12,731 matches
-
Cronicar Armonica ARMONIA e un "periodic social-cultural" editat de Centrul Internațional Ecumenic (fondator - dr. Ion Popescu, director - Dinu Săraru, redactor șef - Aureliu Goci). Fiindcă, probabil, se plătește mai bine decît la alte reviste culturale, colaborează armonios și intelectuali veritabili - e drept că mulți dintre ei au mai avut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
altă lume. Și realitate. Apocalipsele sînt criptice, deci nu scriu despre ele, despre antichristi și despre Judecată de Apoi, ci despre sfîrșitul lumii noastre și al altor lumi. Căci infernul nu sînt ceilalți. Simptomatic, chiar și cartea pe care a editat-o Malcolm Bull se referă la sfîrșiturile lumii. Ale lumilor , aș zice eu. Poeții sînt falși profeți, s-a spus mereu. Și totuși. Nouă, celor care, în principiu, respingem ceea ce se cheamă, Realpolitik, ce ne rămîne? Niște rămășițe ale zilei
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
Debutează cu versuri în revistele: Anchetă (Târgoviște) și la Pământul (Călărași), în 1935. A mai colaborat la revistele: Hotarul (Arad), Festival (Silistra), Decalogul (Brașov), Revista scriitoarelor și scriitorilor români (Dir. Aida Vrioni), București ș.a.; * Debut editorial: Tălmăciri din mine (versuri), editat de Editură Pământul, Călărași, 1936; * Al doilea volum de versuri: Față Morgana, publicat la Editură librăriei Pavel Suru, București, 1938; * Recenzii despre aceste volume, în revistele: Ardealul (Brașov), Decalogul (Brașov), Hotarul (Arad) sub semnătură lui Al. Negura, în nr. 11
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
În pagina 12, e publicată o parte a unui interviu în serial cu Petru Dumitriu. (În paranteză fie spus, românul acestuia Vîrstă de aur sau Dulceața vieții - ale cărui capitole au fost publicate în 1959 în cîteva reviste literare -, este editat acum de Ion Vartic în "Bibliotecă Apostrof" și demonstrează încă o dată locul de primă mărime ocupat de Petru Dumitriu în literatura postbelică. De data aceasta fără nici o concesie făcută ideologiei vremii, scrisă cu o artă literară rafinată - cartea din 1959
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
iremediabil bolnav de literatură, scotea revista plurilingvă, Mele, consacrînd, cîteva numere, orașului Brașov. Dl Pericle Martinescu deține un stoc corpolent de scrisori primite de la Ștefan Baciu. N-ar trebui să se piardă, ci depus la Biblioteca Academiei. Cîndva se va edita un volum cu corespondența lui Baciu din România și, de ce nu?, chiar o ediție critică din opera sa lirică. Frumos portretul lui Gherasim Luca, din textul căruia aș reproduce chiar începutul: "Gherasim Luca a fost unul dintre membrii marcanți - activi
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
a făcut între manuscrisele eminesciene și cele rămase de la Cristian Popescu. Se poate sesiza, bineînțeles, o diferență de anvergură a gândirii, dar gradul de mobilizare intelectuală este același. După cum reiese din cele 468 de pagini de manuscris care formează caietul editat de Manuscriptum, Cristian Popescu studia atent lumea, își supraveghea propria viață sufletească, experimenta posibilitățile cuvintelor limbii române, încerca să se exprime prin intermediul unor desene, își nota titlurile unor viitoare scrieri. Caietul reprezintă documentul explorării a tot ceea ce poate deveni poezie
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
gazetelor citite (și maghiare și nemțești), aspru în aprecieri, neînduplecat în opțiunile sale mai vechi, deși, acum, nu mai ocupa roluri în conducerea luptelor politice. Dna Anca Sârghie nu va putea fi nicicînd îndeajuns elogiată pentru fapta de a fi editat, prima oară, jurnalul lui N. Cristea, însoțindu-l de un substanțial studiu introductiv. A adnotat util jurnalul, în note informate și la obiect. Din păcate, n-a respectat criteriile, anunțate în nota asupra ediției, pentru transcrierea textului, găsind, la lectură
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
Cronicar Marele joc La a doua apariție, revista de dialog cultural Est-Vest-CONTINENT, editată de Centrul de Studii și Analize Suceava (redactori: Constantin Pricop, Florian Bratu și Constantin Severin) confirmă buna impresie lăsată de numărul inaugural: o publicație academică sobră, de aproape 300 de pagini A4, ce adună colaboratori valoroși, în special universitari, din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
elementele emoției propriu-zise: sensibilitatea și delicatețea. Notațiile psihologice sînt săvîrșite cu mijloace filmice subtile, îndeosebi prin prim planurile în care portretistul desăvîrșit pe ecran ca și pe simeză excelează (vezi expoziția din foaierul Cinematecii Române "Grafică și fotografie" sau pliantul editat de ANF). Ingratitudinea umană se decantează în esențe tari din istoria tristă a unei surdo-mute ce are norocul să fie ajutată de un medic, care o învață să comunice, dar și nenorocul să fie violată de un don juan, care
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
mai puțin știute, spulberă ipoteza acreditată a asasinării lui Nae Ionescu de către regele Carol ai II-lea și serviciile sale de specialitate, demonstrînd, cu argumente irefutabile, că moartea s-a datorat exclusiv bolii sale de cord. Referindu-mă la cursul editat de d-nii M. Diaconu și Dan Zamfirescu, aș spune, încă o dată, că e o foarte bună introducere în metafizică, începînd, firește, prin a o defini, socotind-o "acea viziune de ansamblu, acea viziune totală a existenței care este metafizica", subliniind
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
Cronicar Seria nouă AMPHION, literatură & arte e o distinsă revistă de cultură (periodicitatea nu e menționată) editată de Consiliul Județean Constanța, Fundația Pro Arte & Teatrul de balet "Oleg Danovski" și realizată de Ana Maria Munteanu - director, Florin Șlapac - redactor-șef și Liviu Pitulea - tehnoredactare computerizată (superbă). Prin ce se distinge ea? Prin faptul că e animată de un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
povestirea și nuvela. Era prea tîrziu. Faptul scriptic se consumase și autorul a ținut să-și încheie ciclul. Acest ciclu romanesc e reeditat acum, într-o ediție critică, la Editura Minerva, de dl Teodor Vârgolici, pe care le-a mai editat și în 1959-1965, într-o ediție în patru volume. Aceasta din urmă, probabil cea mai cuprinzătoare, a ajuns, în 1999, la al cincilea volum, pe care le-am comentat, cred, în revista noastră, pe fiecare în parte (anul trecut al
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
literar. A scris o bună monografie despre Bolintineanu, a alcătuit ediția aceluiași scriitor în 12 (douăsprezece) volume, încheind-o cu pricepere. A elaborat alte studii și cercetări, printre care această ediție Galaction (reluată în panouri mai mari) și i-a editat scriitorului jurnalul (acum reeditat, la Editura Albatros, reintegrînd pasajele, multe, eliminate de cenzură) într-o masivă ediție în trei mari volume. Ani de zile ne reîntîlneam, zilnic aproape, în sălile de lectură ale Bibliotecii Academiei, unde osteneam probabil cu spor
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
adventist și rămășițele unui cimitir evreiesc. În afară de aspectul prorpiu-zis artistic, căruia îi subliniem importanța, textele inscripțiilor din cimitirul de la Săpînța pot fi supuse unor analize diverse: folclorice, etnologice, sociologice, lingvistice, cu condiția sine qua non ca textele epitafelor să fie editate științific. De observat că unele inscripții au apărut transcrise, de ex. în lucrarea amintită despre Săpînța din 1991, dar într-un mod defectuos, de neluat în seamă într-un studiu serios. Sfîrșitul anului 1999 ne-a adus bucuria editării inscripțiilor
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
pădurea cea mare,/ Eu am fost și-am dus mîncare/ La călugări și preoți/ Că ei m-așteptau cu toți./ Iată cum s-a întîmplat/ C-am fost aspru condamnat./ Eu la Gherla am mormînt, 202). Din perspectivă lingvistică, textele editate de Bruno Mazzoni constituie un izvor de seamă pentru a se pune în lumină diversitatea și expresivitatea limbii române populare din regiunea Maramureșului. Vom ilustra acest aspect cu un singur caz: fiind vorba de un cimitir, este normal ca noțiunea
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
și, pe de alta, pentru interesul științific de a putea compara transcrierea cu originalul, cum se procedează în edițiile filologice. Ne dăm seama însă că o asemenea ediție rămîne încă un deziderat... Acum, cînd corpus-ul inscripțiilor de la Săpînța este editat, se așteaptă contribuțiile folcloriștilor, ale etnografilor, ale sociologilor; acestea, odată coroborate cu cercetarea actuală, pe tărîm lingvistic, vor putea duce la alcătuirea unei monografii generale a cimitirului vesel. Nu trebuie să se uite însă că la ridicarea acestui edificiu temeliile
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
sînt în stare să spună măcar lecția "cu vorbele lor" și că prezența obligatorie la "amplele manifestări" era o corvoadă. N-au lipsit nici indignările față de "revizuirea" idolului național, știut fiind că accentele pasionale dau bine la popor. * Elegantul ARHIPELAG, editat trimestrial de Inspectoratul pentru cultură al județului Hunedoara în colaborare cu Editura Destin, a prevăzut încă din ultimul său număr de anul trecut că așa vor sta lucrurile. În editorialul semnat de directorul publicației, Radu Ciobanu, sub titlul Mizeria efectelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
de către cel vizat de ironia subtilă. Drept compensație, dar mai ales pentru a i se închide gură, i se dăruiește scriitorului directoratul ziarului La Stampa (torino). De pomană. În 1931 se produce divorțul fatal: stabilindu-se la Paris, Malaparte își editează volumul intitulat Tehnică Loviturii de Stat, interzis în Italia fascista și apoi în Germania nazistă (relativ recent tradus și în limba română). Un an mai tîrziu lansează Unchiașul Lenin. În sfîrșit, celebritatea îi bate la ușă. Mussolini, însă, îi poruncește
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
nonconformista, găzduită de UNITER. Actori, regizori, dramaturgi, critici, tehnicieni, realizatori, ascultători, șoapte, voci, chipuri, personaje. Și emoții. Mi-am amintit cum stăteam cu capul aplecat spre radio și trăiam forță rostirii actoricești. Nici un alt mijloc decît vocea. Și cuvîntul. Volumul editat de Editură Casă Radio pe care l-am trecut în revistă înaintea acestei seri poate fi considerat, în mare doar, si un document. O istorie a dramaturgiei românești și universale, a regiei, a actoriei. Consultînd acest tom, îți dai seama
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
Învățămînt din Cameră, ca răspunzînd de Universitate din partea S.R.I. Ofițerul dorea informații precise despre activitatea grupului de cercetare "A treia Europa", finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. Așadar, S.R.I. îi urmărește pe cîțiva intelectuali care studiază fenomenul central european, editează o publicație și tipăresc române și eseuri privitoare la un spațiu artistic bine cunoscut și căruia cultura română îi datorează destule lucruri. Cu prilejul mineriadei din ianuarie, acelasi S.R.I. și-a dovedit cu strălucire incapacitatea de a furniza Ministerului de
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
estetică a operelor de artă în analiza modurilor de existență. De aceea am vrut nu numai că lucrarea să apară în două volume, dar și că aceste volume să nu fie publicate în același timp: în Franța ele au fost editate la trei ani distanță unul de altul. M.C.: Vorbiți despre opera de artă și, în mod implicit, prin exemplele pe care le dați, luate din literatura, din artele plastice, din teatru, din muzică, din coregrafie dar și din "haute couture
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
Z. Ornea Lui Fundoianu, născut în 1898, i s-a editat, la noi, mai toată opera, poezie și eseu, (inclusiv poemele și eseurile scrise în limba franceză). A fost un copil precoce de vreme ce a debutat, ca poet, la 14 ani iar la 20 era, prin volumul Tăgăduința lui Petru, un liric
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
modificată, acum an preajma anului 2000 - față de jumătatea veacului. Accesul muzicienilor asiatici (japonezi, ăn primul rând) la stilemele muzicii clasice și romantice europene era dificil, problematic. Tehnică nu depășea un fel de...blocaj spiritual. Iată-ne astăzi contemplând interpretări extraordinare editate pe CD-uri la "case" grele. Mozartiana și ea, de stil și suflet, Hiroko Sakagami ași susține cu brio un premiu I la concursul "Clară Haskil" (și an superbă cadența de Dinu Lipatti). ăncheiem săptămâna inaugurărilor cu...Simfonia a IX
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
fără beneficiar. N-aș vrea ca vreun spirit mai prepuielnic să vadă an cele ce urmeaza acuzații mașcate de ceausism, fiindcă pur și simplu nu șanț mașcate. Cred că cei care vor să scape liceele de grija manualului de istorie editat la Sigma cerând sau recomandând eliminarea lui din competiție fac o greșeală ireparabila. an semnificații scandalul depășește cazul, cu sau fără voia autorilor săi. Adversarii manualului manifestă un simptom primejdios mai ales pentru propria lor credibilitate că presupuși democrați. Aidoma
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]
-
Rosetti, la nimeni altul decât Titu Maiorescu, din care criticul alege două ăncredintăndu-le Convorbirilor literare, unde și apar, desi poetul vădește aplecare spre simbolism. E ceea ce atestă placheta de debut Visări păgâne (1912) iar Macedonski, cunoscăndu-l an același an, ai editează și el o placheta. Oricum, placheta următoare, Eternități de-o clipă (ce titlu frumos!) e din 1914. Deși al vizitase, ăn chip de mulțumire, pe Maiorescu, Pillat e un ăndatorat, estetic, acum, lui Macedonski și, mai tarziu, ăn 1918, lui
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]