12,690 matches
-
și pacea eternă, Istoria lui Claus și a giganticei spălătorese, Vedeniile regelui Pepin); Turnul Babel - un volum separat; A.B.C. - în volumul de Vise; Poemul odăilor - în primul volum de Versuri. Dacă ți-ar fi convenit. Dacă nu, căutai alt editor!! Ce figură de pișicher, de coțcar galant cu damele (căci ele au sîni, căci ele au șolduri), de curtean cu fălcuțe și bărbie dublă, ce figură de mustață cu nas, de nas cu chelie, de chelie cu cîrlionți, ce figură
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
nu-i așa? - face eforturi să se elibereze, dar e mereu constrînsă să se întoarcă la sînul matern. De ce pe sărac îl interesează ce mănîncă bogatul, de ce pe bogat nu-l interesează ce mănîncă săracul? De ce nu-l interesează pe editorul din Frankfurt, să zicem, cum miroase parfumul din cartea Norei Iuga. Editorul din Frankfurt vrea un raport exhaustiv despre dictatura din România pe paragrafe: cozile, frigul, întunericul, informatorii, cenzura, cultul personalității, carcera națională, noaptea, harta cu punctele de trecere ale
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
să se întoarcă la sînul matern. De ce pe sărac îl interesează ce mănîncă bogatul, de ce pe bogat nu-l interesează ce mănîncă săracul? De ce nu-l interesează pe editorul din Frankfurt, să zicem, cum miroase parfumul din cartea Norei Iuga. Editorul din Frankfurt vrea un raport exhaustiv despre dictatura din România pe paragrafe: cozile, frigul, întunericul, informatorii, cenzura, cultul personalității, carcera națională, noaptea, harta cu punctele de trecere ale Dunării pe malul iugoslav, împușcăturile. De ce editorul din Frankfurt selectează cărțile din
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
parfumul din cartea Norei Iuga. Editorul din Frankfurt vrea un raport exhaustiv despre dictatura din România pe paragrafe: cozile, frigul, întunericul, informatorii, cenzura, cultul personalității, carcera națională, noaptea, harta cu punctele de trecere ale Dunării pe malul iugoslav, împușcăturile. De ce editorul din Frankfurt selectează cărțile din Est după ponderea procentajului politic și nu-l interesează, vai, nici un pic, disperata tăcere care se ascunde într-un labirint cu oglinzi deformatoare noaptea, după plecarea vizitatorilor. Oare în ochii cititorului occidental scriitorul ungur sau
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
ani, urma să cadă o nouă propunere de a pregăti un text spre publicare; de astă dată, cel care mi-l solicita era prietenul Virgil Untaru. În 1944, relația mea cu Virgil câștigase în complexitate. Fusesem introdus în cercul foștilor editori și colaboratori ai revistei Albatros, cunoscându-i astfel pe o bună pare dinre cei ce aveau să-și cucerească o deplin meritată notorietate, chiar dacă unii nu se numărau propriu-zis printre redactori. în rândurile lor se aflau Dimitrie Stelaru, Marin Preda
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
Al. Săndulescu Pagini de jurnal de Petru Comarnescu, ce se publică acum în trei volume la Editura Noul Orfeu, însumînd circa 1000 de pagini, reprezintă, se pare, cam jumătate din jurnalul scriitorului și cunoscutului critic de artă, așa cum ne încredințează editorii. Textele, menționează ei, sunt în bună parte fragmentare, cu multe file distruse, deteriorate, incomplete, ceea ce ar denota inconsecvența și spiritul prea puțin organizat al autorului. Dar ceea ce nu ne spun clar editorii - și faptul mi se pare esențial - ne comunică
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
și cunoscutului critic de artă, așa cum ne încredințează editorii. Textele, menționează ei, sunt în bună parte fragmentare, cu multe file distruse, deteriorate, incomplete, ceea ce ar denota inconsecvența și spiritul prea puțin organizat al autorului. Dar ceea ce nu ne spun clar editorii - și faptul mi se pare esențial - ne comunică în Prefață Dan Grigorescu, istoric de artă mai tânăr, din altă generație, și care i-a fost apropiat lui Petru Comarnescu. Acesta i-ar fi mărturisit prin 1959-1960 că recitindu-și jurnalul
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
și despre alcătuirea ediției. Autorii: Traian Filip (decedat), Mircea Filip și Adrian Munțiu ne vorbesc despre dificultățile, reale, pe care le-au întâmpinat: "pagini ilizibile, întreruperi, cuvinte indescifrabile, fragmente pierdute. Toate au fost consemnate cu paranteze (...). Iar completările - posibile - ale editorilor cu croșete. Parantezele fără trei puncte aparțin lui Petru Comarnescu și marchează adnotări marginale". De asemenea, se precizează că diaristul însuși a introdus unele scrisori în jurnal, procedeu pe care l-au preluat și editorii. Se simțea totuși nevoia unor
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
paranteze (...). Iar completările - posibile - ale editorilor cu croșete. Parantezele fără trei puncte aparțin lui Petru Comarnescu și marchează adnotări marginale". De asemenea, se precizează că diaristul însuși a introdus unele scrisori în jurnal, procedeu pe care l-au preluat și editorii. Se simțea totuși nevoia unor note, ca în cazul scrisorii lui Emil Cioran adresată lui Petru Comarnescu la 30. I. 1933, care trebuia să figureze în subsol și nu în corpul jurnalului. Ne întrebăm de ce nu se explică mai clar
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
el semne de întrebare. La unii autori se dau datele nașterii și, când e cazul, și ale morții, iar la alții nu, ca de ex. Paul Barbăneagă, Bogdan-Pitești, Pavel Chihaia, Mircea Deac, Valentin Lipatti ș.a. Superficial sunt prezentați Vera Călin - "editor și publicist" (fusese totuși profesor universitar, autoare a unor volume de istorie și teorie literară) și mai ales Petre Pandrea: "studii de filozofie în Germania, comentator al lui Brâncuși". Dar Pandrea a fost un mare publicist, polemist și memorialist. Meritau
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
și în alte rânduri. Oricât de "selectiv", îndrumarul e cu totul aleatoriu. Lipsesc o mulțime de nume importante. Figurează Șerban Cioculescu și e de mirare că nu și E. Lovinescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu ș.a. Nu vreau să subapreciez munca editorilor, care au meritul incontestabil de a fi recuperat o mare parte a jurnalului lui Petru Comarnescu, dar parcă era nevoie de mai mult profesionalism. Din păcate, nu avem totdeauna siguranța textului autentic, fiind ciuruit de atâtea feluri de paranteze insuficient
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
reacție de scepticism provocată de articolul profesorului de la Beijing. Confruntat cu această problemă quasi-universală, Len Darien, traducătorul, a recunoscut că nu există nici o versiune chineză și că, de fapt, el însuși, Len Darien, nici nu există. Len Darien e pseudonimul editorului de la Exquisite Corpse, care într-adevăr a scris aceste poeme la el în cameră, adresându-le muzei sale Laura, care-a ajutat la modelarea vocii lui Lu Li în timp ce Weng era la război. Atât Lu Li, cât și Weng Li
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
spună. Alături de Nigel Williams și Christopher Buckley, Des McHale va inaugura o colecție de carte comică la Humanitas. Ea se va numi "Rîsul lumii" și se va concretiza după ani de eforturi inutile. Am încercat să plasez această idee cîtorva editori de-a lungul anilor, dar n-am găsit ecou. Cînd am ajuns la Humanitas, am mai deschis o dată subiectul, mai mult ca să-mi fac datoria. Gabriel Liiceanu a marșat fără să ezite și a avizat proiectul. Te rog să nu
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
panoramat impactul avioanelor, telefoanelor, radioului, televizorului, automobilului: unele stârnesc, altele irită, altele sunt luate pur și simplu ca bunuri de consum (sau obiecte de lux) prea puțin extraterestre. Săptămâna cărții, adevărat festin livresc în capitală, este scanată prin activitatea librarilor, editorilor, cititorilor și, firește, a scriitorilor, care foșnesc impacientați ori cu grație, participând la ședințe de autografe, dezbateri etc. Ce potrivit ar fi inclusiv astăzi simbolul unei astfel de Săptămâni a cărții: un cap de măgar în vitrină, dedesubtul căruia scrie
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
penibile.” Și lista se mai poate prelungi. Multe articole din această cuprinzătoare ediție, alcătuită de George Muntean, sunt reproduse din cele cinci volume de Pagini de critică literară, primele două apărute în timpul vieții autorului, celelalte postume, sub îngrijirea aceluiași devotat editor. Au fost incluse în sumar și recenzii sau mici articole ocazionale, adunate din presă. Aș fi simțit nevoia să fie menționată la fiecare data apariției, pentru că în felul acesta, ne vine mai greu să fixăm, istoric vorbind, prioritatea sau concomitența
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
pe care o îngrijește Niculae Gheran din 1968 (adică de 36 de ani) și care, cu recentul volum 22 se apropie de final, urmând încă unul de Varia. Este poate cea mai norocoasă dintre toate, căci grație competenței și abilității editorului, în anii comunismului, a reușit să apară fără nici o tăietură - unică performanță! - cele 22 de volume impunându-se monumental. După ce a publicat corespondența de familie, Niculae Gheran adună acum corespondența cu confrații și nu numai, cu rare excepții, ea având
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
Dragomirescu, 20 nov. 1920). Nu era chiar așa. Cu multă nerăbdare o aștepta și pe aceea a lui E. Lovinescu, cel care va rosti adevărata „sentință”. Mai târziu, va împărtăși câteva gânduri și despre Gorila, încercând să-l convingă pe editor (solicitat mereu pentru „avansuri”) că lucrează îndârjit: „Mult m-am chinuit eu cu cartea asta (dealtfel cu toate am cam pățit așa) dar am în schimb credința, lăsând la o parte orice modestie, că nu va fi tocmai dintre cele
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
va fi tocmai dintre cele mai neînsemnate romane ale anului, ci ale timpului nostru. Să nu spui însă asta nimănui, să nu-mi aprind paie-n cap cu confrații.” Așa cum precizează atotștiutorul Niculae Gheran, la acea dată, când îi scrie editorului Emil Ocneanu (13 dec. 1936), Rebreanu abia se căznea să înceapă redactarea. În calitate de președinte al S.S.R., autorul Pădurii spânzuraților adresează în 1928 o scrisoare ministrului Al. Lapedatu, luând apărarea literaturii contemporane, cerând ocrotirea și încurajarea cărții românești, plata în avans
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
amenințarea cu moartea, s-o elimine de pe scenă pe „jidanca” Lelia (Leni) Caller. Niculae Gheran ne informează că și în aceste condiții dure, spectacolul a avut loc, chiar dacă sala era împânzită de agenți și polițiști în civil. Alături de epistolele particulare, editorul publică și câteva „scrisori deschise”, printre care pe aceea intitulată Un ultim răspuns (lui Nichifor Crainic), încheind polemica pe care scriitorul nostru a purtat-o cu acest adversar al său în coloanele revistei Adevărul literar și artistic. În Cuvânt înainte
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
scrisori de familie de care a luat cunoștință ulterior. Când e vorba de personalități importante, el reproduce și unele răspunsuri ale acestora, ca în cazul lui Ion Petrovici și Lucian Blaga. Scrisorile sunt orânduite cronologic și la începutul fiecărui an, editorul indică repere biografice, deduse din context, confruntate cu Jurnalul sau completate de acesta. Astfel, volumele lui, apărute mai demult, Tânărul Rebreanu și Rebreanu. Amiaza unei vieți din care cunoșteam aproape întregul bagaj de informații, dobândesc încă o dată confirmarea, autorul punând
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
îngrijită de Gabriela Omăt și Margareta Feraru), masivul Jurnal de epocă, publicistica lui Mihail Sebastian (îngrijită de Cornelia Ștefănescu) și nu în cele din urmă, ediția Bietul Ioanide. Cu spirit de expert, cronicarul a băgat de seamă că Nicolae Mecu, editorul critic și al celorlalte romane călinesciene (Cartea nunții, Enigma Otiliei) a procedat ca un veritabil profesionist, luând ca text de bază manuscrisul și dactilograma originală pe care a avut norocul să le descopere la Biblioteca Academiei. El a alcătuit un
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
seamă cele aparținînd autorilor români) sunt activități prea puțin profitabile, dacă nu de-a dreptul falimentare. Pentru a-și susține afirmația autoarea îl ia ca aliat pe Liviu Rebreanu, a cărui analiză ar putea fi împărtășită fără probleme de orice editor sau librar de astăzi: „«În orice afacere comercială, circulația mărfii hotărăște rezultatele. În editură încetineala circulației pricinuiește pagubele. Un capital de o sută de lei produce, teoretic, în editură, 25 de procente. Dacă s-ar vinde cartea în șase luni
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
se înjumătățește. În realitate 80 din cărțile românești de-abia în trei ani ajung să epuizeze o ediție de 5000 de exemplare scăzînd cîștigul la 8»" (p. 228). Cum epuizarea tirajului nu coincide cu recuperarea promptă a banilor de la difuzori, editorii interbelici au ajuns la o soluție care ne sună foarte familiar: coborîrea ștachetei intelectuale, editarea unor titluri și unor autori cu priză sigură la public. Și atunci ca și acum cele mai multe dintre cărțile de poezie erau tipărite pe cheltuiala autorului
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
care ne sună foarte familiar: coborîrea ștachetei intelectuale, editarea unor titluri și unor autori cu priză sigură la public. Și atunci ca și acum cele mai multe dintre cărțile de poezie erau tipărite pe cheltuiala autorului, iar pentru a putea supraviețui un editor serios trebuia să tipărească..." registre și bilete de plăcintă". Chiar dacă, la nivelul mecanismului, problemele sînt cam aceleași, în ceea ce privește realitatea culturală propriu-zisă, Bucureștiul interbelic stătea mai bine decît cel de astăzi. În Bucureștiul interbelic existau 50 de cinematografe (deși cinematografia se
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
hotărâse ca rostul să fie de scriitor, își urmează cu obstinație destinul încercând să nu vină în contradicție cu regimul. Dacă regimul politic este democratic sau nu, nu prea are importanță. ( Al doilea fragment dintr-o carte care-și caută editorul)
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]