și o flotă pentru a-l acosta pe suveranul pontif, dar ea este împrăștiată de furtună. Patriarhul Germanus, care refuză în 730 să aprobe un edict împotriva icoanelor, este demis. Odată cu Constantin V, fiu și succesor al lui Leon III, persecuția ia amploare și un caracter feroce. Sprijinit de provinciile orientale, de armată și de un mare număr de episcopi, acest "împărat-teolog", autor al mai multor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
codificat. Împărații macedoneni sînt, pe de altă parte, preocupați de pericolul pe care-1 constituie, atît pentru echilibrul social, cît și pentru perenitatea domniei lor, consolidarea marii proprietăți laice și ecleziastice în detrimentul țărănimii libere. Astfel, în 922, sînt promulgate mai multe edicte menite a frîna concentrarea pămînturilor în mîinile celor mai bogați. Întărirea puterii centrale se însoțește de noi progrese ale sistemului administrativ. Numărul themelor crește. Statul bizantin este de-acum înainte prevăzut cu un adevărat buget stabilit de un serviciu autonom
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Ioan XII, care încearcă să scape de sub tutela aristocrației romane, Otto intră în capitala creștinătății, fiind încoronat la 2 februarie 962 și reînnodînd, astfel, o tradiție inaugurată de Carol cel Mare: își ia titlul de "Împărat August" și promulgă un edict care face din jurămîntul față de împărat condiția sine qua non a consacrării pontificale. Cît despre Imperiul "roman", Otto nu domnește din acesta decît peste Germania și Italia. Și însăși această parte, a cărei arie meridională rămîne în sfera de influență
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
persoane diferite. Acest sistem pare a fi cul minat la moartea lui Theodosius I (395) prin numirea a doi succesori, Arcadius în Răsărit și Honorius în Apus și, mai tîrziu, prin hotărîrea adoptată după promulgarea Codului Theodosian în 438 ca edictele publicate de unul din împărați să nu se aplice automat în posesiunile celuilalt decît cu încuviințarea expresă a acestuia. Cu toate acestea, se cuvine să distingem aici între realitatea de fapt și realitatea ideii. Chiar dacă unitatea de facto a Imperiului
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de la Bobâlna. Semnat între cele trei națiuni dominante politic reprezentate de nobilii maghiari, orășenii sași și răzeșii secui, pactul a consfințit retrogadarea juridică a românilor la statutul de națiune "tolerată". Ulterior Reformei, spațiul transilvan a devenit un focar al protestantismului. Edictul de la Turda emis de către Dieta Transilvană în 1568 a proclamat libertatea de conștiință și toleranța religioasă, consacrând cele patru "religii recepte" (catolică, luterană, unitariană și calvină). Religia ortodoxă, a populației de etnie română, beneficia, la fel ca națiunea română, de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Transilvană în 1568 a proclamat libertatea de conștiință și toleranța religioasă, consacrând cele patru "religii recepte" (catolică, luterană, unitariană și calvină). Religia ortodoxă, a populației de etnie română, beneficia, la fel ca națiunea română, de statutul de "tolerată". Cu acest edict, procesul de inferiorizare socială, economică, politică și religioasă a românilor din Transilvania, început oficial încă din 1366, a fost desăvârșit. În aceste împrejurări, românii au încercat să își depășească condiția de inferioritate prin acceptarea ofertei venite din partea curții de la Viena
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care avea tot interesul de a conserva "sistema" constituțională a celor trei națiuni. Pe fondul acestor eșecuri a răbufnit recrudescența ortodoxiei față de unire, prin acțiunile călugărilor Visarion Sarai și Sofronie de la Cioara, care au dus, în cele din urmă, la Edictul de Toleranță emis de Maria Tereza în 1759, prin care se recunoștea, după mai bine de o jumătate de secol, existența și statul legal al Bisericii Ortodoxe. Pe plan identitar, aceste evenimente s-au repercutat în bifurcarea confesională a conștiinței
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clase prevăzute de studiile gimnaziale. Cele 25 de ore săptămânale erau repartizate în cinci zile de studiu, excepție făcând zilele de joi și duminică, în care nu se țineau ore, din rațiuni religioase (ibidem). Tot în 1781 a fost emis Edictul de toleranță religioasă de către Iosif al II-lea, prin care conferea tuturor confesiunilor creștine de pe teritoriul imperiului dreptul de a-și exersa libertatea de cult. Obiectivul urmărit de edictul iosefin era de a transforma "creștinismul, pentru toate confesiunile, care se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ore, din rațiuni religioase (ibidem). Tot în 1781 a fost emis Edictul de toleranță religioasă de către Iosif al II-lea, prin care conferea tuturor confesiunilor creștine de pe teritoriul imperiului dreptul de a-și exersa libertatea de cult. Obiectivul urmărit de edictul iosefin era de a transforma "creștinismul, pentru toate confesiunile, care se dușmăneau până acum, într-o religie a iubirii" (cf. Dumitran, 2004, p. 87). Edictul recunoștea, de asemenea, dreptul confesiunilor românești (unite și ortodoxe) de a organiza învățământ în limba
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
creștine de pe teritoriul imperiului dreptul de a-și exersa libertatea de cult. Obiectivul urmărit de edictul iosefin era de a transforma "creștinismul, pentru toate confesiunile, care se dușmăneau până acum, într-o religie a iubirii" (cf. Dumitran, 2004, p. 87). Edictul recunoștea, de asemenea, dreptul confesiunilor românești (unite și ortodoxe) de a organiza învățământ în limba română. Odată cu Norma regia și cu Edictul iosefin de toleranță religioasă, ambele promulgate în 1781, putem vorbi despre începutul procesului de organizare sistematică a învățământului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru toate confesiunile, care se dușmăneau până acum, într-o religie a iubirii" (cf. Dumitran, 2004, p. 87). Edictul recunoștea, de asemenea, dreptul confesiunilor românești (unite și ortodoxe) de a organiza învățământ în limba română. Odată cu Norma regia și cu Edictul iosefin de toleranță religioasă, ambele promulgate în 1781, putem vorbi despre începutul procesului de organizare sistematică a învățământului românesc în Transilvania. Adevărat, școlile Blajului funcționau deja încă de la 1754, constituindu-se ca nodul central al spiritualității și intelighenției românești, precum și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Adevărat, școlile Blajului funcționau deja încă de la 1754, constituindu-se ca nodul central al spiritualității și intelighenției românești, precum și a ceea ce avea să devină, în jumătate de secol, infrastructura educațională a învățământului transilvănean românesc. Dar până după Norma regia și Edictul de toleranță, despre un sistem de învățământ transilvănean de limbă română nu se poate vorbi. Acesta va prinde cu adevărat avânt odată cu numirea primilor directori de școli românești, fapt ce se va petrece după 1782 prin numirea lui Gheorghe Șincai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești" (Micu, 1995b, p. 189). Încă dinainte de "turnura constantiniană", prin care creștinismul a fost mai întâi legalizată prin Edictul de la Milano din 313 și mai apoi oficializată ca religie de stat în 380 prin Edictul de la Tesalonic sub Teodosiu cel Mare, românii erau deja creștinizați. Micu afirmă că pe teritoriul Daciei era instituită chiar și o infrastructură eclezială, cel
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dintâiu și al doilea al besearicii creștinești" (Micu, 1995b, p. 189). Încă dinainte de "turnura constantiniană", prin care creștinismul a fost mai întâi legalizată prin Edictul de la Milano din 313 și mai apoi oficializată ca religie de stat în 380 prin Edictul de la Tesalonic sub Teodosiu cel Mare, românii erau deja creștinizați. Micu afirmă că pe teritoriul Daciei era instituită chiar și o infrastructură eclezială, cel puțin așa reiese din spusele sale potrivit cărora "pe vremea împăratului Constantin, la anul 316 în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și New York: Tauris Academic Studies. Dragnea, M. (2001). Reformele lui Cuza: schimbarea la față a României. Historia., disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/reformele- lui-cuza-schimbarea-fa-romaniei, accesat în 10 octombrie 2013. Dumitran, D. (2004). Reacții transilvănene la edictul de toleranță iosefin, Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 87-98. Durandin, C. (1998). Istoria românilor. Iași: Institutul European. Durkheim, É. (1980). Educație și sociologice. București: Editura Didactică și Pedagogică. Eastman, L. (1990). The Abortive Revolution: China Under Nationalist Rule, 1927-1937
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Aș aminti doar primul Simpozion al intelectualilor israelieni și palestinieni, în anturajul unor oameni de litere invitați din Egipt, Maroc, Franța, Turcia, Statele Unite, Spania etc., reuniți (în decembrie 1993) la Granada, orașul unde regii catolici Ferdinand și Isabela au semnat Edictul de expulzare a evreilor din regatul spaniol. Ședința inaugurală a avut loc chiar în Sala Tronului unde a fost semnat actul, iar prezența noastră aici ne-a trezit emoții puternice și nu puține sentimente de orgoliu ca reprezentanți ai statului
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
statornicită a doua zi după încheierea negocierilor politice. Pe de o parte, Andalusia, simbol al conviețuirii fructuoase dintre evrei și musulmani în Evul Mediu, iar pe de altă parte Alhambra locul în care regii catolici Ferdinand și Isabela au semnat Edictul de expulzare a evreilor din Spania în 1492 au creat prin însăși încrucișarea de simboluri contradictorii o atmosferă aparte și dătătoare de speranțe, contribuind la un consens posibil între grupări până ieri divergente. Despre intervențiile participanților palestinieni în dezbateri voi
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
semințelor de măselariță, iar Pilsen Însuși asta Înseamnă, din pricina Întinselor culturi ale acestei buruieni toxice care Înconjurau până la acea dată orașul. Drogul hiosciamina din măselariță dădea impresia de bere tare celei mai prăpădite poșirci... Și a fost nevoie de un edict imperial, bașca capetele retezate de rigoare. De alaltăieri, prin ieri, către azi, ba chiar și către mâine, mărșăluim În aceeași direcție: o tot mai avansată falsificare, poate chiar a propriei vieți, iar asta numai pentru a umfla ceva abstract, o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
instituționale, administrative, financiare, religioase și cu caracter moral. Tocmai din cauza acestora din urmă, Ovidiu suferă abruptul declin al faimei sale. Din poet cu faimă și bogat, cu o viață veselă dusă prin saloane, în lux și eleganță, la exilarea prin edict imperial, în anul 8 e.n. La originea acestui naufragiu stă capodopera sa, Ars amatoria, cu conținuturi atât de diferite de programul moralizator al lui Augustus, care, contrar moravurilor descompuse ale timpului, voia să readucă Roma la vechile ei virtuți. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
stăpânire. Dr.Ioan Mihaly de Apșa avea o temeinică pregătire În istorie, studiind operele lui Gheorghe Șincai, Petru Maior, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Ovid Densusianu, precum și lucrările istoricilor maghiar și germani. În activitatea sa, el a denunțat cu curaj orice lege, edict sau regulament care lezau interesele românilor. În declarațiile sale, el atrăge atenția că formele tradiționale de viață, de producție, trebuie depășite, acceptate legile dezvoltării economice și Îndrumarea populației spre meserii și comerț. Intelectualitatea maramureșeană l-a Înțeles și l-a
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
și, într-o mai mică măsură, cu Africa de Nord, exporturile italice de vin au avut serios de suferit. A urmat apoi o gravă criză economică care a zdruncinat Imperiul începând cu anii 90, astfel încât în 92 împăratul Domițian a promulgat un edict (care avea să fie abrogat în 276 de Valerius Probus) care ordona distrugerea viilor în toate provinciile romane și interzicea autohtonilor să planteze altele noi54. Principalele ținte ale acestor dispoziții au fost viticultura și comerțul cu vin din Italia. Galii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Galii au ocolit decizia imperială recurgând la un "podgorean de paie". Acesta, cetățean roman fiind, cumpăra fictiv de la un "provincial" un teren pe care-l planta cu vie. Apoi, dacă fondul viticol era productiv, îl "revindea" proprietarului inițial. În 212, edictul împăratului Caracalla (pe numele său adevărat Basinius, fiin numit Caracalla după mantia galică pe care o purta) a acordat cetățenia romană tuturor supușilor liberi de pe teritoriul imperiului, oferindu-le astfel posibilitatea de a cultiva viță de vie. Invaziile barbare (spre
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
într-un dublu mod de către împăratul Constantin I, "cel egal apostolilor" (tema împăratului considerat al treisprezecelea apostol va fi dezvoltată în Bizanț începând cu secolul al V-lea), pe de o parte, prin Scrisoare către guvernatorul Bitiniei cunoscută și ca "Edictul de la Milano" -, care acorda creștinilor aceleași drepturi pe care le aveau și celelalte religii. Împăratul Constantin a rămas în continuare mare preot (Pontifex Maximus) al religiei păgâne, botezat pe patul de moarte, în mai 337, după ce fusese catehumen (neofit care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
au continuat sub Valerian (împărat între 253 și 260). După o periodă de relativă acalmie, Dioclețian și Galeriu au declanșat contra creștinilor o persecuție care va bântui vreo zece ani în întregul imperiu. Galeriu a publicat înaintea morții sale un edict de toleranță (în 311) adresat creștinilor. Prin ceea ce se numește (în mod eronat) "edictul de la Milano" (313), Constantin garanta creștinilor o neutralitate binevoitoare care echivala cu recunoașterea creștinismului ca religie de stat (fapt care va fi oficializat în 380). Ca
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
acalmie, Dioclețian și Galeriu au declanșat contra creștinilor o persecuție care va bântui vreo zece ani în întregul imperiu. Galeriu a publicat înaintea morții sale un edict de toleranță (în 311) adresat creștinilor. Prin ceea ce se numește (în mod eronat) "edictul de la Milano" (313), Constantin garanta creștinilor o neutralitate binevoitoare care echivala cu recunoașterea creștinismului ca religie de stat (fapt care va fi oficializat în 380). Ca urmare, agapa, care avea drept misiune principală adunarea comunității primilor creștini aflați în pericol
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]